Decizia civilă nr. 5025/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)*
D. CIVILĂ NR. 5025/R/2012
Ședința publică din data de 4 decembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul U. V. V. împotriva sentinței civile nr. 6883 din 18 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...)*, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M. A. N. și M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierile de ședință din 21 și, respectiv, 27 noiembrie 2012, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 6883 din 18 iunie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...)*, a fost respinsă acțiunea formulata de reclamantul U. A. V. V. împotriva pârâților M. A. N. B. și C. de P. S. a M. A. N. B., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., pe data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile militare de stat, stabilite în baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul L. nr. 1..
Potrivit prevederilor art. 180 alin. 7 din L. nr. 1., în cazul în care, pe baza punctajului rezulta un cuantum mai mic al pensiei decât pensie cuvenita potrivit legislației anterioare, se păstrează cuantumul mai avantajos.
Conform prevederilor art. 6 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1., în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecata, pensiile recalculate exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plata în luna decembrie 2010 se mențin în plata în cuantumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011 pana la data emiterii decizie de revizuire. D. aferente lunii ianuarie 2011 se achita pana la sfârșitul lunii februarie 2011.
Reclamantul beneficiază de cuantumul pensiei avute în luna decembrie 2010, fiind astfel respectate prevederile art. 18- alin. 7 din L. nr. 1..
L. nr. 1., declarata constituționala prin decizia nr. 8. a C. C. a R. reașează sistemul de calcul al pensiei militare de stat și are ca efect stabilire unui cuantum al pensiei mai mic decât cel stabilit potrivit reglementarilor anterioare intrării ei în vigoare.
Reglementarea dispusa prin OUG nr. 1. la art. 6 cu privire la plata pensiei mai avantajoase, este conforma cu spiritul deciziilor C. C. a R. arătate anterior.
Emiterea decizie de recalculare a pensiei militare de stat în temeiul L. nr. 1. declarata constituționala prin decizia nr. 8. a C. C. a R. și a HG nr. 7. în vigoare pana la de (...) și restabilirea situației anterioare inclusiv restituirea sumelor solicitate cu respectarea prevederilor art. 180 alin. 7 din L. nr. 1. duce la concluzia ca cererea de chemare în judecata formulata de către reclamant este nefondata și a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul U. V. V., solicitândcasarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecință, rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunii acestuia.
În motivarea recursului s-a arătat că tribunalul, la judecarea cauzei în fond, a admis cererea în probațiune formulată de reclamant și a dispus efectuarea unei adrese către C. de P. S. a M. A. N. prin care solicită acesteia să depună acte care au stat la baza întocmirii tabelului privind determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare, respectiv statele de plată, însă la termenul următor, instanța a revenit asupra admiterii cererii în probațiune și a respins-o. În rejudecare, cu toate insistențele reclamantului, a respins din nou această cerere.
Având în vedere faptul că statele de plată sunt elemente de bază al probațiunii, (fără de care instanța nu are de unde ști dacă datele trecute în acel tabel sunt reale), că aceste înscrisuri sunt comune părților, recurentul solicită să se constate că instanța de fond a nesocotit dispozițiile legale, respectiv art.172
C.pr.civ., și să se rețină incidența motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9
C.pr.civ., să se admită recursul și să fie casată în întregime sentința atacată, iar pe cale de consecință, rejudecând cauza în fond să fie admisă cererea recurentului- reclamant.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 23 octombrie 2012, pârâtul M. A. N. B. a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant și menținerea înîntregime a sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilorlegale incidente, Curtea reține, cu opinie majoritară, că recursul este nefondat,având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Contestația dedusă judecății vizează legalitatea Deciziei nr. 78554 emisă de C. de P. S. din cadrul MAN, în temeiul OUG nr. 1., prin care a fost revizuită pensia reclamantului stabilită în temeiul L. nr. 1. coroborat cu prevederile HG nr. 7..
Cum decizia de recalculare a pensiei emisă în temeiul L. nr. 1. și HG nr. 7., prin care pensia de serviciu a reclamantului a fost transformată în pensie stabilită pe principiul contributivității, nu a fost contestată de reclamant, nefiind supusă astfel controlului jurisdicțional, Curtea apreciază că aceasta a devenit definitivă, nemaiputând fi puse în discuție în prezenta contestație, ce vizează legalitatea deciziei de revizuire a deciziei de recalculare emisă în temeiul L. nr. 1., aspecte care țin de legalitatea trecerii de la sistemul pensiilor de serviciu la cel de drept comun, stabilit pe baza principiului contributivității și care tind la revenirea pensiei de serviciu stabilită inițial în temeiul L. nr. 164/2001.
Cu toate acestea, instanța de fond a analizat contestația reclamantului prin prisma tuturor motivelor invocate de acesta în susținerea contestației, arătând argumentat, prin raportare la cadrul legal intern și la D. nr. 8. prin care Curtea Constituțională a statuat în sensul că prevederile art. 1-5 din L. nr. 1. nu încalcă principiul retroactivității, că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește apărările reclamantului potrivit cărora i-a fost încălcat dreptul de proprietate, iar prin recalcularea pensiei de serviciu s-a încălcat principiul neretroactivității legii, al drepturilor câștigate, al egalității în drepturi și al nediscriminării, Curtea constată că acestea nu pot fi primite.
Astfel, prin D. de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 a C. Europene a D. O. încauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiuîmpotriva R., relevantă în cauza dedusă judecății datorită similitudinii situațieianalizate, s-a stabilit că „…deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C.garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; decizia Jankovic c. Croației, nr. 43440/98; decizia Kuna c. Germaniei, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00, și Maggio și alții c. Italiei, 31 mai
2011, nr. (...)(...)(...)6/08 și 56001/08, par. 55).
S.ele părți la C. dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior; Kuna, citată anterior, și Mihăieș și Senteș c. R., decizia din 6 decembrie 2011, nr. 44232 /11 și 44605/11).
În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea L. nr. 1., și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii.
De asemenea, Curtea a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a fost în niciun fel afectată de reformă și acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al instanțelor.
În această privință, Curtea a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor,deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de L. nr. 1., pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea E. a D. O. a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate. De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din C., în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă.
În speță, Curtea a reținut faptul că foștii polițiști se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor, dar acest lucru ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului. În orice caz, trebuie remarcat faptul că această diferență nu este una lipsită de justificare, iar Curtea Constituțională a concluzionat că natura profesiei constituie motivul acordării anumitor privilegii. Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamante nu le-au determinat pe acestea să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminate în comparație cu alți pensionari.";
De asemenea, în cauza Abaluță și alții c/a R., Curtea a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul că măsurile legislative adoptate prin L. nr. 1., HG nr. 7. și ulterior prin OUG nr. 1., ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. și art. 14 din C..
Astfel, Curtea a reținut faptul că S.ele părți la C. se bucură de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea politicilor sociale iar reducerea pensiilor reclamanților a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de L. nr. 2., pentru a echilibra bugetul de S. și a corecta diferențele existente între diferitele sisteme de pensie. Curtea E. a D. O. a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate și, de asemenea, că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv iar durata în care reclamanții au prestat serviciul militar a fost asimilată perioadelor de cotizație în sensul legii.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din C., în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă.
În cauza dedusă judecății, Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantului în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. b din L. nr. 1., act normativ în baza căruia s-a emis decizia de recalculare a pensiei, necontestată de reclamant.
Prin D. nr. 78554, contestată în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1. pensia reclamantului stabilită în temeiul L. nr. 1. și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de (...) în temeiul L. nr. 164/2011. Rațiunea emiterii OUG nr. 1., astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând că motivele pentru care s-a solicitat de către reclamant anularea deciziei de revizuire, se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază că nu pot fi primite susținerile recurentului privind greșita apreciere de către instanță a apărărilor formulate privind depășirea pragului de dificultate.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i Europene a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele ca ar viza decizia de recalculare emisă în baza L. nr.
1..
