Sentința civilă nr. 255/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 255
Ședința publică din _
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: H. D. M. ASISTENȚI: O. S. JUDICIARI: D. M. L.
GREFIER: M. R.
Pe rol fiind soluționarea cauzei privind pe contestatorul H. A., do- miciliat în B. M., P-ța R. nr. 3/48, județul M., în contradictoriu cu intimata C. de P. S. a M. A. și Internelor, cu sediul în B.
, str. G. G., nr. 3, sector 4, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul Ho- su A., lipsă fiind intimata C. de P. S. a M. Administrației și I.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că s-au depus la dosar prin serviciul registratură al instanței la data de_, note de ședință formulate de contestatorul H. A., la care au fost anexate înscrisuri justificative.
Contestatorul H. A., întrebat fiind, arată că menține contestația formulată. Arată că nu mai are cereri de formulat și nici acte de depus.
Instanța constată lămurită cauza, închide dezbaterile și acordă cuvântul pe fond asupra contestației.
Contestatorul H. A. solicită admiterea contestației formulate, anu- larea deciziei de pensionare emisă în baza OUG nr. 1/2011 și a Legii nr. 119/ 2010 și, pe cale de consecință, a se reveni la pensia inițial stabilită, fără cheltu- ieli de judecată. Arată că înțelege să conteste și decizia nou emisă ca urmare a formulării prezentei contestații, sens în care solicită anularea deciziei de pensie emisă ulterior. Menționează că înțelege să conteste și modificarea pensiei mili- tare în pensie civilă, sens în care precizează că dorește să păstreze pensia de serviciu inițial stabilită.
Instanța, raportat la actele și lucrările dosarului, reține cauza în pro- nunțare.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul T. ui M. sub dosar nr. _
, la data de_, contestatorul H. A. a chemat-o în judecată pe intimata C. de P. S. a M. A. și I., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună, în principal, anularea deciziei nr. 1. din_ , menținerea deciziei de stabilire a cuantumului pensiei nr. 1. emisă la data de_ în baza Legii nr. 179/2004.
În subsidiar, contestatorul a solicitat anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 1. din_ și recalcularea drepturilor sale de pensie, având în vedere aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare.
În motivarea în fapt a contestației formulate, contestatorul a arătat că revizuirea unei decizii de recalculare încalcă dreptul său de proprietate asupra pensiei deținute în mod legal în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/ 2010, respectiv Legea nr. 179/2004, astfel cum este el protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Măsura privind revizuirea pensiei recalculate, emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art. 15 alin. 2 din Constituția României, republicată, conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile";.
Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, e- misă la data de_, își produce efecte retroactiv, respectiv de la data de _
, în condițiile în care la data de_ dreptul contestatorului la pensie era năs- cut în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010, adică Legea nr. 179/2004. În această situație, la data de_ nu pot opera două dispoziții contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să preva- dă revizuirea recalculării.
În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată că: "În cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu și situațiile deja existente";.
Concluzionând, Consiliul Legislativ a apreciat că "pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate pin recalculare, care, prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia";.
Drepturile contestatorului sunt câștigate în baza Legii nr. 179/2004 și nu în baza Legii nr. 119/2010.
Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care o contestă este nelega- lă deoarece încalcă principiul drepturilor câștigate. Drepturile contestatorului sunt drepturi consacrate prin acte legale emise de statul Român, prin casa de pensii, după pensionarea sa și aflate în plată de la data de_ .
Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
Acest principiu este recunoscut și de către Curtea Constituțională care a stabilit că "în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va a- corda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior";.
Mai mult, acest principiu a fost inclus și în dispozițiile art. 180 alin. 6 și 7 din Legea nr. 19/2000, modificată care prevede: "(6) Cuantumul pensiilor se stabilește pe baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul me- diu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin. 2, 3.5 și 51.
(7) În situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. 6 este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cu- antumul avantajos";.
Față de motivele expuse se solicită anularea deciziei de revizuire a pen- siei recalculate nr. 1. din_, emisă de C. de P. S. a M. A. și I. .
Prin decizia de pensionare nr. 1. din_ emisă în baza Legii nr.
179/2004, s-a stabilit un cuantum al pensiei de 1.679 lei.
Prin decizia de recalculare cuantumul pensiei a fost stabilit la suma de
1.583 lei. Împotriva acestei decizii, contestatorul a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestații care, prin hotărârea nr. 354 din_, a respins contestația formulată, cu motivarea că OUG nr. 1/2011 nu dispune men- ținerea în plată a cuantumului pensiei mai avantajoase.
Cuantumul revizuit al pensiei este incorect stabilit. Prin diminuarea cu- antumului pensiei se încalcă dispozițiile constituționale și legale menționate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 22, alin. 1, 2 din Anexa nr. 3 la OUG nr. 1/2011, coroborat cu art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar la data de_, contes- tatorul a reiterat motivele invocate în acțiunea introductivă de instanță.
În probațiune au fost depuse actele din dosarul de pensie al contestato-
rului.
Intimata C. de P. S. a M. A. și Inter
nelor a
depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că obiectul acțiunii îl constituie anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 1. /_ emisă de către intimată în temeiul OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, or- dine publică și siguranță națională, dorindu-se prin această manieră menține- rea în plată a pensiei de serviciu stabilite inițial, în temeiul Legii nr. 179/2004.
Datorită faptului că în termenul prevăzut de Legea nr. 119/2010 nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în ca- drul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiari- lor acestei legi, Guvernul României a adoptat, în temeiul art. 115 alin. 4 din Constituția României, republicată, OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor mă-
suri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apă- rare, ordine publică și siguranță națională.
Astfel, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2011 reglementează faptul că "pensi- ile prevăzute la art. 1 lit. a și b din Legea nr. 119/2010, pentru care la determi- narea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, po- trivit art. 5 alin. 4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de_, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari";.
Conform dispozițiilor legale contestatorul a primit începând cu luna ia- nuarie 2011 un cuantum al pensiei identic cu cel din luna decembrie 2010, până la data revizuirii pensiei, conform procedurii instituite de OUG nr. 1/2011.
de P. a MAI a revizuit pensia contestatorului la data de_, pe baza principiului contributivității, prin determinarea punctajului mediu a- nual și a cuantumului pensiei, cu obligația de a lua în considerare documentele care atestă veniturile lunare individuale realizate de contestator pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare.
Legiuitorul a stipulat în mod imperativ la art. 1 alin. 2 din OUG nr. 1/ 2011 că "obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revi- zuirii prevăzute la alin. 1 revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine pu- blică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activi- tatea";.
În cazul contestatorului, cuantumul pensiei acestuia a fost determinat conform procedurii legale, rezultând un cuantum brut al pensiei de 1.583 lei.
Perioadele și veniturile valorificate la determinarea noului cuantum al pensiei pentru reclamant rezultă din anexa la decizia de revizuire din_, anexă privind datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare, în care se menționează clar stagiile de cotizare și veniturile lunare individuale realizate de beneficiar pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare, începând cu luna încadrării în muncă până la data trecerii în rezervă, precum și dacă există anumite perioade lucrate pentru care nu au putut fi identificate aceste venituri.
Având în vedere prevederile legale invocate, în temeiul cărora C. de P.
S. a revizuit din oficiu pensia reclamantului, susținerile acestuia cu privire la faptul că s-a săvârșit un abuz, cu încălcarea unui drept de proprietate obținut anterior, sunt neîntemeiate, iar intimata nu a făcut altceva decât să se raporteze la dispozițiile legale în materie.
Pe fondul cauzei,
analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele:
În aplicarea Legii nr. 119/2010, drepturile de pensie cuvenite contesta- torului au fost recalculate începând cu data de_, prin determinarea pun- ctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Prin decizia nr. 1. din data de_, emisă de intimata C. de P. a
M. A. și I., au fost revizuite drepturile de pensie ale contestatorului, în temeiul OUG nr. 1/2011, începând cu data de_ .
Prin hotărârea nr. 354 din_, Comisia de Contestații P. a respins contestația formulată împotriva acestei decizii.
Din probele administrate în cauză nu a rezultat că drepturile de pensie ale contestatorului nu au fost în mod corect calculate.
Pensia de serviciu acordată contestatorului s-a recalculat în baza Legii nr. 119/2010 și a OUG nr. 1/2011.
