Decizia civilă nr. 1814/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1814/R/2013
Ședința publică din 15 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. I. împotriva sentinței civile nr. 925 din 21 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M.
A. N. și M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare de revizuire a pensiei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent T. I., avocat iepure V., cu delegație la fila 7 din dosarul tribunalului, și reprezentantul pârâților intimați C. de P. S. a M.
A. N. și M. A. N., consilier juridic A. Mirel, care depune delegație la dosar, lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 10 aprilie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. A. N.
, în nume propriu și reprezentant legal al Casei de P. S. a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantului recurent.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită a se observa că în cadrul cererii formulate în subsidiar prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat ca la revizuirea pensiei pe baza veniturilor reale să se aibă în vedere și Ordinul M. A. N. nr. MS 132/2010 adoptat în baza HG nr. S 1019/2010, având în vedere că reclamantul nu avea posibilitatea să își dea seama dacă aceste reglementări s-au aplicat în cazul pensiei sale, întrucât aceste reglementări sunt secrete așa cum rezultă și din numerotarea lor. Reclamantul consideră că acestea nu s-au aplicat, astfel că se impune să se solicite M.
A. N. să depună la dosar aceste acte normative, având în vedere că reclamantul nu a avut acces la acestea fiind secrete pentru a vedea în primul rând dacă s-a făcut sau nu aplicarea lor și, în al doilea rând, pentru ca instanța să poată hotărâ dacă trebuie sau nu să se aplice aceste reglementări.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că într-o cauză similară din săptămâna trecută a formulat aceeași cerere în fața Curții de Apel și i s-a admis această cerere, iar pentru o practică unitară solicită instanței să i se încuviințeze cererea și, în plus, să i se adreseze o întrebare Casei de P. Sectoriale, respectiv emitentului deciziei, pentru a răspunde dacă s-a făcut aplicarea acestor reglementări și dacă nu s-a făcut această aplicare, de ce nu s-a făcut. Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea cererii în probațiune
pe care o consideră ca nefiind concludentă și utilă cauzei, întrucât așa cum a arătat și în alte cauze, și așa cum este și poziția oficială a Casei de P. (care reiese din hotărârile Comisiei de Contestații) Ordinul nr. MS 132/2010 nu se aplică pensionarilor militari. Precizează că în anul 2011 când a intrat în vigoare Hotărârea nr. 1294 care reglementa condițiile de muncă, în cuprinsul Legii nr. 164/2001 era un articol nou alineatul 5 care reglementa în mod expres că respectivele condiții de muncă, care au intrat în vigoare în data de_, se aplică și pentru cei care au ieșit la pensie, au fost trecuți în rezervă anterior acestei date. Or, în cuprinsul Legii nr. 263/2010 nu se regăsește nici o asemenea dispoziție expresă și, mai mult decât atât, art. 29 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 reglementează foarte clar că sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora, ori nu aveau cum să fie încadrați în anul 2012 în condiții de muncă pentru funcțiile ocupate anterior.
În replică, reprezentantul reclamantului recurent arată că se invocă principiul aplicării legii civile în timp, dar în reglementarea inițială din 2001, pentru că era prima reglementare în domeniu, era firesc să se includă o astfel de precizare în sensul că se aplică și pensiilor aflate în plată, însă această nouă reglementare sau aceste noi reglementări din HG nr. S 1019 și Ordinul nr. MS 132 practic nu sunt reglementări noi în acest sens, având în vedere că acestea nu fac altceva decât să modifice anexa la ordinul de bază în sensul că îmbunătățesc oarecum încadrările în condiții de muncă cu însuși procesul de revizuire a pensiilor militare. Arată că atâta timp cât se spune că se respectă principiul aplicării legii în timp și legea nu retroactivează când se iau pensionarilor militari pensiile deja încasate, aceeași argumentație este valabilă și în prezenta cauză în sensul că nu se cere aplicarea noilor reglementări retroactiv, ci doar de la data modificării acestor reglementări.
Curtea, după deliberare, urmează să respingă cererea în probațiune formulată de reprezentantul reclamantului recurent, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2011, art. 18 din Anexa nr. 3 a OUG nr. 1/2011, art. 19 din aceeași anexă, respectiv art. 125 din HG nr. 257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
În raport de aceste dispoziții legale și având în vedere criticile concrete formulate de reclamantul recurent prin motivele de recurs, instanța apreciază că, pe de o parte legea, nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată, iar pe de altă parte nu s-au formulat critici concrete cu privire la condițiile de muncă, sens în care proba apare ca fiind neconcludentă. De asemenea, atribuțiile instanței de judecată sunt de control în ceea ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei, astfel încât în condițiile în care aceste înscrisuri nu au fost solicitate prima dată Casei de P. Sectoriale a M. A. N., acestea nu pot fi depuse direct în instanță și valorificate întrucât s-ar eluda procedura prevăzută expres de art. 21 din Anexa OUG nr. 1/2011.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că acesta a invocat aspectele menționate atât prin contestația formulată la Comisia de contestații, cât și prin cererea de chemare în judecată și prin motivele de recurs (ultimul alineat din pagina 4) și a mai formulat o cerere în acest sens pentru că trebuie să știe dacă într-adevăr au fost sau nu aplicate aceste reglementări și întrucât C. de P. S. și Comisia de Contestații nu i-au răspuns reclamantului dacă au aplicat această hotărâre care este secretă (deși este o încălcare a dispozițiilor legale prin secretizarea ei pentru că reglementările inițiale nu erau secrete) sau dacă nu s-a
aplicat, de ce nu s-a aplicat, iar reclamantul recurent nu mai are în fața cărui organ să invoce acest aspect.
Curtea aduce la cunoștință reprezentantului reclamantului recurent că s-a respins cererea în probațiune formulată.
Atât reprezentantul reclamantului recurent cât și reprezentantul pârâților intimați arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței, și rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată; în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru administrarea probelor solicitate și rejudecarea cauzei, pentru motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Solicită obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar copiile xerox ale chitanțelor justificative ale acestora.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar. Nu solicită obligarea reclamantului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 925 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului M. A. N. B. și s-a respins acțiunea ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul T. I. împotriva pârâtei C. de P. S. a M. A. N. B., având ca obiect drepturi de asigurări sociale ca neîntemeiata.
Excepția lipsei calității procesuale pasive
a M. A. N. a fost respinsă în temeiul dispozițiilor Legii nr. 346/2006, art. 132 din Legea 263/2010 și art. 8 alin. 1 lit. i din HG nr. 233/2011.
Referitor la fondul cauzei instanța a reținut, în fapt, că prin Decizia nr.089852/_, reclamantului i s-a stabilit pensia militară de stat în cuantum brut de 4818 lei, acest cuantum fiindu-i plătit și în luna decembrie 2011, astfel cum reiese din cuponul de pensie depus la dosar.
În baza O.U.G. nr. 1/2011, prin Decizia nr. 44219/_, reclamantului i s-a revizuit pensia raportat la situația reală a veniturilor obținute și avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat, stabilindu-i-se un cuantum brut al pensiei de 4046 lei.
Împotriva Deciziei nr. 44219/_, reclamantul a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul M. A. N., care a fost soluționată prin Hotărârea nr. 15925/_, în sensul admiterii în parte a contestației, fiind obligată C. de P. S. a M. A. N. să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să valorifice integral datele înscrise în
"Situația veniturilor realizate lunar";, înregistrată sub nr. 4006/_, eliberată de Unitatea Militară nr. 02426 C. -N. .
Reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 alin. 1, art. 5 alin. 4 și art. 6 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1/2011, instanța de fond a constatat că alegațiile reclamantului privitoare la lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire, sunt neconforme realității, pensia reclamantului fiind revizuită din oficiu avându-
se în vedere prevederile O.U.G. nr. 1/2011, astfel cum reiese din chiar titlul deciziei analizate, respectiv metodologia de calcul prevăzută de anexa 3 la acest act normativ, iar nu metodologia de calcul prevăzută de H.G. nr. 735/2010.
Mai mult, referitor la suspendarea aplicării H.G. nr. 735/2010 prin Sentința civilă nr. 338/2010 a Curții de Apel C., aceasta își poate produce efectele numai între părțile litigante, neavând însă nicio relevanță în prezenta cauză, având în vedere că nu acesta este actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de revizuire contestată.
Instanța a reținut că reclamantul a formulat în principal critici ce vizează conformitatea actelor normative emise de legiuitorul român cu prevederile constituționale și cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, critici privitoare la încălcarea dreptului său de proprietate protejat de art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, la retroactivitatea legilor privitoare la revizuirea pensiilor militare și la încălcarea principiului drepturilor câștigate, critici apreciate ca nefondate în raport de jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Ana M. Frimu și alții împotriva României, respectiv Constantin Abăluță și alții c. României, cauze respinse ca inadmisibile.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate de reclamant, vizând încălcarea principiului neretroactivității legii și al principiului drepturilor câștigate, instanța a reținut că prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile art. 1-5 și art. 12 ale Legii nr. 119/2010, potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează devenind pensii de asigurări sociale, nu încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție.
Chiar efectuând analiza de proporționalitate reținută, prin Decizia nr. 29/2011 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a fi necesar a se aprecia în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale particulare, se constată că în cauza de față reclamantul, prin diminuarea pensiei sale de la cuantumul brut de 4818 de lei la 4064 de lei ca urmare a revizuirii, nu suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă), reclamantul nefiind lipsit total de beneficiu social al pensiei, ci doar de acel supliment acordat de stat în virtutea calității sale de fost militar, iar pensia contributivă a acestuia are un cuantum care nu poate conduce la concluzia că, prin măsura revizuirii pensiei sale de serviciu, i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență. Astfel, suma de 4064 de lei este superioară pensiei medii pentru limită de vârstă în mai 2012 în cuantum de 947 lei, conform datelor statistice ale Casei N. de P. și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ceea ce nu poate avea semnificația unei afectări grave a asigurării existenței materiale a reclamantului.
Reclamantul a înțeles să conteste și corectitudinea stabilirii cuantumului pensiei, arătând că decizia de revizuire nu are la bază o evidență reală a veniturilor, că pârâții nu au făcut dovada corectitudinii și integralității veniturilor și a încadrării în condiții de muncă.
Instanța a reținut că aspectele concrete invocate de reclamant privitoare la cuantumul veniturilor sale au fost avute în vedere la emiterea Hotărârii nr. 15925/_ a Comisiei de contestații, în sensul că a fost obligată C. de P.
S. a M. A. N. să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să valorifice integral datele înscrise în "Situația veniturilor realizate lunar";, înregistrată sub nr. 4006/_, eliberată de Unitatea Militară nr. 02426 C. -N., astfel că sub acest aspect pretențiile reclamantului sunt nefondate.
Susținerile reclamantului în sensul că pentru anumite perioade veniturile sale au fost mai mici decât veniturile minime specificate în anexa 1 la O.U.G. nr. 1/2011, ceea ce denotă incorectitudinea modului de stabilire a pensiei sale au fost înlăturate de Tribunal în raport de dispozițiile art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 1/2011.
Prin urmare, deși potrivit regulii actor incumbit probatio reclamantul era ținut să își probeze afirmațiile, acesta nu a înțeles să își îndeplinească obligația, susținerile privitoare la anexa 1 din O.U.G. nr. 1/2011 neputând constitui o probă în sensul legii, astfel că se constată că, și sub acest aspect subsidiar, acțiunea formulată apare ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T. I.,
solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare reclamantul a criticat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. A. N. de către instanța de fond, precizând că legitimarea procesuală pasivă a acestuia rezidă din dispozițiile art. 1 alin. 2 din OUG 1/2011, respectiv din faptul că în cauză s-a contestat și hotărârea comisiei de contestații, act emis de către un organ al ministerului.
S-a mai arătat că prin admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive a
A. N. prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Sarcina probei privind veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia revine pârâților întrucât înscrisurile originare privind veniturile pe care le-a realizat sunt deținute de aceștia. Invocând dispozițiile art. 172 alin. 1 Cod procedură civilă, recurentul a precizat că "înscrisurile privitoare la pricină"; în sensul dispoziției legale menționate sunt înscrisurile originare care fac dovada veniturilor realizate de reclamant de-a lungul carierei de ofițer M.Ap.N., adică statele de plată și ordinele de zi pe unitate. Aceste înscrisuri sunt deținute de M. A. N.
, motiv pentru care la punctul II din precizarea de acțiune depusă la primul termen de judecată (_ ) a solicitat ca pârâtul să le depună în copie. Pe lângă acestea, pentru a putea proba că în tabelul anexat deciziei de revizuire există perioade în care au fost înscrise venituri mai mici decât cele minime prevăzute în Anexa nr. l la O.U.G. nr.1/2011, a solicitat ca pârâtul să depună copie după fișa de personal cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit. De asemenea, pentru a putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, am solicitat ca pârâtul M.Ap.N. să depună Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H.G. nr. 1294/2001, modificat și completat prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_, precum și Fișa cu locurile de muncă în care am lucrat și care îmi dau dreptul la
încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ ).
Actele din dosarul de pensie depus în copie de pârâta C. de P. S. a M.Ap.N. nu pot suplini înscrisurile la care s-a făcut referire mai sus deoarece:
Situația veniturilor realizate lunar emisă de U.M. 02426 C. -N. nu este un înscris originar și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor mele. U.M. 02426 C. -N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu există nicio garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare. Eliberarea situației privind veniturile - act care trebuie să ateste indubitabil (să adeverească) o stare de fapt -
trebuie să respecte prevederile legale privind eliberarea adeverințelor. Astfel, art.5 din O.G. nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale prevede că: "Certificatele și adeverințele eliberate vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea. " Respectarea strictă a imperativelor impuse de lege se impunea cu atât mai mult cu cât în cauză este vorba de stabilirea unui drept fundamental: dreptul la pensie.
Fișa de pensie este lipsită de relevanță sub aspectul analizat deoarece a fost întocmită în temeiul prevederilor Legii nr.164/2001 conform cărora baza de calcul a pensiei era stabilită prin luarea în considerare doar a veniturilor din ultimele 6 luni (ultima lună) de activitate și nu prin luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate.
Fișa cu locurile de muncă în care a lucrat și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, cu toate completările ulterioare, nu a fost actualizată conform modificărilor și completărilor aduse Ordinului M.Ap.N. nr. M.116/_ prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_ .
În opinia recurentului depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile este absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, reclamantul este într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al reclamantului și l-a privat pe acesta dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.
Recurentul a precizat că a arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată (punctul 2) că Decizia este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie care este lovită de nulitate absolută, respectiv că sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H.G. nr.737/2010 și O.U.G. nr. 59/2011 întrucât acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.
Referindu-se la considerentele reținute de instanța de fond cu privire la
"pensia suplimentară";, recurentul a învederat că premisa de la care a pornit instanța este una profund greșită întrucât pensia militară de stat nu a fost alcătuită dintr-o parte contributivă si una necontributivă (suplimentară), ci a avut o altă natură juridică, așa cum a arătat și motivat în cererea de chemare în judecată (punctele 5 și 6).
S-a mai invocat că revizuirea pensiei reclamantului încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. l adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție, întrucât revizuirea s-a făcut cu nerespectarea condiției legalității ingerinței în dreptul de proprietate, fără să existe un scop legitim și cu nerespectarea condiției proporționalității.
Recurentul a arătat că în cauzele Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României și Abăluță și alții c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a instituit două condiții pentru ca intervenția statului într-un sistem de pensii aflate în plată să fie permisă, respectiv intervenția statului să aibă drept scop stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice și să nu se dovedească în mod evident lipsite de un temei rezonabil.
Intimatul M. A. N., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Casei de P. Sectoriale a M. A. N.
a solicitat prin întâmpinare (filele 10-16) respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Contrar celor invocate în recurs, Curtea apreciază că legitimarea procesuală pasivă în litigiile de asigurări sociale privind stabilirea pensiilor foștilor militari este justificată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010 și de cele ale HG nr. 233/2011 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale, doar de pârâta C. S. de P. din cadrul M. A.
.
Astfel, acest ultim act normativ prevede că:
"(
1) Casele de pensii sectoriale sunt structuri de specialitate, cu personalitate juridică, înființate prin lege, în subordinea M. A. N. ,
M. Administrației și Internelor, precum și a Serviciului Român de Informații, și se supun legislației în vigoare privind protecția informațiilor clasificate.
(2) Casele de pensii sectoriale administrează, împreună cu C. Națională de
P. e, sistemul public de pensii din România pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) și pct. V din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare."; (art. 1).
"Casele de pensii sectoriale se organizează și funcționează după cum urmează:
pentru M. A. N., la nivel de structură centrală, potrivit dispozițiilor legale în vigoare privind organizarea și funcționarea acestei instituții publice."; (art. 2)
"Pentru angajatorii din instituțiile în subordinea cărora se află și pentru cei din instituțiile cărora le asigură stabilirea și plata pensiilor sau a altor prestații, casele de pensii sectoriale au următoarele atribuții:
i) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare (art. 8 alin. 1 lit. i).
Prin urmare, nu sunt reglementate atribuții în favoarea M. A. N. care să justifice împrocesuarea sa, iar normele invocate de reclamant nu reprezintă decât obligația legală a fostului angajator de a transmite date referitoare la activitatea în muncă în vederea stabilirii drepturilor de pensie. Neexecutarea acestei obligații poate determina nașterea unui conflict de muncă, iar în speță cauza dedusă judecății are ca obiect un litigiu de asigurări sociale.
În ceea ce privește motivul de recurs privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, se reține că art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011 prevede că "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, iar alin. 2 din același articol că "obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea";.
De asemenea, conform art. 18 din Anexa 3 a OUG 1/2011 (anexă care reglementează metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională) "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M.
A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. (2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1)";.
Art. 19 din aceeași anexă prevede că "documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz";.
Potrivit art. 125 din HG 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Coroborând dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că, în lipsa unor critici concrete formulate de reclamant cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în Anexa la decizia de revizuire contestată și a administrării unui minim probatoriu care să susțină aceste critici, în cauză nu se impunea administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate. Astfel, pe de o parte legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, iar pe de altă parte, întrucât nu s-au formulat critici concrete cu privire la veniturile atestate de documentele în temeiul cărora s-a realizat revizuirea pensiei recurentului, o astfel de probă ar fi și neconcludentă în cauză.
În plus, atribuțiile instanței sunt de control în ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ, iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei, astfel încât în condițiile în care înscrisurile solicitate nu au fost depuse inițial la C. S. de P. a M.
A. N., nu pot fi depuse direct în instanță și valorificate de aceasta, întrucât s-ar eluda procedura prevăzută de art. 21 din Anexa la OUG 1/2011. Astfel, chiar dacă susținerile din recurs referitoare la neactualizarea fișei care atestă activitățile desfășurate în condiții deosebite, speciale și alte condiții ar fi întemeiate, ceea ce însă nu s-a dovedit în cauză, instanța de judecată nu ar putea decât depășindu-și atribuțiile să modifice această fișă de calcul și să dispună valorificarea ei la revizuirea pensiei recurentului.
De altfel, așa cum s-a arătat prin întâmpinarea din recurs, se constată că în cauză proba cu înscrisurile menționate anterior nu a fost solicitată pentru a se anula decizia de revizuire sub aspectul veniturilor concrete pe baza cărora s-a determinat pensia reclamantului, ci pentru a se proba anularea deciziei de revizuire, cu consecința menținerii pensiei militare de stat stabilită conform Legii 164/2001. Drept urmare, și din această perspectivă proba cu înscrisuri solicitată de reclamant apare ca fiind neconcludentă în cauză.
Referitor la existența unor diferențe între veniturile prevăzute în Anexa 1 din OUG 1/2011 și cele înscrise în anexa deciziei de revizuire, Curtea reține că în conformitate cu art. 1 alin. 4 din OUG 1/2011 "în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea
punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr. 1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie";.
În consecință, potrivit prevederilor exprese ale dispoziției legale menționate, veniturile menționate în Anexa 1 din OUG 1/2011 se pot utiliza la determinarea pensiei revizuite numai în situația în care nu au fost identificate veniturile lunare individuale realizate, recurentul nefiind în această situație întrucât pentru determinarea pensiei sale s-au utilizat veniturile pe care acesta le-a obținut în desfășurarea activității.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Referitor la nulitatea deciziei de revizuire emisă în temeiul OUG 1/2011 întrucât revizuiește decizia de recalculare emisă în temeiul Legii 119/2010 nulă absolut, Curtea reține că în condițiile în care cauza prin care s-a contestat această decizie este pe rolul Tribunalului C. (_ *), decizia de recalculare se bucură de prezumția de legalitate, astfel încât susținerile recurentului sunt nefondate.
Considerentele din hotărârea instanței de fond referitoare la faptul că
"pensia suplimentară s acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în buget în acest sens"; sunt extrase din Decizia Curții Constituționale nr. 873/_ și se referă la pensiile speciale în general, astfel încât nu se poate reține că premisa de la care a pornit instanța de fond în analiza cauzei este greșită.
De asemenea, în condițiile în care în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut într-o cauză similară (Abaluță și alții c/a României) faptul că prin OUG nr. 1/2011 nu s-a încălcat prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din Convenție, instanța națională nu poate reține contrariul, susținerile recurentului cu privire la acest motiv de recurs urmând a fi înlăturate.
Referitor la ultimul aspect invocat în recurs relativ la nerealizarea scopului pentru care s-a dispus recalcularea pensiilor militarilor, se reține că în jurisprudența sa Curtea Europeană a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsura existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor in care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei. (Wieczorek c. Poloniei din 8 decembrie 2009, pargraf 59 sau Mellacher c. Austriei din 19 decembrie 1989, paragraf 53).
În mod similar, se apreciază că instanța de recurs nu ar putea decât cu depășirea atribuțiilor să constatate că statul ar fi putut găsi sau identifica alte soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivelor de interes public urmărit sau să anuleze măsura recalculări și revizuirii pensiilor pentru că obiectivul urmărit nu a fost atins.
Pentru aceste considerente, reținând că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T. I. împotriva sentinței civile nr. 925 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. _
, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
L. D. | D. | S. | D. | G. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: A. M. I.
| ← Decizia civilă nr. 4346/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 268/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
