Decizia civilă nr. 4201/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4201/R/2012
Ședința din 08 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5073 din 14 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat M. V., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat
M. V. personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 04 octombrie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat M. V. a depus la dosar întâmpinare.
Reclamantul intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului, și arată că a contestat o adresă prin care i-a fost respinsă cererea pentru recalcularea pensiei conform adeverinței eliberată de SC U. SA.
Reclamantul intimată arată că a adus probe de la angajator și că a plătit contribuțiile către stat, însă această adeverință nu i-a fost luată în considerare și a fost o perioadă pe care nu o poate accepta.
Reclamantul intimată arată că a fost respinsă solicitarea sa fără motive clare, astfel că s-a adresat instanței considerând că aceasta poate lua o hotărâre, întrucât pârâta recurentă C. J. de P. C. îl obligă, având în vedere că a formulat și contestație la aceasta.
Reclamantul recurent consideră că pârâta C. J. de P. C. trebuie să-i plătească pentru cota parte pentru munca prestată și impozitată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5073 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul M. V., împotriva pârâtei C. J. de P. C., și anulată decizia de pensionare nr.270399/(...). emisa de parata.
A fost obligată pârâta la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului cu luarea în calcul a veniturilor brute menționate în adeverința nr.51133/(...) emisă de S. SA. C. N., incepand cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că urmare a demersurilor intreprinse de de reclamant fostul angajator SC U. SA C.-N. a emis adeverinta nr.
5113/2010 in cuprinsul careia detaliaza veniturile realizate de reclamant in
1962-1966.
In speta , procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului raportat la data inregistrarii cererii de recalculare, este reglementata de L. nr 2., intrucat cererea de recalculare a fost formulata ulterior intrarii in vigoare a acestei legi.
Astfel, potrivit art 107 alin 3 si 4 din L. nr 2. pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare preazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmand a se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea.
La art 2 lit c din L. nr 2. a fost reiterat principiul contributivitatii instituit prin L. nr.19/2000, potrivit caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite, astfel incat doar veniturile care au constituit baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale se impune a fi avute in vedere la calcularea pensiilor, imprejurare ce echivaleaza cu realizarea scopului avut in vedere de legiuitor.
In conformitate cu dispozitiile art 165 alin 1 din L. nr 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizeaza salariile brute sau nete in baza inregistrarilor in carnetele de munca iar la alin 2 se stipuleaza ca se au in vedere si sporurile cu caracter permanent inregistrate in carnetele de munca sau dovedite prin adeverinte eliberate de unitati.
Adeverința nr. 5113/2010 eliberata de SC U. SA C.-N. atestă veniturile obținute de reclamant constând în venituri realizate in acord global si premii.
Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.19/2000, iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urgență a G. nr. 4., în ceea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord.
Or, Înalta Curte de Casație și Justiție prin considerentele deciziei nr.
19/2011, a statuat în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr.
19/2000.
L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.19/2000 față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.19/2000, astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare.
Apoi, instanta observa ca, angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, a consemnat in cuprinsul adeverintei nr
818/2011, ca aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantului s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.
L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale
și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Prin aceleași Precizări, s-a stabilit că se datorează contribuția și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.19/2000, câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.
Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse instanta a admis actiunea formulata de reclamant, a anulat decizia de pensionare nr.270399/(...) emisa de parata și a obligat parata sa procedeze la recalcularea pensiei reclamantului si sa emita in favoarea acesteia o noua decizie de pensionare cu luarea in calcul a tuturor veniturilor realizate de reclamant in sistem de ". global";, astfel cum acestea sunt mentionate in cuprinsul adeverintei nr. 51133/(...) emisă de S. SA. C. N., incepand cu data de (...).
Împotriva acestei hotărâri, pârâta C. J. de P. C. a declarat recurs prin care asolicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat tardivitatea acțiunii în raport de necontestarea deciziei de pensionare, conform procedurii instituite de art.149 din L. nr.2., la C. C. de C., precum și față de înregistrarea acțiunii la Tribunalul Cluj la data de (...), cu depășirea termenului de 30 de zile care curge de la comunicarea deciziei (august 2011).
Se invocă aceeași excepție și față de caracterul definitiv al deciziei nr.270339/(...) prin care s-a examinat adeverința nr.51133/(...) emisă de S. U.
S.A fiind evocate dispozițiile art.87 din L. nr.19/2000.
În privința fondului s-a criticat dispoziția de valorificare a unor sume brute, a căror semnificație și componență nu rezultă din adeverință.
În fine, s-a arătat că Decizia nr.19/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție se referă doar la veniturile în acord nu la sume brute care nu cuprind acordul.
Reclamantul M. V. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerearecursului ca nefondat, solicitând respingerea excepției în raport de contestarea în termenul de 30 de zile a răspunsului pârâtei, comunicat la (...).
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. constată următoarele:
Necontestarea deciziei nr.270339/(...) (fila 5 fond) conform dispozițiilor art.149 din L. nr.2. reprezintă din punct de vedere juridic o excepție a neurmării a unei proceduri prealabile cu caracter obligatoriu, care poate fi invocată în condițiile art.109 C.pr.civ., respectiv doar de către pârâtă prin întâmpinare.
În atare situație, invocarea excepției prin recurs contravine prevederilor art.109 alin.3 C.pr.civ., care instituie sancțiunea decăderii pentru nerespectarea termenului limită.
Apărarea privind nerespectarea termenului de 30 de zile pentru contestarea în instanță a acestei decizii va fi înlăturată datorită imposibilității de a invoca un efect al neurmării procedurii prealabile, în raport de respingerea excepției neurmării procedurii prealabile conform art.109 C.pr.civ., având în vedere că această apărare are caracter subsidiar față de primul aspect reținut.
În privința caracterului definitiv al deciziei nr.270339/(...), Curtea reține că pârâta nu a depus această decizie pe care se întemeiată apărarea sa deși este deținătoarea dosarului de pensie al reclamantului.
Cu toate acestea, Curtea de A. constată că deși reclamantul și prima instanță consideră că adeverința nr.51133/(...) emisă de S. U. S.A reflectă situația veniturilor salariale realizate de reclamant prin retribuire în acord sau prin premiere, actul menționat (f.8 fond) atestă „câștigurile brute"; în perioada august 1962 - septembrie 1966, aceasta fiind noțiunea utilizată în cuprinsul adeverinței.
Nu există nici o referite în acest act la formele de salarizare în acord, astfel încât în atare situație instanța de recurs nu poate verifica natura drepturilor salariale menționate în adeverință, ori temeiul legal de acordare.
Prin urmare, adeverința de care se prevalează reclamantul nu respectă exigențele pct. VI din Anexa nr.15 la L. nr.263/2011, necuprinzând „denumirea sporurilor";, ceea ce o lipsește de forță probantă, deoarece denumirea de „. venit"; nu poate fi considerat decât venitul brut incluzând salariul de bază, sporuri și adaosuri (după cum menționează chiar adeverința), din care unele categorii sunt înscrise în carnetul de muncă, fiind valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru evitarea unei suprapuneri a adeverinței cu datele din carnetul de muncă, este absolut obligatorie depunerea unei adeverințe care să ateste distinct de salariul de bază, sporurile sau veniturile neînscrise în carnetul de muncă, în speță nefiind respectată o atare cerință legală.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ. va admite recursul, va modifica în tot hotărârea în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5073 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantului M. V. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. D. S. D. D. G.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.M. F.B.
← Decizia civilă nr. 841/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4480/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|