Decizia civilă nr. 3490/2013. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3490/R/2013
Ședința publică din 16 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D.
JUDECĂTOR: I. -R. M. JUDECĂTOR: D. G. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 1882 din 18 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL SĂNĂTĂȚII P., C. N. DE P., I. N. DE E. M. ȘI R.
A C. DE M., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent B. V., personal, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 25 iulie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat I. N. de
E. M. și R. a C. de M. (INEMRCM) a depus la dosar întâmpinare, într-un singur exemplar.
Reclamantul recurent arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării, întrucât a lecturat-o.
Reclamantul recurent prezintă spre vedere instanței copia unei radiografii cu mențiunea că aceasta confirmă diagnosticul de coxartroză. De asemenea, depune la dosar certificatul de concediu medical din data de 5 mai 2008, certificatul de concediu medical valabil pentru 90 de zile din anul 2008 și alte acte cu caracter medical.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent susține că la instanța de fond nu a avut dreptul la cuvânt, întrucât în cauză i-a fost desemnat un avocat din oficiu, care însă nu i-a susținut și apărat interesele.
Apreciază că în cauză era necesară efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească dacă bolile de care suferă îl pun în imposibilitatea de a lucra.
Menționează că a solicitat în mod repetat, inclusiv de la I. N. de E.
, să fie supus testului de rezistență, având în vedere că obosește foarte repede, însă această cerere i-a fost refuzată. Susține că bolile de care suferă s-au agravat, aspect care este confirmat de actele medicale depuse la dosar.
De asemenea, precizează că este îndreptățit la acordarea pensiei de invaliditate, întrucât a lucrat 40 de ani și a achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin cererea lui, reclamantul B. V. a solicitat instanței anularea avizului comisiei superioare nr. 164 din_ emis de pârâtul I.N.E.M.R.C.M. și a deciziei nr. 15006 din_ a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap.
Prin sentința civilă nr. 1882/_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr._
, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. P., excepție invocată de către pârâtă.
S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului B. V. față de pârâtul Ministerul Sănătății.
S-a respins ca nefondată acțiunea precizată a reclamantului B. V. împotriva pârâților C. N. de P. P. și I. N. de E. M. și
R. a C. de M. pentru anularea avizului comisiei superioare nr. 164/_, emis de pârâtul I.N.E.M.R.C.M. și a deciziei nr. 15006 din_ a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. S-a stabilit onorariu definitiv pentru avocatul din oficiu, avocat B. Aurelia în sumă de 300 lei, avansat din fondul statului către Baroul de Avocați Sălaj.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 131 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și art. 2 alin. 3 din H.G. nr. 118/2012,
"C.N.P.P. are în subordine I. N. de E. M. și R. a C. de
, denumit în continuare INEMRCM, care este instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică. În subordinea INEMRCM se înființează centre regionale de expertiză medicală a capacității de muncă";.
În această situație, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. P., deoarece pârâtul INEMRCM se află în subordinea directă a acesteia.
În baza art. 246 C.pr.civ. instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului B. V. împotriva pârâtului Ministerul Sănătății, făcută verbal în fața instanței de judecată în ședința publică din_ (f.66).
De asemenea, tribunalul s-a raportat la procedura stabilită prin prevederile art. 71 al. 1-9 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sens în care a reținut că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 12364 din_ emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Sălaj, s-a stabilit că reclamantul B.
V. nu se încadrează în gradul de handicap ușor.
Prin avizul nr. 164 din_ emis de Comisia Superioară din cadrul pârâtului I.N.E.M.R.C.M. s-a stabilit că se mențin concluziile internării din perioada 21-_ din INEMRCM privind deficiența funcțională, incapacitatea adaptativă și incapacitatea de muncă, concluziile fiind bazate pe rezultatele investigațiilor efectuate conform protocolului de diagnostic, în concordanță cu HG 155/2011.
Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul M.M.F.P.S. a emis decizia nr. 15006 din_ prin care a respins contestația nr. 1. din_ împotriva certificatului de încadrare în grad și tip
de handicap nr. 12364 din_ eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Sălaj, motivat de faptul că, au fost respectate criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/_ CAP. 7.I.
În conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată și completată I.N.E.M.R.C.M. poate convoca persoanele convocate pe motiv de invaliditate, concluziile expertizării fiind obligatorii în privința stabilirii, după caz, a menținerii în același grad de invaliditate, încadrării în alt grad de
invaliditate sau redobândirii capacității de muncă.
Prevederile Legii nr. 263/2010 sunt completate din punct de vedere metodologic prin dispozițiile art. 7¹ alin. 1 lit. c, alin. 2 și alin. 4 respectiv art. 8 lit. d¹ din anexa la H.G. nr. 1229/2005, modificată și completată, care stabilesc competența intimatului INEMRCM prin comisiile sale de avizare și control de a convoca pensionarii de invaliditate supuși revizuirii medicale, explorărilor funcționale și investigațiilor de laborator necesare evaluării capacității de muncă. Urmare acestor investigații, comisiile de avizare și control din cadrul intimatului emit decizii medicale asupra capacității de muncă.
Decizia asupra capacității de muncă a contestatorului nr. 437/_ a fost emisă de Comisia de avizare și control din cadrul intimatului INEMRCM în concordanță cu competențele sale legale prin dispozițiile art. 7¹ alin. 1 lit. c și alin. 4 din Anexa la H.G. nr. 1229/2005, modificată și completată. Decizia respectă toate condițiile cerute pentru validitatea sa, fiind întocmită în urma internării reclamantului la INEMRCM, în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradul I, II și III de invaliditate, aprobate prin H.G. nr. 155/2011.
Având în vedere prevederile art. 78 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 rap. la art. 7² alin. 2 lit. c din Anexa la H.G. nr. 1229/2005 și art. 99 din H.G. nr. 257/2011, în urma contestației formulate de reclamant, situația medicală a acestuia, întocmită în urma internării la INEMRCM, a fost reanalizat de Comisia Superioară de E. M. a C. de M. din cadrul intimatului.
Prin intermediul Avizului nr. 164/_ Comisia Superioară de E. M. a C. de M. din cadrul intimatului INEMRCM s-a pronunțat în sensul menținerii concluziilor medicale, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 437/_ adoptată de Comisia de avizare și control care funcționează în cadrul pârâtului.
Prin încheierea civilă din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în prezentul dosar, a fost admisă cererea de ajutor public judiciar a reclamantului, motivat de lipsa de venituri a acestuia, acordându-i-se asistență avocațială gratuită.
Instanța a stabilit onorariu definitiv în sumă de 300 lei pentru apărătorul din oficiu, avocat B. Aurelia, care va fi avansat din fondul statului către Baroul de Avocați Sălaj.
În aceste circumstanțe acțiunea reclamantului apare ca nefondată, fiind respinsă în consecință de către instanță.
Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. V. ,
solicitând admiterea acestuia.
În susținere, reclamantul precizează că i-a fost încălcat dreptul la apărare întrucât nu i s-a dat cuvântul asupra fondului cauzei.
De asemenea, menționează că a depus la dosar acte medicale pe care le indică punctual, subliniind că acestea nu au fost însă avute în vedere de către prima instanță, deși erau de natură să infirme concluziile referitoare la
capacitatea lui de muncă, sens în care apreciază că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei.
Consideră că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, câtă vreme avocatul desemnat din oficiu a studiat dosarul cu superficialitate, omițând să facă vreo referire la actele medicale pe care acesta i le-a pus la dispoziție. De asemenea, concluziile apărătorului din oficiu au constat doar într-o singură frază prin care a relatat că reclamantul recurent suferă de mai multe boli cronice nerecuperabile.
Intimatul pârât I. N. de E. M. și R. a C. de M. ( INEMRCM ) a depus întâmpinare în data de_ (f. 24),
prin care s-a opus admiterii recursului, precizând că a respectat toate dispozițiile legale și procedurale privitoare la stabilirea capacității de muncă a recurentului- reclamant.
În acest sens, se arată că decizia și avizul care fac obiectul prezentului recurs au fost emise în condiții de deplină legalitate și în concordanță cu diagnosticul din Foaia de observație de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă nr. 1389/2012, întocmită cu ocazia internării reclamantului la INEMRCM în intervalul_ -_ . Documentația medicală a fost administrată ca probă cu înscrisuri în fața instanței de fond.
In conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, modificată și completată, intimatul-pârât poate convoca persoanele pensionate pe motiv de invaliditate, concluziile expertizării fiind obligatorii în privința stabilirii, după caz, a menținerii în același grad de invaliditate, încadrării în alt grad de invaliditate sau redobândirii capacității de muncă. Prevederile Legii nr. 263/2010 sunt completate din punct de vedere metodologic prin dispozițiile art. 7* alin. (1) lit. c), alin. (2) și alin. (4) respectiv art. 8 lit. d*) din Anexa la H.G. nr. 1229/2005, modificată și completată, care stabilesc competența intimatului INEMRCM prin comisiile sale de avizare și control de a convoca pensionarii de invaliditate supuși revizuirii medicale în una dintre secțiile sale clinice, în vederea examinărilor medicale, explorărilor funcționale și investigațiilor de laborator necesare evaluării
capacității de muncă. Urmare acestor investigații, comisiile de avizare și control din cadrul intimatului emit decizii medicale asupra capacității de muncă.
Decizia asupra capacității de muncă a recurentului - reclamant nr. 437/_ a fost emisă de Comisia de avizare și control din cadrul intimatului- pârât, în concordanță cu competențele sale legale stabilite prin dispozițiile art. 7* alin. (1) lit. c) și alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 1229/2005, modificată și completată. Decizia respectă toate condițiile cerute pentru validitatea sa, fiind întocmită în urma internării reclamantului în INEMRCM, în conformitate cu Criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradul I, II și III de invaliditate, aprobate prin H.G. nr. 155/2011.
Având în vedere prevederile art. 78 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 rap. la art. 7^ alin. (2) lit. c) din Anexa la H.G. nr. 1229/2005 și art. 99 din H.G. nr. 257/2011, în urma contestației formulate de recurentul-reclamant, situația medicală al acestuia, întocmită în urma internării la INEMRCM, a fost reanalizat de Comisia Superioară de E. M. a C. de M. din cadrul intimatului-pârât. Prin intermediul Avizului nr. 164/_, Comisia Superioară de E. M. a C. de M. din cadrul intimatului INEMRCM s-a pronunțat în sensul menținerii concluziilor medicale care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 437/_ adoptată de Comisia de avizare și control a INEMRCM.
Afecțiunile documentate de recurentul-reclamant prin documentele administrate ca probe cu înscrisuri în fața instanței de fond nu modifică diagnosticul neinvalidant, stabilit în funcție de Criteriile de expertiză medicală aprobate prin H.G. nr. 155/2011. Recurentul-reclamant nu a solicitat
administrarea probei cu expertiza medicală în fața instanței de fond, construindu-și acțiunea numai pe baza documentelor medicale menționate mai sus, fără relevanță în susținerea obiectului acțiunii sale.
În drept, se invocă dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Legii nr.
263/2010 și ale H.G. nr. 1229/2005.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Recursul este fondat pentru cele ce succed:
Potrivit art. 24 din Constituția României, dreptul la apărare este garantat, iar în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de avocat, ales sau numit din oficiu, în același sens fiind și prevederile art. 15 din legea nr. 304/2004.
Pentru a da valoare acestui principiu și în acord cu Directiva Consiliului uniunii Europene nr. 2003/8/CE, legiuitorul a instituit prin dispozițiile art. 6 al.
1 lit. a OUG nr. 51/2008 ajutorul public judiciar sub forma plații onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr- un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu.
Potrivit art. 23 din OUG nr. 51/2008, ajutorul public judiciar sub forma asistenței prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, referitoare la asistența judiciară sau asistența judiciară gratuită.
Conform art. 2 al. 2 și 5 din Legea nr. 51/1995, în exercitarea dreptului la apărare, avocatul are dreptul și oblig aț ia
de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție și pentru un proces echitabil.
Reținând normele legale evocate și având în vedere documentația existentă la dosar, Curtea apreciază că în cauză nu se poate reține că reclamantului recurent i-a fost respectat dreptul la apărare, respectiv că acesta ar fi beneficiat de un proces echitabil, câtă vreme avocatul desemnat din oficiu nu a acționat în sensul apărării intereselor lui.
Reclamantului i-a fost admisă cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat și i-a fost desemnat un apărător din oficiu(f. 63), însă dreptul la apărare i-a fost prejudiciat, fiind golit practic de conținut, concluzie justificată de lipsa exercitării oricăror mijloace juridice specifice în acest sens.
În concret, prin încheierea din_ reclamantului recurent i-a fost admisă cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat(f. 63). La primul termen de judecată ce a urmat admiterii cererii de ajutor public judiciar, respectiv_ (f. 66) cauza a fost amânată pentru data de_ pentru a da posibilitatea avocatului desemnat din oficiu să studieze dosarul.
În ședința publică din_, instanța a constatat depunerea unor acte, respectiv a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive proprii, invocată de către C. N. de P. P. prin întâmpinare, excepție cu privire la care reprezentanta reclamantului a solicitat respingerea.
Constatând că nu s-au formulat cereri în probațiune, prima instanța a acordat cuvântul în dezbateri, iar în cadrul acestora reprezentanta reclamantului s-a limitat a solicita "admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris";(f. 94).
Deși în sarcina avocatului subzista obligația legală de a apăra interesele reclamantului, nu se poate reține că acesta a acționat în consecință. Astfel, avocatul nu a propus nicio probă, deși în raportul de obiectul cauzei, documentația de la dosar și susținerile din întâmpinările depuse, era necesară formularea de cereri în acest sens.
De asemenea, concluziile formulate cu ocazia dezbaterilor au confirmat o manieră superficială de îndeplinire a obligațiilor ce-i incumbau, în condițiile în
care apărătorul s-a limitat la a solicita admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
Curtea concluzionează că judecarea la fondul cauzei s-a realizat cu încălcarea dreptului la apărare, calitatea serviciilor avocatului din oficiu afectând însăși accesul la justiție a reclamantului (cauza Airey contra Irlandei), în sensul art. 6 al. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că în baza art.
312 al. 1, 5 coroborat cu art. 304 pct. 5 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul și va casa în parte sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Vor menținute dispozițiile instanței privitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. N. de P. P. și la dispoziția prin care a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului față de Ministerul Sănătății.
În rejudecare, în conformitate cu prevederile art. 316 Cod de procedură civilă, prima instanță va pune în vedere avocatului desemnat din oficiu în primul ciclu procesual să își exprime poziția procesuală cu privire la întâmpinările formulate în cauză de către instituțiile pârâte, să formuleze cereri în probațiune, cu atât mai mult cu cât prin întâmpinarea depusă în recurs de către intimatul I.
de E. M. și R. a C. de M. (INEMRCM), se invocă omisiunea reclamantului de a solicita la fondul cauzei administrarea probei constând în expertiza medicală, precum și să utilizeze toate instrumentele specifice, astfel încât calitatea serviciilor să răspundă cerințelor impuse de legiuitor.
În virtutea rolului activ, prima instanță va dispune administrarea tuturor probelor necesare pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, astfel încât să pronunțe o hotărâre legală și temeinică. De asemenea, va veghea la modul în care avocatul desemnat din oficiu își duce la îndeplinire sarcinile și, în măsura în care este sesizat sau carențele serviciilor prestate de apărător sunt evidente, să procedeze fie la numirea unui alt avocat, fie să-l oblige pe cel deja numit să-și îndeplinească obligațiile.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 1882 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o casează în parte și, în consecință trimite spre rejudecare primei instanțe acțiunea reclamantului B. V. în contradictoriu cu pârâții I. N. de
E. M. și R. a C. de M. și C. N. de P. P. . Menține celelalte dispoziții.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. I. -R. M. D. G.
GREFIER
C. M.
Red.DG/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: N.C.C.
| ← Sentința civilă nr. 13940/2013. Asigurări sociale | Decizia civilă nr. 4224/2013. Asigurări sociale → |
|---|
