Decizia civilă nr. 2046/2013. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2046/R/2013
Ședința publică din data de 24 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. ANA împotriva sentinței civile nr. 175 din 1 februarie 2013, pronunțată de T. M. în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect asigurări sociale - contestație decizie de dare în debit.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 aprilie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâtei intimate întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul T. ui M. sub nr. 4658/100/_
, contestatoarea P. ANA a chemat-o în judecată pe intimata C. J. DE P.
M., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr.1. din_ privind suspendarea plății pensiei și a deciziei nr.2. din_ privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, să constate îndreptățirea acesteia la plata ambelor pensii și să o oblige pe intimată la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a beneficiat de pensie de invaliditate provenită din fostul sistem de pensii pentru agricultori în dosarul nr.8., în baza Legii nr.80/1992, conform deciziei nr.8. din_ și de pensie de urmaș, provenită din fostul sistem de asigurări sociale, în dosarul nr.1.
, în baza Legii nr. 3/1977, conform deciziei nr. 1. din_ .
S-a mai arătat că, la data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea acestora, întrucât aparțineau unor sisteme diferite, sistemul de pensii pentru agricultori și sistemul de pensii de asigurări sociale de stat.
Contestatoarea a susținut că în mod greșit intimata, prin decizia nr. 1. din_, a dispus suspendarea pensiei din dosarul 1., începând cu data de_, deși un act administrativ nu poate dispune retroactiv, iar, pe de altă parte,
nu sunt justificate motivele invocate pentru a se dispune suspendarea acestei pensii.
Se mai arată că prin decizia nr.2. din_ se stabilește pensia pentru limită de vârstă începând cu data de_, din nou retroactiv și nelegal, raportat la faptul că reclamanta a trecut la pensie pentru limită de vârstă în luna mai 2002.
În această decizie se menționează că a fost emisă ca urmare a examinării actelor din dosarul nr.1. din_, iar drepturile au fost stabilite începând cu 0_ .
Contestatoarea arată că nu mai era permisă cumularea celor două pensii doar pentru persoanele înscrise la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1 raportat la art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004, cu modificările aduse prin Legea nr. 262/2007.
Intimata C. J. de P. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția conexității cu dosarul nr._ al T. ui M.
, iar, pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate.
Intimata a arătat că reclamanta a fost înscrisă la pensie de invaliditate în anul 1999, în fostul sistem de pensii pentru agricultori, pensia fiindu-i stabilită prin decizia nr.8. din_, în baza Legii nr. 80/1992.
De asemenea, în anul 1999, reclamanta a fost înscrisă la pensie de urmaș (după soțul P. I. ), în sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia fiindu-i stabilită prin decizia nr.1. din 0_, în baza Legii nr. 3/1977.
La data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea acestora, întrucât aparțineau unor sisteme diferite: sistemul de pensii pentru agricultori și sistemul de pensii de asigurări sociale de stat.
La data de_, sistemul de pensii pentru agricultori a fost integrat în sistemul public de pensii, iar pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1992 au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 (art. 180 alin. 1 din Legea nr. 19/2000). Pentru persoanele înscrise la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 sau care au solicitat trecerea de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă după această dată, nu mai era permisă cumularea a două categorii de pensii.
În conformitate cu prevederile art.74 din Legea nr.19/2000, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Intimata a mai arătat că, motivat de faptul că trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se făcea la cererea persoanei (art. 64 din Legea nr. 19/2000) și nu din oficiu, existau persoane care nu au solicitat trecerea la pensie pentru limită de vârstă, deși au împlinit vârsta standard de pensionare, și primeau în continuare două pensii, fiind astfel avantajate față de persoanele care solicitau trecerea la pensie pentru limită de vârstă sau care au fost înscrise la pensie după data de_ .
Potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.263/2010, care a intrat în vigoare la data de 0_: "la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă";.Prin urmare, trecerea la pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu, acordându- se cuantumul cel mai avantajos (art. 82 alin. 2 din Legea nr. 263/2010).
Art.136 din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011, prevede că "în situația beneficiarilor de pensie de invaliditate care anterior intrării în vigoare a prezentei legi au îndeplinit condiții legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și care nu au solicitat
trecerea la această categorie de pensie, trecerea se face din oficiu, începând cu data de 0_ ";.
De asemenea, art. 92 din Legea nr.263/2010 prevede că: "soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie";.
Reclamanta a beneficiat de pensie de invaliditate, provenită din fostul sistem de pensii pentru agricultori în dosarul nr. 8. și de pensie de urmaș, provenită din fostul sistem de asigurări sociale în dosarul nr. 1. . Reclamanta, născută la data de_, a îndeplinit condițiile de pensie pentru limită de vârstă în luna mai 2002 (vârsta standard 57 de ani și o lună), dar nu a solicitat trecerea la pensie pentru limită de vârstă.
Raportat la prevederile art.82 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, coroborate cu prevederile art.136 din normele de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, reclamanta a fost trecută din oficiu la pensie pentru limită de vârstă.
Întrucât s-a constatat că reclamanta beneficiază și de pensie de urmaș în dosarul nr. 1., s-a făcut aplicarea art. 92 din Legea nr. 263/2010, în sensul că i s-a acordat pensia cea mai avantajoasă, respectiv pensia proprie rezultată prin trecerea la pensie pentru limită de vârstă, așa cum rezultă din decizia nr. 2. din_, iar pensia de urmaș i-a fost suspendată prin decizia nr. 1. din _
.
Față de această situație, intimata a arătat că, având în vedere și dispozițiile art. 107 alin.1 și 2 și art. 179 din Legea nr. 263/2010, întrucât s-a constatat că, începând cu data de 0_, reclamanta a încasat necuvenit drepturile de pensie de urmaș în dosarul nr. 1., perioadă în care a primit și pensia proprie în dosarul nr. 8., s-au operat modificările necesare, în sensul că s-a suspendat pensia de urmaș și a fost emisă decizia de debit prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit de 4.108 lei (reprezentând drepturile de pensie din dosarul nr. 1. încasate în perioada 0_ -_ ), care va fi recuperat conform prevederilor legale.
Întrucât Legea nr.263/2010 a intrat în vigoare la data de 0_, este neîntemeiată susținerea reclamantei referitoare la aplicarea retroactivă a Legii nr. 263/2010.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.263/2010, ale Legii nr.19/2000 și ale H.G. nr. 257/2011.
Prin contestația înregistrată pe rolul T. ui M. sub dosar nr._, la data de_, contestatoarea P. Ana a chemat-o în judecată pe intimata C.
de P. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr.1. din_ privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, aceasta nefiind legală.
Intimata C. J. de P. M. a formulat întâmpinare în cauză, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate.
În ședința publică din data de 26 octombrie 2012, instanța a dispus, în temeiul art.164 Cod procedură civilă, conexarea dosarului nr._ al T. ui M. la dosarul nr._ al aceleiași instanțe.
În probațiune au fost depuse înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 175 din 1 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._
, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea P. Ana, împotriva deciziei nr. 1. din_ privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, deciziei nr. 2. din_ privind acordarea pensiei pentru limită de
vârstă și deciziei nr. 1. din_ privind suspendarea plății pensiei, în contradictoriu cu intimata C. J. de P. M. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarea P. Ana a fost beneficiara unei pensii de invaliditate din anul 1999, în fostul sistem de pensii pentru agricultori, drepturile sale de pensie fiind stabilite în temeiul Legii nr. 80/1992, prin decizia nr. 8. din_ .
De asemenea, în anul 1999, contestatoarea a fost înscrisă la pensie de urmaș, după soțul său decedat, în sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia sa fiind stabilită în baza Legii nr. 3/1977, prin decizia nr. 1. din 0_ .
La data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea acestora, întrucât aparțineau unor sistem diferite, respectiv sistemul de pensii pentru agricultori și sistemul de pensii de asigurări sociale de stat.
La data de_, sistemul de pensii pentru agricultori a fost integrat în sistemul public de pensii, iar pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1992 au devenit pensii, în înțelesul Legii nr. 19/2000.
Astfel, potrivit art. 74 din Legea nr. 19/2000, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
În conformitate cu dispozițiile art. 82 alin.1 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, trecerea realizându-se din oficiu și acordându-se cuantumul cel mai avantajos.
De asemenea, potrivit art.92 din Legea nr. 263/2010, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Reclamanta a îndeplinit condițiile de pensie pentru limită de vârstă în luna mai 2002, dar nu a solicitat trecerea la pensie pentru limită de vârstă, trecere ce s-a realizat din oficiu odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în temeiul art. 82 alin.1 din lege, coroborat cu art. 136 din Normele de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.
Întrucât s-a constatat că reclamanta beneficiază și de pensie de urmaș, s-a făcut aplicarea art. 92 din Legea nr. 263/2010, în sensul că i s-a acordat pensia cea mai avantajoasă, iar pensia de urmaș a fost suspendată prin decizia nr. 1. din_ .
Prin decizia contestată nr. 1. din_ s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în sumă de 4108 lei, reprezentând drepturile de pensie de urmaș încasate necuvenit în perioada 0_ -_ .
Potrivit art. 107 alin.1 și 2, coroborat cu art. 179 din Legea nr. 263/2010, în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează din oficiu sau la solicitarea pensionarului modificările ce se impun, iar sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.
Trecerea contestatoarei la pensia pentru limită de vârstă s-a făcut prin decizia nr. 2. din_, începând cu data de 0_, această dată fiind prevăzută în mod expres de art. 136 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011.
Întrucât trecerea la pensia pentru limită de vârstă s-a făcut începând cu data de 0_, de la aceeași dată s-a dispus și suspendarea plății pensiei de urmaș, prin decizia nr. 1. din_ .
Dispozițiile Legii nr. 263/2010 nu au fost aplicate retroactiv, ci de la data intrării lor în vigoare, respectiv 0_ .
Cu toate că reclamanta a îndeplinit condițiile de pensie pentru limită de vârstă din luna mai 2002, aceasta nu a solicitat trecerea la pensia pentru limită de vârstă, trecere ce s-a realizat din oficiu prin decizia nr. 2. din_ .
Raportat la considerentele mai sus-expuse, apreciind că deciziile contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a respins ca neîntemeiată contestația formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P. ANA, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurenta apreciază că în mod greșit au fost soluționate contestațiile formulate de către aceasta.
Astfel, reclamanta a beneficiat de pensie de invaliditate provenită din fostul sistem de pensii pentru agricultori în dosar nr. 8. în baza Legii 80/1992, conform deciziei 8. din_ și de pensie de urmaș, provenită din fostul sistem de asigurări sociale în dosarul nr.1. în baza Legii 3/1977, conform deciziei 1. din_ .
La data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea acestora, întrucât cele două pensii aparțineau unor sisteme diferite, sistemul de pensii pentru agricultori și sistemul de pensii de asigurări sociale de stat.
Recurenta invocă faptul că în mod greșit intimata, prin decizia 1. din _
, a dispus suspendarea pensiei din dosarul 1. începând cu data de_, în primul rând pentru că un act administrativ nu poate dispune retroactiv, iar, pe de altă parte, nu sunt justificate motivele invocate pentru a se dispune suspendarea acestei pensii .
Se mai susține că, prin decizia 2. din_, se stabilește pensia pentru limită de vârstă începând cu data de_, din nou retroactiv și nelegal raportat la faptul că reclamanta a trecut la pensie pentru limită de vârstă în luna mai 2002.
În această decizie se menționează că a fost emisă ca urmare a examinării actelor din dosarul nr. 1. din_ iar drepturile au fost stabilite începând cu 0_ .
Recurenta invocă faptul că, raportat la dispozițiile art. 6 alin 1 din Codul civil, legea civilă nu acționează retroactiv, nici actul administrativ, respectiv, decizia 2. din_, nu poate dispune suspendarea plății pensiei anterior emiterii acestei decizii, întrucât, în caz contrar, s-ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice care este implicit în toate articolele CEDO și care a fost consacrat în jurisprudența CEDO.
Astfel, se arată că interdicția cumulării celor două pensii se putea aplica doar pentru persoanele înscrise la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000, situație în care nu se regăsește reclamanta.
Art.136 din HG 257/2011 privind normele de aplicare a Legii 263/2010 prevede că:
În situația beneficiarilor de pensie de invaliditate, pensie anticipată și pensie anticipată parțială, care anterior intrării în vigoare a legii au îndeplinit condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și care nu au solicitat trecerea la această categorie de pensie, trecerea se face din oficiu începând cu data de 1 ianuarie 2011, potrivit legislației în vigoare la data îndeplinirii condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.
Prevederile alin.1 nu se aplică persoanelor pentru care îndeplinirea condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă era stabilită în funcție de data cererii.
Raportat la aceste dispoziții legale, se consideră că reclamantei nu-i pot fi aplicate dispozițiile alin.1 întrucât aceasta nu mai este în pensie de invaliditate, aceasta fiind trecută la pensie pentru limită de vârstă în luna mai 2002, condiții în care nelegal a fost emisă Decizia 2. din_ privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă după 11 ani.
În acest sens se consideră că nu se poate reveni în anul 2011 asupra unor drepturi deja câștigate în baza unor temeiuri de drept aplicabile la data stabilirii acestora.
Art.180 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că: "La data intrării in vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi.";
Raportat la aceste dispoziții legale pârâta a recalculat pensia pentru agricultori cuvenită reclamantei în temeiul dispozițiilor Legii nr.80/1992, în dosarul nr.8. /2009, fiindu-i acordat punctajul 0,54893, valoarea punctului de pensie fiind stabilit la 732,8 lei, conform Legii 19/2000 așa cum prevăd dispozițiile art.180 alin 2 din această lege.
În aceste condiții, se consideră că pârâta nu poate recalcula din nou pensia reclamantei în raport de dispozițiile Legii nr.263/2010, întrucât nu sunt elemente noi care să influențeze drepturile câștigate în favoarea reclamantei din anul 1999 și recalculate la data apariției Legii 19/2000.
Pentru aceste motive, recurenta apreciază că emiterea celor două acte administrative este nelegală, motiv pentru care solicită desființarea lor.
Prin contestația formulată în dosarul conexat, contestatoarea a înțeles să conteste titlul executoriu Decizia 1. din_ emisă de C. J. de P. M. prin care s-a dispus constituirea în sarcina contestatoarei a unui debit în cuantum de 4108 lei reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada _
-_, drepturi care urmează a fi recuperate de la beneficiar conform art. 181 din Legea nr.263/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere faptul că la data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea acestora, întrucât cele două pensii aparțineau unor sisteme diferite, se consideră că și această decizie este nelegală, motiv pentru care se solicită anularea sa și exonerarea de la plata debitului stabilit nelegal în sarcina contestatoarei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, coroborate cu art. 312 și 3041Cod procedură civilă.
Intimata C. J. de P. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței atacate.
Analizând recursul formulat de reclamanta P. ANA, în temeiul disp.art.3041Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum Legea nr.19/2000 a prevăzut, în art.180 alin.1, că: "La data intrării in vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi."; și Legea nr.263/2010 cuprinde dispoziții similare, în art.171, respectiv: "La data intrării in vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art.1 din Legea nr.119/2010 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.";
Prin urmare, de la data de 0_, și drepturile de pensie ale recurentei sunt supuse dispozițiilor Legii nr.263/2010, care, pe de o parte, spre deosebire de sistemul Legii nr.19/2000, prevede, la art.82, trecerea din oficiu de la pensie de invaliditate, la pensie pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea acestei din urmă categorii de pensie, situație în care se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos, iar, pe de altă parte, stabilește, prin art.92, că soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Recurenta susține în cauză că ar fi trecut la pensie pentru limită de vârstă încă din anul 2002, când îndeplinea condițiile în acest sens, fără a putea proba însă în cauză, cu o cerere formulată potrivit disp.art.64 alin.1 din Legea nr.19/2000 și, desigur, cu o decizie de pensie emisă în acest sens, aceste susțineri.
Mai mult, chiar și în situația în care recurenta ar fi fost beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă încă din anul 2002, aceasta, potrivit art.74 din Legea nr. 19/2000, nu ar mai fi putut cumula cele două categorii de pensii din sistemul public, întrucât acestea cuprindeau de fapt prevederi identice cu cele ale noii legi a pensiilor publice, în sensul că soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Prin urmare, toate deciziile contestate în cauză, respectiv decizia nr.1. din_, decizia nr. 2. din_ și decizia nr. 1. din_, respectiv, decizia de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă, decizia de suspendare a plății pensiei de urmaș și decizia de debit prin care se constată că recurenta a încasat în mod necuvenit drepturi de pensie cumulate, sunt emise de către
intimată cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010, care au fost aplicate de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv de la data de 0_, fără a se putea constata în cauză o încălcare a principiului neretroactivității legii.
În situația în care recurenta nu îndeplinește condițiile pentru cumularea a două categorii de pensii publice, conform dispozițiilor Legii nr.263/2010, nu se poate considera că ar fi fost afectate de către intimată, prin deciziile contestate în cauză, drepturi câștigate de către aceasta.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. ANA și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. ANA împotriva sentinței civile nr. 175 din_ a T. ui M. pronunțată în dosarul nr.
_, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
G.
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.:C.M./V.R.;
2 ex./_ ;
Jud.fond: Tribunalul Maramureș: D. M. H. .
| ← Decizia civilă nr. 4466/2013. Asigurări sociale | Decizia civilă nr. 3590/2013. Asigurări sociale → |
|---|
