Decizia civilă nr. 328/2013. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
DECIZIA CIVILĂ Nr. 328/R/2013
Ședința publică din data de 5 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. | C. | G. |
JUDECĂTOR: G. | -L. | T. |
G.: N. | N. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. M. împotriva sentinței civile nr. 1859 din 16 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ privind și pe intimatul reclamant S.
E., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentei de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1859 din_ a T. ui M. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul
S. E. în contradictoriu cu intimata C. J. DE P. M. și în consecință s-a dispus anularea în parte a deciziei nr. 2. din_ emisă de
intimată cu privire la sumele reținute că ar fi fost încasate necuvenit pentru pe- rioada_ -_, menținând decizia cu privire la sumele încasate pentru perioada_ -_ respectiv până la concurența sumei de 2.524 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul este beneficiarul pensiei de invaliditate de gradul III, înce- pând din anul 2005, astfel că prin prisma dispozițiilor art. 54 lit. c din Legea nr. 19/2000 și în art. 69 lit. c din Legea nr. 263/2010, contestatorul este îndreptățit să presteze activitate și să realizeze venituri pe care le poate cumula cu pensia, în program de o jumătate de normă și nu cu normă întreagă, capacitatea de muncă fiind diminuată cu cel puțin jumătate.
Prin decizie nr. 2. /_, emisă de intimată, și care face obiectul contestației, se reține în sarcina contestatorului un debit de 14.513 lei, repre- zentând drepturi încasate necuvenit în perioada_ -_ și_ -_, realizate ca urmare a prestării de activitate cu normă întreagă.
Din relațiile comunicate de I.T.M. M., la solicitarea instanței, prin adresa nr. 16693/_, respectiv din extrasul din registrul general de evidență a salariaților, se constată că pentru perioada_ -_, contestatorul a prestat activitate dar în cadrul unui program de muncă de 4 ore, astfel că în mod greșit, intimata a stabilit debitul în sarcina acestuia.
În ce privește însă perioada_ -_, își produce efecte adeverința nr. 6706/_, potrivit căreia, contestatorul figurează că a prestat activitate în program de normă întreagă, pentru această perioadă neputând cumula pensia cu salariul.
Față de considerentele reținute, s-a apreciat întemeiată în parte contesta- ția, sens în care s-a admis conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta
, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii contestației și menținerea deciziei contestate.
În motivare s-a arătat că sunt incidente prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 10 alin.1 și art. 159 alin.3 din Legea nr. 263/2010 raportat la prevederile art.16 lit. c din aceeași lege. În perioada pentru care s-a constituit debitul, reclamantul, în calitate de pensionar de invaliditate gradul III, a realizat venituri pe bază de contract individual de muncă, fiind deci asigurat în sistemul public de pensii în baza Legii nr. 19/2000 (până la data de_ ), respectiv în baza Legii nr. 263/2010 după această dată, aceste perioade de activitate constituind stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
În conformitate cu prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.263/2010, pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația prevăzută la art.7 alin.(1) și
(2) - declarația nominală și declarația rectificativă depusă de angajatori - constituie singurul document pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii.
De asemenea, pentru perioada în care reclamantul a realizat stagiu de cotizare în baza Legii nr.19/2000, sunt incidente prevederile art. 159 alin.(3) din Legea nr.263/2010: "... dovada stagiului de cotizare se face cu adeverința eliberată în baza declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul de asigurări sociale ...";.
Adresa emisă de ITM M. nu constituie o dovadă a stagiului de cotizare realizat în sistemul public de reclamant.
În situația în care în mod eronat angajatorul l-a înscris în declarațiile nominale aferente lunilor pentru care s-a constituit debitul cu normă întreagă, poate să solicite acestuia/acestora clarificarea situației sale, iar angajatorul are la rândul său posibilitatea să depună declarații rectificative. Ulterior unor astfel de eventuale rectificări, reclamantul poate solicita instituției recurente reanalizarea debitului. Singura modalitate de rectificare a unor eventuale erori din declarațiile depuse de angajatori este depunerea declarațiilor rectificative (art.6 alin.3 din Legea nr.19/2000, art.7 alin.2 și 3 din Legea nr.263/2010).
Prin anularea în parte a debitului, fără modificarea corespunzătoare a stagiului de cotizare de la 8 ore la 4 ore prin depunerea declarațiilor rectificative, reclamantul va figura în continuare în baza de date privind asigurații sistemului public de pensii ca asigurat cu contract de muncă cu 8 ore pe zi în perioadele respective, situație care ar putea avea consecințe nefavorabile la alte încrucișări ale bazelor de date și inclusiv la pensionarea pentru limită de vârstă a reclamantului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Se constată, în acest sens, faptul că recurenta contestă, prin recursul său, doar relevanța probatorie a raportului generat din REVISAL de către ITM M. privitor la situația salariatului S. E., raport din care relevantă pentru perioada_ -_, pentru care Tribunalul Maramureș a constatat nelegalitatea deciziei de imputare, este doar înscrierea prin care se atestă norma
întreagă cu care a lucrat | reclamantul | la | societatea Scorseze | Security |
International în perioada _ | -_ . |
În schimb, se omite a se avea în vedere, cum de altfel și Tribunalul Maramureș a omis a menționa în sentință, adeverința nr. 59618/_, emisă de C. de P. a mun. București, "privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei pentru asiguratul
S. E. "; (fila 19 dosar fond), prin care se atestă timpul parțial cu care a lucrat reclamantul în perioada_ -_, de jumătate de normă.
În mod evident, această dovadă combate înscrierile din adeverința nr. 44219/_, emisă de aceeași C. de P. a mun. București, "privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei pentru asiguratul S. E. "; (fila 15 dosar fond), unde pentru aceeași perioadă se atestă norma întreagă cu care ar fi lucrat reclamantul.
Fiind ulterioară, adeverința nr. 59618/_, depusă la dosar de către reclamant, prevalează față de adeverința cu conținut contrar nr. 44219/_, pe care pârâta și-a întemeiat decizia de debit, astfel încât Curtea constată că în mod temeinic și legal a procedat instanța de fond în considerarea ca probată a situației de fapt dată de prestarea unei munci cu jumătate de normă de către reclamant, pe perioada arătată, cu consecința legalității cumulării salariului aferent acesteia cu pensia de invaliditate pentru această perioadă.
Se constată că prin poziția procesuală exprimată de către pârâtă în fața instanței de fond, se acceptă că "probabil că angajatorul a depus declarații rectificative la C. de P. a mun. București";, situație care "ar putea conduce la diminuarea debitului reclamantului";, cu condiția "ca reclamantul să depună la
instituția"; pârâtă "o cerere în acest sens, însoțită de adeverința din care rezultă că a lucrat cu jumătate de normă";, pentru ca pârâta să poată "cere confirmarea acestei situații de la C. de P. a mun. București";, cu sublinierea că în măsura în care s-a clarificat situația reclamantului și pentru cealaltă perioadă pentru care s-a constituit debitul (_ -_ și_ -martie 2011), reclamantul să menționeze și acest aspect în cerere pentru a se putea cere relații și de la C. J. de P. C. .
Nu se face nici o precizare a motivului pentru care apreciază intimata că nu ar putea solicita confirmarea unei situații de la o casă de pensii din cadrul aceluiași sistem național de asigurări sociale, având în vedere faptul că se găsește într-un litigiu vizând chiar chestiunea atestată de acea casă de pensii printr-o adeverință ce schimbă datele atestate anterior.
Or, din moment ce această adeverință ulterioară nu a fost practic contestată, ci pârâta chiar și-a exprimat supoziția că este rezultatul unor declarații rectificative pe care le invocă în cererea de recurs, Curtea constată că nu există temeiuri pentru înlăturarea acestei probe, iar pârâta, fiind cuprinsă în același sistem de asigurări sociale ca și C. de P. a mun. București, nu poate invoca decât ca o culpă proprie refuzul de a cere atari relații de la C. de P. a mun. București cu privire la noile date cuprinse în adeverința nr. 59618/_ .
Practic, prin poziția procesuală astfel exprimată, pârâta recunoaște temeinicia acțiunii pentru perioadele_ -_ și martie 2011-_, singura sa obiecție vizând neformularea unei cereri de către reclamant, pe cale grațioasă, pentru anularea debitului aferent acestor perioade.
Or, adeverința nr. 59618/_ a fost eliberată ulterior inițierii acțiunii în instanță, astfel încât critica astfel formulată apare ca fiind nefondată, fiind nerezonabil a se cere reclamantului să inițieze o procedură grațioasă în timp ce se află în litigiu pentru aceeași chestiune, fără a se invoca un temei legal în acest sens.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. M. împotriva sentinței civile nr. 1859 din_ a T. ui M. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
I. T. D. C. | G. | G. | -L. T. |
G. ,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. C. V.
| ← Sentința civilă nr. 11564/2013. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 50/2013. Asigurări sociale → |
|---|
