Decizia civilă nr. 1209/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1209/R/2013

Ședința publică din data de 19 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. T.

JUDECĂTOR: D.

C.

G.

JUDECĂTOR: G.

-L.

T.

GREFIER: N.

N.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent M. T. împotriva sentinței civile nr. 10823 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimații pârâți C. N. DE P. B., C.

J. DE P. C. și C. L. DE P. T., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare - dare în debit.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentului, de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 10823 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._

s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Pârâta C. N. de P. P. e.

S-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei C. de

P. T. .

S-a respins acțiunea formulată de M. T., în contradictoriu cu pârâtele

C. N. DE P. și C. L. DE P. T., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate, respectiv fără capacitatea procesuală.

S-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârât a C. J. de

P. C. .

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. P. e invocată prin întâmpinare și a excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei C.

L. De P. T. că :calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul dedus judecății, iar capacitarea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual. Capacitatea procesuală de folosință a persoanelor juridice este recunoscută de lege. În cauză a fost dedus judecății un raport juridic de asigurări sociale.

Raportat la dispozițiile art. 131 din Legea 263/2010 raportat la an. 18 lit. e din Statutul Casei Naționale de P. P. e aprobat prin HG nr. 118/2012, casele teritoriale de pensii sunt instituții cu personalitate juridice având atribuții în

stabilirea cuantumului drepturilor de asigurări sociale individuale și în efectuarea plăților acestor drepturi, precum și în stabilirea indemnizațiilor și a altor drepturi prevăzute în legi speciale, finanțare de la bugetul de stat, în condițiile legii. Prin urmare, C. Teritorială (județeană) de P. C. este instituția cu personalitate juridice care are atributul de stabilire și de plată a indemnizațiilor și a altor drepturi prevăzute în legi speciale, iar nu C. N. de

P. P. e.

Totodată, instanța a constatat că este recunoscută personalitate juridică doar Casei Naționale de P. P. e și Caselor teritoriale de pensii, iar nu și caselor locale de pensii, acestea din urmă fiind, așadar, lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Pentru considerentele expuse, având în vedere natura juridică a excepțiilor în discuție, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Pârâta C. N. de P. P. e și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei C. L. de P. T., respingând acțiunea formulată în contradictoriu cu acestea, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, respectiv de capacitate procesuală.

Pe fond instanța a reținut că reclamantul este beneficiarul unei indemnizații reparatorii lunare acordate în temeiul Legii nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Prin Decizia nr. 1. /_ emisă de pârâtă, în temeiul art. 179 din legea 263/2010, în sarcina reclamantului s-a constituit un debit în cuantum de 516 lei, reprezentând drepturi plătite necuvenit acestuia în perioada_ -_ .

În motivarea deciziei s-a arătat că plata necuvenită a drepturilor a fost generată de aplicarea eronată începând cu_ a Legii 285/2010, îndemnizația conform Legii 341/2004 fiind plătită la nivelul anterior Legii 118/2010, deși corect ar fi fost majorarea cu 15% față de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.

Potrivit art. 3 alin. l lit. b pct. 3 din Legea 341/2004, " Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în sem de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: (. .. )3. Luptător Remarcat prin fapte Deosebite". Art. 4 alin.4 din același act normativ stabilește că persoanele care au obținut titlurile de Luptător Remarcat prin fapte Deosebite beneficiază de o indemnizație lunară reparatorie calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata.

Prin art. 14 lit. d din Legea nr. 118/2010 s-a stabilit că de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv_, au fost reduse cu 15% indemnizațiile prevăzute de Legea 341/2004. în temeiul acestor dispoziții a fost recalculată în sensul reducerii cu 15% indemnizația raportat la cuantumul de 2020 lei aflat în plată în luna iunie 2010. Potrivit art.16 din Legea nr.118/2010, prevederile art. 14 din lege s-au aplicat până la data de 31 decembrie 2010, legiuitorul stabilind că începând cu data de 1 ianuarie 2011 urmează a se aplica politici sociale și de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a acestora adoptate în cursul anului 2010, în condițiile Legii-cadru nr. 330/2009, cu respectarea prevederilor legii bugetului de stat și ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011.

Ulterior, prin art. 10 alin 1 din Legea 285/2010 s-a prevăzut că începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute, printre altele la art. 14 din Legea

118/2010, se majorează al 15% față de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010. Or, cuantumul indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010 era deja diminuat cu 15% față de cel din iunie 2010. Coeficientul de majorare de 15% a fost aplicat unei indemnizații deja diminuate, astfel că suma efectivă cu care s-a majorat indemnizația este în mod evident mai mică decât cea cu care s-a diminuat în luna iulie 2010, prin voința legiuitorului, de aici rezultând diferența calculată de pârâtă.

Nu pot fi reținute astfel susținerile reclamantului contestator cu privire la raportarea în mod greșit la un alt venit decât salariul mediu brut pe economie, întrucât printr-o lege specială, respectiv Legea 285/2010, începând cu data de_ s-a stabilit o modalitate diferită de calcul, derogatorie de la dispozițiile inițiale ale Legii 341/2004, calculul indemnizației urmând a se raporta la suma în plată în luna octombrie 2010. Așadar, în mod corect la calculul indemnizației pentru luna ianuarie 2011 pârâta a calculat indemnizația cuvenită reclamantului prin aplicarea majorării de 15% la cuantumul indemnizației în plată în luna octombrie 2010.