În ceea ce privește criticile aduse în recurs, referitoare la administrarea probei cu înscrisuri, respectiv actele care au stat la baza întocmirii tabelului pentru determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare, respectiv statele de plată, Curtea constată că reclamantul recurent nu a investit instanța cu o cerere prin care să conteste efectiv punctajul stabilit prin decizia de revizuire a pensiei, menționarea generică în cuprinsul contestației în sensul că înțelege să conteste modul de calcul, nu echivalează cu formularea unui capăt de cerere care săinvestească instanța, în condițiile în care reclamantul nu precizează în concret în ceconstau pretinsele erori și care ar fi fost cuantumul corect al venitului ce ar fi trebuit să fie luat în considerare la calcularea punctajului mediu anual precum și la ce perioadă se referă acesta.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat de reclamantul
U. V. V. împotriva Sentinței civile nr. 6883 din 18 iunie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...)*, pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 decembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.cu opinie separată în sensul admiterii recursului, casării parțiale a sentinței și trimiteriispre rejudecare a cererii privindcorecta stabilire a pensiei revizuite
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:P. U.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că în cauză se impunea admiterea recursului formulat de reclamantul U. V. V., casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Astfel, pe lângă aspectele privind îndreptățirea la plata în continuare a pensiei de serviciu, reclamantul a invocat, în subsidiar, la punctul 21 din acțiune, faptul că este în imposibilitate de a verifica chiar legalitatea și temeinicia cuantumului pensiei sale recalculate prin decizia de revizuire, conform principiilor/algoritmului L. nr.1., întrucât nu i-au fost comunicate documentele pe baza cărora s-a stabilit pensia revizuită .
Consider că prima instanță nu a cercetat în nici un mod motivele invocate în acest sens de către reclamant, ceea ce este de natură a cauza acestuia o serioasă vătămare întrucât toate elementele menționate în această decizie, ce servesc la calculul pensiei sale, chiar și în continuare, rămân astfel în mod definitiv stabilite, doar pe cale administrativă, fără a fi de fapt analizate niciodată de către o instanță de asigurări sociale, deși aceasta a fost investită în acest sens.
Reclamantul a invocat înaintea instanței competente un aspect specific recalculării/revizuirii pensiilor militarilor/polițiștilor, lesne de înțeles, care a făcut însă practic imposibilă apărarea acestuia în cauză, cu respectarea dreptului său la informare.
Această problemă o constituie faptul că pensionarii militari/polițiști, astfel cum au reținut instanțele de contencios administrativ, dar și de asigurări sociale din întreaga țară, nu au avut, la data recalculării drepturilor lor de pensie, potrivit dispozițiilor L. nr.1.-practic de trecere la o categorie de pensie la alta-posibilitatea de a prezenta caselor de pensii documente privind veniturile, condițiile de muncă ș.a., întrucât majoritatea dintre aceștia nu au avut nici cărți de muncă, au activat în unități militare diferite, iar legislația R. din ultimii zeci de ani a prevăzut dreptul acestora la pensii de serviciu care se calculau din soldele realizate în ultimele luni de activitate.
Astfel cum rezultă cu claritate din dispozițiile art.12 ale O. nr.1/2010, adoptate cu doar câteva luni înainte de intrarea în vigoare a L. nr. 1., în aceeași perioadă de criză economică, după adoptarea Legilor nr. 329/2009 și nr. 330/2009, nici la începutul anului 2010 nu era previzibilă o asemenea măsură de eliminare a pensiilor de serviciu ale militarilor/polițiștilor, astfel încât recurentul nu avea niciun motiv să păstreze, într-o arhivă proprie, documente privind soldele obținute în perioada de aproape 22 de ani, cât acesta a avut calitatea de militar, în cadrul unor unități militare diferite, deci nu i se poate imputa nicio lipsă de diligență în acest sens, acesta muncind și trăind cu convingerea că acestea nu vor conta niciodată la stabilirea drepturilor sale de pensie.
Tocmai din acest motiv, prin sentința c ivilă nr.338/(...) a C. de A. C.-Secți a
comercială, de conte ncios administrativ și fiscal -, s-a dispus suspendarea executării H.G. nr.735/(...), până la pronunțarea instanței de fond, constatându-se întrunite în cauză condițiile art.14 din L. nr.554/2004 și avându-se în vedere Recomandarea nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul Consiliului Europei.
S-a reținut în esență că în cauză este îndeplinită condiția "cazului bine justificat";, întrucât dispozițiile actului administrativ normativ contestat fac pentru prima dată referiri la situația în care beneficiarii acestora nu depun cereri de recalculare și documente doveditoare, caz în care se va proceda în mod discriminatoriu la determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
Instanța de contencios a mai constatat că această stare de fapt este de natură a crea un dezechilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei, care există, ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă și disproporționată.
Mai mult, la data de (...), prin sentința civilă nr.443 a C. de A. C.-Secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal -, s-a dispus anularea dispozițiilor
art.2 alin.2, 3, 4, 6 și 7, art.6 alin.1,2,4 și a art.10 alin.2 din H.G. nr.735/(...).
Pentru a pronunța a ceastă hotărâre, juri sdicția de contencios administrativ a
reținut, în esență, următoarele:
L. nr.1. precizează în art.4 alin.1 "că recalcularea pensiilor prevăzute la art.1
se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele
beneficiare….";, în art.5 alin.4 că: "în cazul pensiilor prevăzute la alin.1 pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite venituri
de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul
mediu brut pe economie din perioada respectivă";.
Din interpretarea log ică a acestor dispozi ții legale rezultă că p rin hotărârea de guvern atacată se a daugă la lege, întru cât L. nr.1. nu conți ne nicio dispoziție c are
să prevadă în sarcina reclamanților obligația de depunere a cererilor de recalculare
a pensiei și a docu mentelor doveditoar e a veniturilor pe c are le -au realizat, iar raportarea la salariul mediu brut pe economie, pentru calculul cuantumului
pensiei, se face doar în ipoteza în care nu pot fi dovedite veniturile de natură
salarială, nu și în ipoteza prevăzută de hotărârea de guvern și anume "în cazul în care nu au fost depuse documentele doveditoare în termenul de recalculare
prevăzut de lege";.
S-a constatat astfel că, potrivit art.4 alin.1 și 3 din L. nr.24/2000, art.108 din Constituție, hotărârea de guvern contestată, care adaugă la lege, se impune a fi anulată.
S-a mai reținut că, prin prevederea referitoare la obligația reclamanților de a depune cereri de recalculare a pensiilor și documentele doveditoare ale veniturilor pe care le-au realizat în decursul carierei, se realizează o ingerință în dreptul lor la respectarea bunurilor, inclusiv în dreptul de a beneficia de un bun.
Cu privire la cerința proporționalității, s-a reținut că reclamanții au fost puși în situația de a suporta o consecință excesivă și disproporționată, în sensul că o categorie de persoane a fost obligată prin actul atacat să depună într-un interval de timp insuficient eforturi considerabile pentru a procura documentele doveditoare pentru recalcularea pensiei în termenul prevăzut și să depună o cerere în acest sens.
S-a mai constatat că, prin prevederile cuprinse în hotărârea de guvern atacată, care impun în sarcina reclamanților obligația de a depune cereri pentru recalcularea pensiilor, de a depune documentele doveditoare ale veniturilor, stabilind și sancțiunile în caz de neîndeplinire a acestor obligații, au fost încălcate și prevederile art.14 din C., articol privitor la interzicerea discriminării.
De altfel, prin preambulul O. nr.1.-actul normativ în baza căruia a fost emisă
decizia de revizuire a pensiei reclamantului, contestată în cauză -S.ul a recunoscut
că în termenul stab ilit de L. nr.1., "nu au fost identificate documentele neces are dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru
aproximativ 1. de pe rsoane, lucru care a avut un impact neg ativ asupra valorific ării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru cei care nu au
prezentat acte care să dovedească ve niturile obținute, î n funcție de care s -a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe economie";.
Guvernul a mai justificat adoptarea acestui act normativ, prin necesitatea ".
unor măsuri legisla tive pe baza cărora instituțiile implica te să identifice și să
transmită caselor de pensii sectoriale t oate elementele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat ,";
Conform art.1 din O. nr.1., pensiile prevăzute la 1 lit. a) și b) din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
(2) Obligația id entificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a
veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării
revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare,
ordine publică și siguranță națion a lă în cadrul căr ora beneficiarul ș i -a
desfășurat activitatea.
(3) Instituțiile prevăzute la alin.2 transmit datele necesare revizuirii la
casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011.
Datorită acestor realități legi slative menționate anterior, constatate și de către
instanțele de judecată, reclamantul, la data la care trebuia să își ex ercite
dreptul de a conte sta, în termenul d e 30 de zile prevă zut de art.22 alin. 1,
decizia de revizuire emisă în temeiul O. nr.1., nu se afla în posesia
documentelor ce trebuiau luate în co nsiderare în vederea recalculării pens iei
sale militare conform principiilor L. nr.1., respectiv a adeverințelor privind
soldele și alte drepturi obținute în întreaga perioadă de activitate, privind condițiile de muncă ș.a..
Având în vedere faptul că O. nr.1. a dat în sarcina instituțiilor statului competența de a colecta și transmite caselor de pensii asemenea documente în vederea realizării recalculării pensiilor militare, adeverințe esențiale pentru stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, se impunea ca, cel mai târziu la data la care a fost comunicată decizia de revizuire a drepturilor de pensie în temeiul acestui act normativ, să fie transmisă acestuia, pe lângă acest act și a buletinului de calcul aferent, și această documentație avută în vedere la calculul pensiei.
Ori, se constată că, în cauză, C. de P. S. a M. A. N. nu a comunicat recurentului toate actele care erau de natură a motiva propriu-zis recalcularea pensiei acestuia.
Prin urmare, reclamantul nu a avut la dispoziție aceste documente, pe care intimata și-a întemeiat decizia, stabilind un nou cuantum al pensiei, nici în termenul de contestare/exercitare a dreptului de formula plângere prealabilă, prevăzut de art.22 alin.1 din O. nr.1., nici la data la care, conform alin.3 din același articol, acesta se putea adresa instanței specializate.
Pentru aceste motive, consider că prima instanță trebuia să constate că
aspectul invocat de către reclaman t prin acțiune, pr ivind imposibilita tea
verificării corectit udinii stabilirii pu nctajului său med iu anual, implicit a
cuantumului pensi ei, datorită faptul ui că îi lipseau c hiar datele luate în
considerare de către casele de pensii în vederea stabilirii punctajelor anuale,
este fondat și, avâ nd în vedere culpa S.ului în cauză în ceea ce privește necomunicarea acestor documente, se impunea, pentru respectarea dreptului
recurentului la informare, precum și a dreptului său la apărare și la un proces
echitabil și a a sigurării unei că i de atac efic ace împotriva actului
administrativ, obligarea pârâtei la depunerea documentației complete ce a stat
la baza acestuia, cu acordarea unui termen de judecată pentru ca particularul
să-și poată preciza ex pres care au fost elementele care nu au fost luate în calcul sau care au fost greșite în stabilirea drepturilor sale.
Din acest punct de vedere, trebuie constatat că, deși legislația ce a avut ca punct de pornire L. nr.1. a dorit, pentru principii de echitate și nediscriminare în sistemul public de pensii, aducerea reclamantului într-o situație comparabilă cu cea a celorlalți pensionari care, începând cu data de (...), au beneficiat de drepturi stabilite potrivit L. nr.1., modul în care au acționat autoritățile statului în procesul recalculării pensiei sale militare nu au asigurat nediscriminarea acestuia în raport cu ceilalți pensionari care, în principal, au fost în posesia cărților de muncă, ce sintetizau practic datele din întreaga perioadă activă, fiind necesare doar în anumite cazuri, în care aceștia constatau că elementele menționate nu corespundeau realității, sau mai precis se impuneau a fi completate, depunerea unor adeverințe obținute de la foștii angajatori.
Oricum, toate aceste documente erau cunoscute de către acești din urmă pensionari, fiind depuse chiar de către ei la casele de pensii, astfel încât aveau posibilitatea de a urmări modul în care a fost stabilită pensia lor în temeiul L. nr.1. și a indica instanțelor de asigurări sociale competente elementele de calcul eronate sau neluate în considerare.
Cu toate acestea, chiar și pentru unii dintre acești pensionari, stabilirea corectă a drepturilor lor de pensie, cu luarea în considerare a tuturor elementelor prevăzute de L. nr.1., a constituit un proces anevoios, ce a presupus uneori și repetate litigii, ceea ce demonstrează cu prisosință că, în lipsa aducerii la cunoștința recurentului a datelor ce au fost avute în vedere de către casele de pensii la stabilirea drepturilor sale de pensie în temeiul L. nr.1., dreptul său la o instanță în sensul art.6 din Convenția EDO, pentru cercetarea corectitudinii cuantumului pensiei sale revizuite, rămâne unul iluzoriu.
Î n acest sens, doctrina și jurisprudența de contencios administrativ, au
statuat, în privința actelor administrative, mai ales a celor prin ca re se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale, că asemenea acte unilaterale trebuie să
îmbrace forma scrisă, să cuprindă în chiar conținutul lor motivarea în fapt și
în drept a măsurii luate și să fie com unicate, aduse la c unoștința persoanelor interesate în mod legal.
Art.31 alin.1 și 2 din Constituție garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivitcompetențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Potrivit art.19 din Declarația Universală a D. O., orice om are libertatea dea căuta și de a primi informații.
Art.10 din Convenția E. a D. O. garantează dreptul persoanei la liberaexprimare, ce include și dreptul de a primi sau comunica informații.
De asemenea, art. 24 alin.1 din Co nstituția R. garantează dreptul la apărare.
Potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme, motivarea actului administrativ trebuie să fie suficient de precisă astfel încât motivul actului să
transpară clar și trebuie să fie intrinsecă actului, adică trebuie conținută nu
neapărat în înscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare
dintre înscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
Ori, în speță, parte dintre înscrisurile ce motivau practic modul de calcul al pensiei revizuite, nu au fost niciodată comunicate reclamantului.
Doar printr-o motivare concretă a actului decizional se asigura atât informarea corectă a părții cu privire la problema de interes personal, anterior formulării contestației, cât și exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil.
De asemenea, în lipsa motivării actului decizional, instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția de control a legalității actelor decizionale ale instituțiilor publice, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ, neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferită de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen prin art.2 alin.1 lit.n) din L. nr.554/2004.
Mai mult, conform art.1326 alin.1 Cod civil, actul unilateral este supus
comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al
destinatarului și ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului.
Consider că, în speță, având în vedere specificul situației recalculării pensiei recurentului, comunicarea ce trebuia făcută destinatarului, având în vedere natura actului, nu privește doar strict decizia de pensie, ci și toate actele care au stat la baza emiterii acesteia, întrucât doar în acest mod se putea realiza în mod real scopul informării acestuia.
În speță, se constată nu numai faptul că reclamantului nu i -a fost
comunicată, odată cu decizia de revizuire și documentația avută în vedere d e
către casa de pensii în vederea aplicării metodologiei de calcul a pensiei sale,
prevăzute de O. nr .1., pentru ca aces ta să -și poată conc retiza contestația pe care avea dreptul de a o formula într-u n anumit termen e x pres stabilit de către legiuitor, dar, mai mult, prima insta nță a soluționat p ractic contestația sa împotriva deciziei de revizuire a pensiei sale emise în temeiul acestui act
normativ, fără a s olicita emitentului actului document ația avută în vede re,
care nu era accesibilă recurentului.
De altfel, conform art.13 din L. nr.554/2004, la primirea cererii, instanțadispune citarea părților și poate cere autorității al cărei act este atacat să îi comunice de urgență acel act, împreună cu întreaga documentație care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.
Chiar dacă, prin decizia de revizuire a pensiei recurentului, cuantumul pensiei sale s-a apropiat de cel al fostei pensii de serviciu pe care acesta o obținea, aceasta nu exclude o reală verificare a legalității și temeiniciei drepturilor astfel stabilite, având în vedere că ceea ce legiuitorul și-a propus, prin L. nr.1., a fost o recalculare corectă a acestor pensii potrivit algoritmului L. nr.1., cu luarea în considerare a soldelor obținute în întreaga perioadă de activitate și a celorlalte elemente specifice de calcul.
În speță, decizia de revizuire nr.78554 a fost emisă probabil la data de
(...), exemplarul comunicat recurentului fiind nedatat, în timp ce documentația ce a stat la baza acesteia a fost comunicată reclamantului doar în cursul judecării prezentului recurs, la solicitarea insta nței de control judi car, la data de (...),
respectiv după un an și jumătate de la data de (...), când acesta a formulat, în
termenul prevăzut d e lege , contestația împotriva deciziei, pentru care nu a avut
la dispoziție înscrisurile strict necesare verificării modului în care au fo st recalculate drepturile sale de pensie.
De altfel, consider că este interesant a fi precizate, din acest punct de vedere, demersurile pe care recurentul le-a efectuat pentru a obține înscrisuri deținute de
către casa de pensii și care nu i -au fost comunicate acestuia odată cu decizia de revizuire:
- prin acțiunea formulată la data de (...) invocă faptul că nu i-a fost comunicată această documentație, pe care o consideră necesară pentru asigurarea dreptului său la apărare;
- prin contestația adresată C. de C. din cadrul M. A. N., contestatorul reiterează această problemă, astfel cum s-a reținut chiar la punctul 1.II.b) și c) din hotărârea nr.14051/(...) a acestei comisii, arătând atât faptul că „nu rezultă documentele care au stat la baza calcului pensiei militare;";, cât și faptul că
„veniturile înscrise în tabelul anexat deciziei nu sunt conforme cu cele obținute de-a lungul carierei";.
- în chip paradoxal, comisia reține, soluționând contestația, prin aceeași hotărâre, la punctul 2.I, că: „…motivele pentru care domnul lt.col.(r.) U. A.V.- V. solicită anularea deciziei de revizuire ca netemeinică și nelegală nu se referă la forma sau fondul acesteia...";, ori, în lipsa înscrisurilor pe baza cărora au fost stabilite punctajele sale anuale, și, implicit, cuantumul pensiei, contestatorul a fost pus practic în imposibilitatea de a indica motive de nelegalitate, netemeinicie „de fond"; a deciziei de revizuire ce i-a fost comunicată;
- astfel cum rezultă din încheierea de ședință din data de (...), tribunalul admite cererea formulată de reclamant de a se efectua o adresă către C. de P. S. a M. A. N. pentru a se depune actele care au stat la baza întocmirii tabelului privind determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare, respectiv statele de plată;
- la termenul următor, (...), instanța revine însă asupra cererii admise;
- în rejudecarea după casare, cu toate insistențele reclamantului, prin apărător, astfel cum rezultă din încheierea de dezbateri din data de (...), se respinge din nou această cerere, considerându-se de către instanță că:
„…sunt suficiente probe la dosar pentru justa soluționare a cauzei…";;
- deși recurentul invocă aceste aspecte prin cererea de recurs, care, desigur, a fost comunicată casei de pensii, aceasta nu depune din proprie inițiativă aceste înscrisuri, fiind nevoie de o solicitare expresă a C. în acest sens;
- în final, în etapa recursului, cu adresa nr.P.31864/(...) a Casei de P. din cadrul M. A. N., a fost înaintată instanței documentația ce a stat la baza deciziei de revizuire a pensiei recurentului, ce a fost comunicată acestuia la data de (...).
Consider că este inadmisibil ca recurentul să își poată verifica modul în care instituțiile competente i-au recalculat drepturile de pensie, doar după soluționarea irevocabilă a cauzei prin care acesta contesta modul de calcul a pensiei sale prin decizia de revizuire, în condițiile în care, practic, acesta rămâne fără posibilitatea de a mai contesta aceeași decizie de pensie înaintea instanței competente.
Pentru toate aceste considerente, apreciez că se impunea admiterea recursului formulat de reclamantul U. V. V., casarea parțială a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru cercetarea fondului cererii privind stabilirea cuantumului pensiei revizuite a acestuia conform Metodologiei de calcul a pensiei prevăzute de O. nr.1..
C. M.
Judecător,
Red./Tehnored.:C.M.:
2 ex.-(...).
| ← Decizia civilă nr. 4687/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4230/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
