Decizia civilă nr. 2267/2013. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2267/R/2013
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE:: I. T. JUDECĂTOR: C. M.
JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta
C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. împotriva sentinței civile nr. 11661 din 8 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimata reclamantă R. N. A., având ca obiect asigurări sociale.
Susținerile și concluziile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 23 aprilie 2013, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11661 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta PFA R. N.
-A. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. C. și în consecință a fost obligată pârâta C. DE A. DE S. C. la plata către reclamantă a
indemnizației de maternitate în cuantum lunar brut de 85% din media veniturilor lunare pe ultimele 6 luni pe întreaga durată a concediului de maternitate de 126 de zile.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamanta este organizată ca persoană fizică autorizată și, în această calitate, la data de_ a înregistrat la pârâta C. JUDEȚEANĂ DE A. DE
S. C. declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații. În baza acestei declarații, la aceeași dată, pârâta a realizat pentru reclamanta PFA R. N. -A. o Situație a contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante, prin care s-au stabilit contribuții în sumă de 20 lei, câte 4 lei lunar, pentru perioada_ -_ .
Anterior, la data de_, pârâta a emis pentru PFA R. N. -A. o situație a contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante, pentru perioada
-_ stabilind un debit în valoare totală de 3202 lei.
La data de_, reclamanta a achitat la casieria pârâtei suma de 2955 lei reprezentând "ani precedenți 2009-2010, global 2009 + trim I 2011: liber profesioniști 2323 majorare 632";, fiind emisă chitanța seria CAS 2010 nr. 32238/_ . La aceeași dată, reclamanta a achitat pârâtei și suma de 20 lei reprezentând "februarie 2011 concediu medical AA 0,85), cu chitanța seria CAS 2010 nr. 32239/_ .
Potrivit art. 1 alin. 2 lit. d) din OUG 158/2005, "Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă sunt autorizate să desfășoare activități independente";
Totodată, art. 5 lit. c) din același act normativ stabilește că începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cota de contribuție prevăzută la art. 4 alin. (2), prin care se prevede că, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizație de șomaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se datorează și se achită de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2).
În continuare, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 6 alin.6 și 7 din OUG 158/2005, "pentru a beneficia de concedii și indemnizații, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să depună declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca plătitori de contribuție de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e)";, iar "Contribuția pentru concedii și indemnizații se aplică și asupra indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă urmare a unui accident de muncă sau boală profesională și se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit în condițiile legii, după c
az";.
Raportat la dispozițiile legale mai sus citate, instanța a reținut că în esență, pentru a beneficia de indemnizația aferentă concediului de maternitate de 126 de zile, reclamanta trebuia să îndeplinească următoarele condiții: ca persoană fizică autorizată, să completeze și să depună la C. de A. de S. a Județului C. o declarație de asigurare pentru concedii și indemnizații și să realizeze stagiul minim de cotizare care este pentru persoanele menționate la art. 1 alin.2 lit. a-d, potrivit art. 7 din același act normativ, de 1 lună în ultimele 12 luni anterioare.
Examinând înscrisurile depuse la dosarul cauzei din această perspectivă, instanța a reținut că reclamanta a depus declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații la pârâtă la data de_, fiind înregistrată sub nr. 1466 și că a realizat stagiul minim de cotizare.
Astfel, nu a putut fi reținute susținerile pârâtei, reclamanta fiind persoană fizică autorizată cu privire la care legea stipulează expres la lit. d), iar nu persoană care încheie un contract de asigurare socială pentru concedii și indemnizații prevăzută la lit. e) a art. 1 alin.2 din OUG 158/2005. De asemenea, nu prezintă relevanță în prezenta speță faptul că reclamanta a fost anterior salariată și că în această calitate drepturile aferente concediului medical efectuat în acea perioadă i-au fost achitate de C. de A. de S. Timișoara.
Pentru considerentele expuse, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului. Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.proc.civ., a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta
, solicitând casarea sentinței ca netemeinică și nelegală și în urma rejudecării, respingerea acțiunii.
În motivare s-a arătat că nu are relevanță faptul că la data de_, reclamanta a plătit la casieria CAS C. suma de 2955 lei, reclamanta fiind obligata conform dispozițiilor legale în materie la plata contribuției către FNUASS aferent veniturilor impozabile realizate din activitatea independenta.
Similar, faptul ca reclamanta a achitat la data de_ suma de 20 lei reprezentând "februarie 2011 concediu medical nu deschide dreptul la plata indemnizației de concedii medicale, care este suportata din FNUASS - componenta a bugetului de stat consolidat, în cuantum de 85/% din media veniturilor ultimelor 6 luni realizate de persoana asigurata.
Procedura ce trebuie urmata pentru a deveni asigurat în sistemul pentru concedii și indemnizații este imperativ prevăzuta în O.U.G. nr. 158/2005 și Normele de aplicare a acesteia.
Art.3lal O.U.G. nr. 158/2005 dispune: Pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
să îndeplinească stagiul minim de cotizare prevăzut de prezenta ordonanță de urgență.
Conform art.7 al ordonanței stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c - concedii medicale și indemnizații pentru maternitate, este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Reclamanta nu îndeplinește aceasta condiție obligatorie, efectuând o plata data de în_, iar în_ i-a fost acordat concediul medical.
Este evidenta intenția reclamantei de a beneficia de indemnizația aferenta concediului de maternitate, fără îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de actele normative în vigoare.
Totodată potrivit prevederilor art. 5 din Ordinul nr. 60 din 27 ianuarie 2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005, pentru a beneficia de concedii și indemnizații, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005 sunt obligate să depună declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații la casa de asigurări de sănătate la care aceștia sunt luați în evidență ca plătitori de contribuție de asigurări sociale de sănătate.
Reclamanta nu a întocmit declarația mai sus amintita și nu a plătit contribuția de 0,85 % aferent veniturilor realizate, în consecința nu figurează în evidentele CAS C. ca asigurata pentru concedii și indemnizații.
Este adevărat ca reclamanta a completat la data de_ Declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații, însă declarația nu a fost înregistrata la CAS C., întrucât urmare a procesării datelor a rezultat ca reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de indemnizația aferenta concediului de maternitate.
Mai mult, așa cum s-a precizat și în întâmpinare, reclamanta era și salariata la SC PROFI ROM FOOD SRL, iar concediile medicale în discuție au fost plătite și de C. DE A. DE S. TIMIȘOARA, în perioada despre care se face vorbire.
Rezulta ca hotărârea a fost data cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. l lit.
A. și alin. 2 din O.U.G. 158/2005, potrivit cărora:
"(2) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt: a) asociați, comanditari sau acționari;
membri ai asociației familiale;
autorizate să desfășoare activități independente;
persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006.
Art. 1 alin. l lit. A. din O.U.G. nr. 158/2005 arata:
(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente
Prin urmare, atâta timp cat reclamanta a avut și calitatea de angajată desfășurând o activitate pe baza contractului individual de munca aceasta nu poate beneficia de concedii medicale și indemnizațiile aferente în condițiile art. 1 alin.2 din O.U.G. nr. 158/2005.
Referitor la cheltuielile de judecata, consideră că nu se justifică plata acestora, întrucât instituția pârâtă în mod corect a făcut aplicarea dispozițiilor legale referitoare la concedii și indemnizații aferente acestora.
Pentru considerentele mai sus expuse, va rugam sa casați Sentința menționată ca fiind netemeinică și nelegală și în urma rejudecării să pronunțați o noua hotărâre prin care sa respingeți acțiunea formulată de reclamanta.
Prin întâmpinare, reclamanta
a solicitat respingerea recursului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare reclamanta susține că prima instanță a făcut o corectă aplicarea a dispozițiilor art.1 și 2 lit. d din O.U.G. nr. 158/2005 și nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.304 pct.9 din vechiul C. pr.civ., pentru admiterea recursului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea, cu majoritate de voturi, reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare. Practic, trei sunt motivele de recurs invocate.
Primul vizează neîndeplinirea stagiului minim de cotizare prevăzut de art. 7 din O.U.G. nr. 158/2005 ca fiind de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Or, chiar prin memoriul de recurs, pârâta arată că, așa cum a reținut tribunalul, la data de_, reclamanta a plătit la casieria CAS C. suma de 2955 lei reprezentând "ani precedenți 2009-2010, global 2009 + trim I 2011";, sumă stabilită de către pârâtă prin înscrisul denumit "Situația contribuțiilor declarate, încasate și restante și a majorărilor de întârziere și penalităților calculate, încasate și restante";, astfel încât, în mod evident, prin acceptarea acestei plăți, s-a acoperit retroactiv datoria reclamantei față de FNUASS.
Ca atare, această plată, departe de a fi fără relevanță, are tocmai această semnificație, a acoperirii retroactive a datoriei reclamantei de achitare a contribuției de asigurări de sănătate în calitatea sa de persoană fizică autorizată, sens în care, perioada pentru care s-a plătit, în urmă, această contribuție, se constituie din plin în stagiu de cotizare evocat de pârâtă și nu poate fi ignorată cu ocazia solicitării de decontare a concediului medical.
Intenția reclamantei de a beneficia de plata concediului medical ca urmare a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate nu este una ilicită, ci este prezumată de lege, care impune plata acestor contribuții tocmai pentru scopul de
a beneficia plătitorii de astfel de decontări. Este un scop legitim, cât timp nu există dispoziții legale contrare.
Al doilea motiv de recurs vizează nedepunerea de către reclamantă a declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații, potrivit prevederilor art. 5 din Ordinul nr. 60 din 27 ianuarie 2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005. recurenta arată însă că "este adevărat că reclamanta a completat la data de_ Declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații, însă declarația nu a fost înregistrata la CAS C., întrucât urmare a procesării datelor a rezultat ca reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de indemnizația aferenta concediului de maternitate";.
Or, în acest mod, recurenta își invocă propria culpă, arătând că a refuzat înregistrarea acesteia tocmai pentru a nu permite reclamantei să întrunească toate condițiile legale (pe care chiar recurenta le invocă prin recurs) pentru a primi decontarea concediului de maternitate. În mod evident, nu se face verificarea îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de indemnizația aferentă concediului de maternitate anterior înregistrării declarației de asigurare, ci, această declarație fiind o condiție pentru acordarea indemnizației, controlul se face ulterior.
Depunerea declarației de asigurare nu este însă contestată, ci doar înregistrarea acesteia se arată că nu a fost făcută, fără a se indica un text de lege care să stea la baza unui atare refuz. Ca atare, nici acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Un ultim motiv de recurs vizează faptul că reclamanta era și salariata la SC PROFI ROM FOOD SRL, iar concediile medicale în discuție au fost plătite și de C. DE A. DE S. TIMIȘOARA, în perioada despre care se face vorbire.
Nu se invocă de către recurentă nici un text de lege care să dispune nedecontarea concediilor medicale, în cazul în care un asigurat se regăsește în două situații ce dau dreptul la obținerea acestei indemnizații.
De altfel, regula, instituită de art. 33 din O.U.G. nr. 158/2005, este tocmai în sens invers: "Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situații prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B și care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, la fiecare fiind asigurată conform prezentei ordonanțe de urgență, indemnizațiile se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator";.
Aceste dispoziții legale se coroborează cu cele ale art. 1 alin. 2, ce statuează: "(2) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt:
asociați, comanditari sau acționari;
membri ai asociației familiale;
autorizate să desfășoare activități independente;
persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006";.
Concluzia este că și în cazul în care o persoană se află în una din situațiile enumerate la alin. 1 al art. 1, deci este angajat cu contract individual de muncă și în una din situațiile enumerate la alin. 2 al aceluiași articol, cum este cazul reclamantei, persoană fizică autorizată, trebuie să beneficieze aferent fiecărei contribuții pe care o plătește de indemnizația aferentă situației în care se regăsește, deci atât în calitate de angajat, cât și în calitate de persoană fizică autorizată.
Această concluzie se impune întrucât rațiunea legii este aceeași cu situația în care o persoană desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, iar pe de altă
parte, prin trimiterea pe care art. 1 alin. 2 o face la drepturile persoanelor de la alineatul 1 ("de aceleași drepturi vor beneficia…";), se impune prin textul legii aplicarea acelorași reguli pentru stabilirea drepturilor persoanelor a căror situație este reglementată la alineatul 2, deci inclusiv a persoanelor fizice autorizate, ca și în cazul angajaților cu contract de muncă.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., urmează a se respinge, cu majoritate de voturi, recursul formulat, inclusiv în ce privește critica adusă obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului, legală prin prisma dispozițiilor art. 274 C.proc.civ.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., va fi obligată recurenta la plata sumei de
500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea reclamantei intimate, reprezentând onorariu avocațial parțial, sumă considerată corespunzătoare valorii pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. DE A. DE S.
C. împotriva sentinței civile nr. 11661 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei R. N. A. suma de 500 lei cheltuieli de judecată parțiale, în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. C. M. D. C. G.
cu opinie separată în sensul admiterii recursului și al respingerii
acțiunii
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
fond. R. -M. V.
Cu opinia separată a doamnei judecător DCG în sensul admiterii recursului și respingerea acțiunii.
Apreciez că în cauză se impunea admiterea recursului declarat de pârâta C. DE A. DE S. C. împotriva sentinței civile nr. 11661 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, cu consecința modificării în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
În opinia mea, sensul art. 33 din O.U.G. nr. 158/2005 este acela de a institui o excepție de la regula obținerii unei duble indemnizații. Astfel, textul legal amintit prevede explicit că "Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situații prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B și care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, la fiecare fiind asigurată conform prezentei ordonanțe de urgență, indemnizațiile se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator";.
Ca atare, legiuitorul a prevăzut explicit și limitativ situația în care o persoană beneficiază de o dublă indemnizație, iar aplicarea acesteia nu poate fi extinsă pe cale de interpretare.
A susține că trimiterea făcută de alin.2 al art.1, potrivit căreia: "De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt:
asociați, comanditari sau acționari;
membri ai asociației familiale;
autorizate să desfășoare activități independente;
persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006"; s-ar extinde și la dreptul instituit de art.33 ar însemna, în opinia mea, a extinde nejustificat aria acestei excepții, până în momentul în care aceasta s-ar transforma într-o regulă.
Or, nu aceasta a fost intenția legiuitorului, de vreme ce acesta a prevăzut explicit DOAR situația persoanelor prevăzute de art.1 alin.1 lit A și B. Dacă legiuitorul ar fi dorit extinderea acestui dublu beneficiu practic la toate persoanele prevăzute de art.1, o astfel de precizare - lit. A și B - nu ar mai fi avut nici o rațiune.
Pe de altă parte art.33 se referă în mod explicit la "angajatori";, aceștia fiind cei care ar suporta plata indemnizației, acest argument excluzând, o dată în plus, interpretarea extinctivă a acestui text, în sensul reținut de opinia majoritară.
Din considerentele mai sus arătate, apreciez că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale, fapt ce ar atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 C.pr.civilă, cu consecința admiterii acestuia, a modificării în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
Judecător D. G.
| ← Sentința civilă nr. 3235/2013. Asigurări sociale | Decizia civilă nr. 114/2013. Asigurări sociale → |
|---|