Prin urmare, prin voința legiuitorului exprimată în cuprinsul art. 10 din Legea 285/2010, cuantumul indemnizației a fost majorat, dar nu a fost readus la nivelul indemnizației din luna iunie 2010.

Potrivit art. 179 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani, alin.

4 al aceluiași articol stabilind că sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Întrucât în perioada_ -_ reclamantului i-a fost achitată necuvenit o indemnizației la nivelul celei care i se cuvenea în luna iunie a anului 2010, respectiv 2020 lei față de 1975 cât i se cuveneau potrivit Legii 285/2010 (astfel cum rezultă din buletinul de calcul anexat deciziei contestate - f.6), iar acesta nu a contestat încasarea acestor sume, instanța a apreciat că în mod legal pârâta a emis Decizia nr. 1. /_ .

Pentru considerentele expuse, neputând fi reținute motive de nelegalitate sau netemeinicie a deciziei emise de pârâtă și contestate de reclamant, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de acesta.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. T. solicitând

admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâta la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt s-a adresat Tribunalului C. cu o cerere prin care a solicitat anularea Deciziei 1. din_ emisă de C. J. de P. C. prin C. L. de P. T. și, pe cale de consecință, exonerarea recurentului de la plata sumei de 516 lei, consemnată ca drepturi încasare necuvenit.

În susținerea acesteia, prin cererea introductivă și în special prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din data de 28 iunie 2012, a arătat cât se poate de clar și detaliat temeiul solicitărilor sale.

Cu toate acestea, în mod cu totul surprinzător instanța de fond nu a ținut, cont de acestea și a respins în totalitate, cererea.

Față de sentința pronunțată înțelege să invoce în primul rând prevederile art. 304 punctul 7 Cod procedură civilă potrivit cărora:

";Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:

7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii ,.

Analizând conținutul sentinței civile nr. 10823/2012 și raportându-l la aceste prevederi legale rezultă cât se poate de clar faptul că sentința nu este motivată în nici un fel. Instanța de fond s-a rezumat la pronunțarea unei soluții, pe care o consideră netemeinică și nelegală fără să o motiveze în nici un fel, fiind încălcate în acest fel prev. art. 264 alin.1 C. proc.civ.

De asemenea, din cuprinsul sentinței nu reiese faptul că instanța de fond, la soluționarea cauzei a avut în vedere și aspectele invocate de recurent prin înscrisul intitulat ";note de ședință";, depus la termenul de judecată din data de 28 iunie 2012. În sentință se face referire doar la susținerile din cererea introductivă.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:

Cu privire la motivul de recurs prevăzut art. 304 pct.7 C.pr.civilă, Curtea notează că acesta este incident în măsura în care hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care acestea se sprijină.

Or, în cauza de față, sentința atacată cuprinde în mod evident argumentele pe care s-a sprijinit instanța de fond, acestea fiind prezentate într-o înșiruire judicioasă și logică. Motivarea unei hotărâri nu presupune cu necesitatea răspunderea punctuală la fiecare argument adus de părți, ele putând fi grupate și analizate împreună sau putând fi subînțelese din concluziile trase din analiza făcută de instanță. Curtea subliniază că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar.

Aceste condiții sunt îndeplinite de motivarea instanței de fond. În cuprinsul considerentelor se arată cu claritate

că :"; în mod corect la calculul indemnizației pentru luna ianuarie 2011 pârâta a calculat indemnizația cuvenită reclamantului prin aplicarea majorării de 15% la cuantumul indemnizației în plată în luna octombrie 2010. Prin urmare, prin voința legiuitorului exprimată în

cuprinsul art. 10 di n Legea 285/2010, cuantumul indemnizației a fost majorat , dar nu a fost readus la nivelul indemni zației din luna iunie 2010

. "; Această din urmă frază reține în mod concis esența speței deduse judecății, iar argumentele aduse prin notele de ședință nu sunt chestiuni noi, ce ar putea atrage o altă soluție.

Recurentul solicită a se constat că, aplicând principiul echității, instanța trebuia să rețină, pe cale de interpretare, că voința legiuitorului a fost aceea de a anula efectele aplicării Legii 118/2010 și repunerii în situația anterioară a celor vizați de aceste prevederi legale.

Interpretarea unei legi se poate face doar în situația în care prevederile acesteia sunt susceptibile de două sau mai multe înțelesuri, fiind inacceptabil ca, pe cale de interpretare, să se ajungă practic la încălcarea legii. În cauză, prevederile legale sunt cât se poate de clare, reflectând exact voința legiuitorului: majorarea de 15% vizează cuantumul indemnizației în plată în luna octombrie 2010. O astfel de normă nu permite interpretarea, ci impune o operațiune strict matematică, a cărui rezultat este tocmai cel contestat de recurent.

Ca atare, în lumina considerentelor mai sus arătate, Curtea constată că motivele de recurs sunt neîntemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 C.pr.civilă, va respinge ca atare recursul declarat de reclamantul M.

T. împotriva sentinței civile nr. 10823 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M. T. împotriva sentinței civile nr. 10823 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr.

_ pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

I. T.

D. C.

G.

G.

-L. T.

GREFIER

N. N.

Red.D.C.G./dact.V.R.

2ex./_

Jud.fond:R. -M. V.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1209/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale