Decizia civilă nr. 1894/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1894/R/2013

Ședința publică din data de 23 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR:: D. C. G. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. A., respectiv recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 5361 din 29 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate reciproc și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că reclamantul a formulat întâmpinare la recursul pârâtei, înregistrată la dosar la data de 9 aprilie 2013, iar pârâta a înregistrat întâmpinare la recursul declarat de reclamant, la data de 16 aprilie 2013.

I se comunică un exemplar al întâmpinării formulate de pârâtă reclamantului, iar acesta arată că nu are cereri de formulat.

Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reclamantul susține recursul pe care l-a declarat solicitând admiterea lui, recalcularea pensiei începând cu data de_ întrucât a depus adeverința de venituri în termen. Raportat la recursul pârâtei solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 5361 din 29 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._

s-a admis în parte acțiunea reclamantului P. A., și a fost obligată pârâta C. J. de P. S., să îi recalculeze acestuia pensia începând cu data de_, luând în considerare toate sporurile de care a beneficiat reclamantul.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 4/2005, coroborate cu prevederile H.G. nr. 1550/2004, recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de_, se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 49/1992, sporul pentru lucru sistematic peste programul normal, face parte dintre sporurile care se iau în calcul la stabilirea pensiei.

Prin Decizia nr.5/2010 a Înaltei Curți de C. și Justiție se statuează că, sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

Orele de muncă prestate peste programul normal de lucru erau plătite conform prevederilor art.120 din Codul muncii intrat în vigoare în anul 1972, sumele de bani respective făceau parte din fondurile de salarii ale unității și pentru aceste sume se achita C.A.S. în condițiile stabilite de Decretul nr. 389/1972.

Orele de muncă prestate peste programul normal de lucru (sau în regim de lucru mărit) aveau un caracter permanent, fiind cuprinse anual în Planul unic de dezvoltare economico-socială.

În aceste condiții, susținerile pârâtei C. J. de P. S. că sporurile de care a beneficiat reclamantul sunt nefondate, urmând ca începând cu data de_ (data introducerii acțiunii de către reclamant) să îi recalculeze pensia reclamantului, cu luare în considerare a tuturor sporurilor de care a beneficiat acesta pe perioada de activitate.

Față de cele ce preced, instanța a admis în parte acțiunea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul P. A. și pârâta

C. J. DE P. S. .

Reclamantul P. A. a solicitat

admiterea recursului casarea parțială a sentinței atacate, întrucât prin acțiunea civilă a solicitat recalcularea pensiei( prin introducerea în calcul a sumelor care i s-u plătit pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, regim 10 ore) să se facă cu data de_ .

În motivarea recursului, recurentul a arătat că în luna mai 2012, când a aflat că în Monitorul Oficial nr. 223 din_ s-a publicat decizia nr.5/_, a Înaltei Curți de C. și Justiție în care se arăta că, sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de4 lucru prelungit, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

În baza deciziei nr. 5/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție a făcut o cerere către C. J. de P. S., în care solicita recalcularea pensiei cu toate sporurile cuprinse în adeverințele:

  • nr. 656 din_ eliberată de AICI Porolissum SA Z. ,

  • nr. PCP 164 din_ eliberată de UM 02405 Pitești,

În cererea făcută (expediată cu recomandata nr. AR 49918867736 din _

) solicita ca recalcularea pensiei să se facă cu data de_, întrucât adeverințele cu câștigurile realizate le-a depus în termenul prevăzut de lege, 3 ani, și au fost înregistrate la Casa de pensii S. sub nr. 28.523/_ .

C. J. de P. S. prin adresa nr.3354 din_ îi comunică, că nu poate lua în calcul sumele, primite pentru orele suplimentare regim mărit pe motiv că nu ar fi avut un caracter permanent.

În urma refuzului Casei Județene de P. S. de a introduce la recalcularea pensiei a sumelor primite pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, a depus la Tribunalul Sălaj acțiunea civilă înregistrată sub nr. 3476/84 din_ în care a arătat că, odată cu intrarea în vigoare a Codului Muncii din 1972, toate unitățile economice care participau la realizarea lucrărilor de investiții, au introdus sistemul de lucru în regim de 10 ore, în baza art. 116 și 119 din Codul Muncii din 1972.

Prin art. 119 din Codul Munci: 1972, au majorat plafonul de ore suplimentare de la 120 ore anual, la 360 ore anual.

Orele prestate peste programul normai de lucru (regim 10 ore) aveau un caracter permanent, fapt pentru care erau cuprinse în Planul Unic de dezvoltare economico-socială, iar plata acestora se făcea conform prevederilor art. 120 din Codul Muncii 1972, și sumele plătite făceau parte din fondul de salarii și se achita CA.S. conform prevederilor Decretului nr.389/1972.

În sentința civilă nr.5361 pronunțată de Tribunalul Sălaj, în ședința publică din_, s-a dispus ca recalcularea să se facă începând cu data de _

, ceea ce consideră că este incorect și inacceptabil din următoarele motive:

În O.U.G. nr.4 din_ la art.7.pct.6 se prevede că "Persoanele care depun cererea prevăzută la alin.3, după 3 ani de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art.3, noile drepturi recalculate se acordă potrivit art.169 alin 3 din Legea nr. 19/2000" (adică cu data depuneri cererii).

În cazul de față, pe baza documentelor depuse la dosar reiese clar că a depus adeverințele cu veniturile realizate în termenul de 3 ani, lucru recunoscut și de C. J. de P. S. prin adresa nr. 3354 din_ . (adresă care de asemenea este anexată la dosar).

Din considerentele mai sus menționate solicită admiterea recursului și casarea parțială a sentinței civile, dispunându-se ca recalcularea pensiei să se facă din data de_, dată de la care are dreptul. cu toate majorările și modificările ce s-au făcut până în prezent.

Pârâta C. J. DE P. S. a solicitat

admiterea recursului, casarea sentinței atacate, potrivit dispozițiilor art.304 pct.9 și art.304 cod procedura civila.

În motivarea recursului, recurenta a arătat referitor la sumele acordate pentru orele suplimentare pentru regim mărit din adeverința nr.656 din data de_ eliberata de SC AICI POROLISSUM SA Z., acestea nu pot fi valorificate la pensie, deoarece nu au avut caracter permanent și nici nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor anterior datei de_ .

Menționează faptul că, în conformitate cu prevederile art.2 din OUG nr.4/2005 coroborate cu prevederile HG nr.1550/2004, recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de_ se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.19/2000, iar conform prevederilor art.4 ali.2 al actului normativ mai sus menționat, sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art.2, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanța de urgenta.

În conformitate cu prevederile art.119 și 120 din Legea nr. 10/1972 (Codul Muncii) "Orele în care o persoana prestează munca peste durata normală a timpului de lucru sunt ore suplimentare și se compensează cu timp liber corespunzător. Dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzător, în următoarele 30 de zile, și cel în cauza este de acord, orele suplimentare se vor retribui cu un spor, după cum urmează:

  1. 50% din salariul tarifar de încadrare pentru primele 2 ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;

  2. 100% din salariul tarifar de încadrare pentru orele care depășesc primele

2 ore și pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbătoare legală și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale nu se

lucrează."

Astfel, potrivit prevederilor de mai sus reiese ca, orele suplimentare în regim mărit de lucru nu aveau un caracter permanent, ( acestea erau plătite ca

sume acordate pentru fiecare persoana în parte în funcție de numărul de ore suplimentare pe care le prestau peste programul normal de lucru) și ca atare nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual în vederea recalculării pensiilor, stabilite anterior datei de 01.04.200l.

Din aceste considerente solicită admiterea recursului și respingerea contestației ca netemeinică și nelegală.

Reclamantul P. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat

respingere ca nefondat a recursului formulat de C. J. de P. S. și menținerea sentinței atacate., în care C. J. de P. S. era obligată să recalculeze pensia cu toate sporurile primite.

Pârâta C. J. DE P. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat

respingerea pretențiilor reclamantului, respectiv plata retroactivă a sumelor care i s-au plătit pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, de la data de_ ca nefondate.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

  1. Cu privire la recursul formulat de pârâta C. J. de P. S.

Prin Decizia nr.5/2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat cu caracter obligatoriu (conform art. 3307alin.4 Cod procedură civilă) că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr._, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

În considerentele deciziei s-a reținut "că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă.

Pentru aceste sume încasate s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat prevedea această sarcină asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, fără nicio distincție.

Or, potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Faptul că aceste venituri trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat și de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.

Acest articol prevede că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din actul normativ în discuție.

Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanță, intră în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare și acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în

diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.

De asemenea, în această categorie intră și sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.

Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 cuprinde la pct. IV și mențiunea că la stabilirea punctajului mediu anual nu vor fi avute în vedere formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, deoarece acestea nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Veniturile obținute în regim de lucru prelungit nu reprezintă o formă de retribuire a muncii în regie sau după timp, deoarece art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea această formă de retribuție pentru situația în care retribuția tarifară era stabilită pe o oră, zi sau lună și se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de producție zilnică sau prin atribuții stabilite concret pentru fiecare loc de muncă.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 199 alin. 1 din Legea nr. 57/1974, în cazuri excepționale, în anumite sectoare de activitate se putea aproba efectuarea în afara programului de lucru a unor munci retribuite cu ora sau în raport de lucrările executate.

Timpul de muncă în regim de lucru prelungit, așa cum s-a arătat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru și retribuit ca atare";.

În consecință, criticile recurentei cu privire la luarea în considerare la recalcularea pensiei intimatului a sporului pentru munca peste durata normală de lucru menționat în Adeverința nr. 656/_ emisă de SC AICI Porolissum SA Z. sunt nefondate.

Având în vedere aceste considerente, reținând incidența în cauză a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă urmează să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.

2. Cu privire la recursul reclamantului.

Recursul reclamantului este întemeiat.

Prin Legea nr. 262/2008, au fost modificate alineatele (5) și (6) ale articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, astfel încât punctajul mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de O.U.G. nr. 4/2005, precum și cuantumul pensiei cuvenit pot fi modificate la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii. Doar pentru persoanele care depun cererea prevăzută la alin. (3) după 5 ani de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, noile drepturi recalculate se acordă potrivit art. 169 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În speță, reclamantul a înregistrat cererea sa de luare în considerare la calcularea pensiei a adeverinței în mai 2007, așa cum reiese din copia cererii reclamantului nr. 28523/_ prin urmare, în conformitate cu dispozițiile legale mai sus citate, reclamantului i se cuvin drepturile de pensie recalculate cu

luarea în considerare a veniturilor din adeverință începând cu luna septembrie 2005, adică mergând în urmă cu trei ani (termenul general de prescripție, conform art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă) de la data înregistrării cererii la C. J. de P. C., ținând cont și de data solicitată prin acțiune.

Ca atare, apare ca întemeiat recursul reclamantului, urmând a fi admis prin raportare la art. 304 pct. 9 și art. 312 alin.1 și 3 C.proc.civ., cu consecința modificării sentinței atacate în sensul că recalcularea pensiei reclamantului se va face începând cu data de_ .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de reclamantul P. A. împotriva sentinței civile nr. 5361 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ pe care o modifică în parte în sensul că recalcularea pensiei reclamantului se va face începând cu data de_ .

Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.

Respinge recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva aceleiași sentințe.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. T. C. M. D. C. G.

GREFIER

N. N.

Red.D.C.G./dact.V.R.

2ex./_

Jud.fond: C. N. C.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1894/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale