Decizia civilă nr. 466/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 466/R/2012
Ședința din 06 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. A., R. L. DE S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. PENTRU (ÎN CONTINUARE „SCMD";) împotriva sentinței civile nr. 1585 din 16 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâților intimați M. A. N. și C. de P. a M. A. N., consilier juridic P. L. C., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 02 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M.
A. N., în nume propriu și ca reprezentant legal al Casei de P. a M. A. N. a depus la dosar întâmpinare la care a anexat copia Deciziei nr. 20296 privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1/2011 emisă de M. A. N. - C. de P. S. la data de (...).
Reprezentanta pârâților intimați M. A. N. și C. de P. a M. A. N. arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților intimați M. A. N. și C. de P. a M. A. N. solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar prin care a invocat și excepția lipsei de interes având în vedere că acțiunea a rămas fără obiect ca urmare a emiterii deciziei de revizuire.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1585 din (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă acțiunea civilă formulată de S.
C. M. D., în R. și în R., în numele și pentru membrul său M. A. prin mandatar S. P. de avocați D., M., M. și A. în contradictoriu cu intimații M. A. N., și C. de P. a M. A. N. având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pensia contestatorului a fost recalculată în temeiul Legii 119/2010, iar decizia de pensie a fost emise de D. financiar-contabilă din cadrul M., potrivit dispo- zițiilor art. 4 alin. 1 din acest act normativ, în termenele stabilite imperativ de același articol:
„(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează: a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b); b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) - h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor
Legii nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin.
(1) lit. a) sau b), după caz.";
L. 119/2010 nu a fost abrogată prin L. 2. privind sistemul unitar de pensii astfel că în mod corect recalcularea pensiei s-a făcut de către M.
Potrivit art. 163 alin. 1 Cod procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe. Contestatorul a înregistrat o acțiune identică, chemând în judecată aceeași pârâți, cererea fiind înregistrată în dosarul nr. (...) al Tribunalului M., în care prin sentința civilă nr. 1414/(...) acțiunea a fost respinsă. Se constată astfel că în cauză nu mai operează excepția de li- tispendență.
În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 1201 vechiul cod civil, respectiv autoritatea de lucru judecat, deoarece, prin sentința civilă pronunțată în dosarul (...), cauza a fost soluționată pe excepție, fiind respinsă acțiunea ca inadmisibilă, motivat de faptul că nu a fost urmată procedura prealabilă, ori în prezenta cauză excepția inadmisibilității pe acest considerent invocată de intimatul M. prin întâmpinare nu este întemeiată, reclamantul făcând dovada că a înregistrat contestație împotriva deciziei de recalculare a pensiei, în conformitate și în termenul legal prevăzut de lege.
Procedând la examinarea cauzei în baza probelor de la dosar, instanța a reținut următoarele:
Decizia contestată a fost emisă la data de (...) în baza H.G. 7. privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr.
119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Potrivit art. 1 lit. a și b din L. nr. 119/2010, pe data intrării în vi- goare a acesteia ((...)) pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor
și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, stabilite pe baza legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asi- gurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, H.G. 735/ (...) cu- prinzând metodologia de recalculare a acestor pensii.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din H.G. 735/(...) „Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile dela comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Minis- terului A. N., M. Administrației și I. și Serviciului Român de I.
(2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.";
De menționat că H.G. 7. nu a instituit o procedură nouă de contes- tare a deciziilor de stabilire a pensiilor militarilor și polițiștilor, căci atât Le- gea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cât și L. nr. 179/2004 pri- vind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, stabi- leau în art. 54 că aceste decizii trebuiau contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Ministerului A. N., M. de I. și S. Român de I. și doar deciziile acestor comisii de contestații puteau fi atacate în instanță potrivit Legii nr. 1., cele necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, fiind definitive.
Reclamantul a făcut dovada că, a înaintat către C. de C. de pe lângă
C. de P. S. a M., contestație privind decizia de recalculare a pensiei, în acest sens fiind depusă confirmarea de expediere respectiv de primire a acesteia.
Reclamantul susține că în termenul legal de 45 de zile în care trebuia să i se răspundă la contestație nu a primit nici un răspuns, fapt ce consideră că echivalează cu un răspuns negativ, respectiv că i-a fost respinsă contestația.
Conform susținerilor reclamantului contestator, prin sentința civilă nr. 3. a C. de A. C. rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a dispus suspendarea executării hotărârii de guvern nr. 7. până la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a cauzei - obiect al dosarului nr. (...) al CA C., in care s-a pronunțat sentința civilă nr. 443/(...).
Prin Sentința civilă nr. 443/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus anularea dispozițiilor articolului 2 alin. 2, 3, 4, 6,
7, articolului 6 alin. 1, 2, 4 și articolul 10 alin. 2 din Hotărârea de G. nr. 7., iar nu și a art. 14 din acest act normativ.
HG nr. 7. a fost abrogată cu începere de la data de (...) prin art. 10 din O.U.G. nr. 1/2011.
La data de (...) a intrat în vigoare L. 2. privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 171 al acestui act normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din L. nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi";.
Conform art. 149 din L. 2. „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în ter- men de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. Naționale, M. Administrației și I. și S. Român de I.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
(3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
Art. 150 al. 3 din același act normativ precizează că în soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. Naționale, M. A. și I. și S. Român de I. adoptă hotărâri care, potrivit art. 151 al. 2, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 151 al. 3 din L. 2. stabilește că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul pre- văzut la alin. (2) sunt definitive.
Reclamantul a susținut că decizia pe care o contestă putea fi atacată direct în instanță în temeiul Legii 1. și că nu era obligatorie procedura admi- nistrativă prealabilă de contestare la comisia de contestații.
Însă, instanța a reținut că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la data de (...) și i-a fost comunică reclamantului după data de (...)- data intrării în vigoare a Legii 2., iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, contestarea deciziei de pensionare trebuia realizată conform pro- cedurii instituite de legea nouă, nu de L. 1. (în ipoteza suspendării dis- pozițiilor art. 14 din H.G. 7.).
În art. 174, L. 2. a prevăzut expres ultra-activitatea Legii 19/ 2000, însă exclusiv pentru litigiile aflate pe rolul instanței la intrarea sa în vigoare, stipulând astfel: „litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul";.
Or, aplicând art. 171 din L. 2., dreptul reclamantului la pensie face obiectul Legii 2., însă litigiul referitor la acest drept nu se afla pe rolul instanței la (...), cererea fiind introdusă ulterior.
Ca atare atât în baza H.G. 7. care a stat la baza emiterii deciziei con- testate, cât și în conformitate cu dispozițiile Legii 2., act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestației, era prevăzută în mod imperativ pro- cedura administrativă prealabilă privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, contestația direct la instanța de judecată fiind admisibilă doar dacă era îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de comisia de contestații din cadrul M. A. Naționale.
Reclamantul a făcut într-adevăr dovada că a înregistrat contestație la comisia de contestații aceasta nefiind însă soluționată. Având în vedere dis- pozițiile legale anterior menționate, și anume că hotărârea comisiei de contestații poate fi atacată în instanță în termen de 30 de zile de la comunicare, acțiunea reclamantului este prematur introdusă, atâta timp cât contestația vizând fondul cauzei nu a fost încă soluționată de comisia de contestații.
Susținerea intimatei în sensul că cererea a rămas fără obiect nu poate fi primită, decizia contestată fiind doar suspendată cu privire la punerea sa în executare și nu anulată.
Pentru considerentele reținute, apreciind ca prematur introdusă acțiunea a fost în consecință respinsă .
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul M. A., reprezentat prin S. C. M.
D. în R. și în R. a formulat recurs, solicitând casarea sentinței și trimitereacauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului, recurentul arată că, deși s-a adresat în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 149 alin. 1 din L. nr. 2. Comisiei de contestații din cadrul M. A. N., criticând pentru nelegalitate decizia de pensionare prin care i-a fost recalculată pensia de care beneficia, nu a primit niciun răspuns.
Practic lipsa unui răspuns la contestația formulată echivalează cu respingerea contestației formulate, astfel că, după expirarea termenului în care C. ar fi trebuit să emită o hotărâre, recurentul se consideră îndreptățit să se adreseze instanțelor de judecată.
Recurentul mai invocă și excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță de M. A. N., deși competența aparținea Casei Sectoriale de P.
Astfel, decizia de recalculare a pensiei a fost emisă de către M. A. N. după data de 23 decembrie 2010.
Așadar, se susține că, la data de 23 decembrie 2010 s-a înființat de drept, ope legis, cu personalitate juridică, C. sectorială de pensii, care a preluat la acea dată toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. și I... Pe cale de consecință, Ministerul Administrației și Internelor nu mai avea nici o competentă să emită decizii de recalculare a pensiilor, deoarece atribuțiile sale fuseseră transferate Casei Sectoriale de P.
Recurentul mai arată că, prin decizia pe care o contestă prin prezenta acțiune s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei de care beneficia, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului său. Prin L. nr. 119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul său de proprietate care derivă din dreptul nostru la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO).
Recurentul arată că, prin recalcularea pensiei sale se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar activ a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
S-a mai arătat că deciziile contestate și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației Europene în materie.
Prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus:„suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond."
Așadar, se susține că emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate.
De asemenea, se arată că unele decizii au fost emise, în temeiul Legii nr. 119/2010 și a H.G. nr. 7. după data de (...) când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2. legea unitară de pensii.
Așadar, emiterea deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ., dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 7. pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M. A. N. a solicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. vaadmite recursul pentru următoarele considerente:
Prima instanță a fost învestită cu solicitarea de anulare a deciziei de recalculare a pensiei nr. 20296/(...), emisă de pârâta C. de P. a M. A. N. cu consecința menținerii deciziei nr. 031637/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001 și a obligării pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr.
164/2001 și pensia recalculată, conform Legii nr. 119/2010 și HG nr. 7., de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale.
T. a soluționat cauza exclusiv prin raportare la excepția prematurității, în sensul că a reținut că parcurgerea acestei proceduri era obligatorie atât prin prisma dispozițiilor Legii nr. 2., cât și a H.G. nr. 7., care a stat la baza deciziei contestate. Astfel, aceasta a considerat că acțiunea adresată instanței de judecată poate viza doar hotărârea pronunțată de C. de contestații din cadrul MAI.
Ceea ce a omis prima instanță să aibă în vedere este faptul că decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de (...), astfel că legalitatea emiterii acesteia, inclusiv sub aspectul obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile nu trebuie analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2..
Astfel, se constată că L. nr. 263/1020 a fost publicată în Monitorul
Oficial al R. la data de (...) și a intrat în vigoare la data de (...), cu excepția dispozițiilor art. 70 al. 1, art. 132, 135 și art. 194, care au intrat în vigoare la
3 zile de la data publicării.
Practic, prin aplicarea dispozițiile Legii nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, prima instanță a încălcat principiul neretroactivității legii civile.
În condițiile în care nici L. nr. 119/2010 și nici L. nr. 1. la care face trimitere primul act normativ menționat nu instituie o procedură prealabilă obligatorie de contestare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, Curtea consideră că în mod eronat s-a apreciat ca fiind incidentă excepțiainadmisibilității acțiunii.
Prin urmare, în contextul expus, Curtea apreciază că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în baza art. 312 al. 1,5 Cod de procedură civilă va dispune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluționării pe fond a litigiului, urmând, în acest context, să reanalizeze excepția litispendenței în legătura cu cererea formulată în dosarul nr. (...).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. pentru reclamantul M. A. împotriva sentinței civile numărul 1585 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. L. D. D. G.
G.
C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...). Jud.fond.C. V.
← Decizia civilă nr. 912/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1244/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|