Atât Legea nr. 164/2001, cât și Legea nr. 179/2004, care prevedeau pen- siile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor, au fost abrogate prin art. 196 lit. b) și e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Referitor la obiecția de neconstituționalitate a Legii nr. 119/2010, ra-
portat la art. 15 alin. 2 din Constituție, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia nr. 873/2010.
Astfel, Curtea a reținut că, în principiu, pensia de serviciu a unei catego- rii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și a- nume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributi- vă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acor- darea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglemen- tat de art. 47 alin. 2 din Constituție.
P. le speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei.
Or, în cazul de față, a reținut Curtea Constituțională, o atare rațiune este, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situa- ție de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem.
Curtea Constituțională a reținut că în conceptul de "drepturi câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii regle- mentări.
În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile Legii privind stabilirea u- nor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. 2 privind neretroactivitatea legii.
În ceea ce privește încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pen- tru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în hotărârea pro-
nunțată în cauza Muller contra Austriei, în anul 1972, Curtea Europeană a
Drep
turilor Omului a statuat că, deși art. 1 din Protocolul 1 garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, respectiv suplimentul din partea statului, se a- cordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.
Legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime compo- nenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului.
Și în alte cauze în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost sesizată cu încălcări ale dreptului de proprietate ca urmare a diminuării pensii- lor s-a apreciat că o astfel de ingerință nu este de tipul "privării de proprietate"; (hotărârea din 2 februarie 2010 - Aizupurua Ortiz împotriva Spaniei, unde pier- derea unei pensii complementare este analizată din perspectiva regulii generale privind dreptul la respectarea bunurilor).
Curtea a acceptat reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei și/sau ale altor beneficii de asigurări sociale fără a ajunge la concluzia încălcării art. 1 al Protocolului nr. 1 (T. contra Suediei, Jankovic contra Croația -_, Lenz contra Germaniei, Callejas contra Spaniei -_ ).
Prin urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu analizează si- tuația reducerii pensiilor ca o "privare de proprietate";, astfel încât lipsa despă- gubirii pentru ingerință nu conduce, eo ipso, la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.
Statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina opor- tunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu.
În cauzele Wieczorek contra Poloniei - hotărârea din 8 decembrie 2009 și Mellacher contra Austriei - hotărârea din 19 decembrie 1989, Curtea a con- statat că nu este rolul său de a verifica în ce măsură existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excep- ția situațiilor în care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei.
Având în vedere că nu este vorba despre o privare de proprietate, testul de proporționalitate nu va consta în verificarea acordării de către stat a unei despăgubiri adecvate.
Marja de apreciere a statului în stabilirea politicii sale în această mate- rie este și mai mare atunci când necesitatea intervenției statului rezultă din con- secințele pe care criza economică internațională le produce asupra deficitului bugetar.
Analizând circumstanțele concrete ale cauzei, tribunalul apreciază
că s-a păs
trat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit, respectiv, justul echilibru între exigențele intereselor generale ale comunității și imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale indivi- dului, măsura luată de revizuire a drepturilor de pensie intrând în marja de apreciere lăsată statului în această materie.
Contestatorul nu a fost supus unui regim diferențiat față de alte persoa- ne aflate în situație identică sau comparabilă, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii speciale, fără nicio distincție, supunându-le unui re-
gim de stabilire și calculare a pensiei unitar, aplicabil tuturor celorlalți benefi- ciari ai sistemului de asigurări sociale de stat.
În decizia de inadmisibilitate din data de 15 mai 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Constantin Abăluță și alții împotriva României, Curtea a reiterat că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 adițio- nal la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi inter- pretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.
Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile națio- nale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veni- turile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care a- ceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.
În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost funda- mentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anu- me contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferite- le sisteme de pensii.
În această privință, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor recla- manților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul gene- ral prevăzut de Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru a- doptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporțio- nate.
De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobân- dite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiase- ră mulțumită naturii profesiei lor.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nicio justificare obiectivă și rezonabi- lă.
În speță, Curtea a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină dis- proporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
Curtea a respins, ca inadmisibilă, în temeiul art. 35 par. 3 și 4 din Con- venție, plângerea referitoare la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și art. 14 din Convenție.
Contestatorul beneficiază de o pensie de asigurări sociale în cuantum brut de 1.583 lei, superioară pensiei medii pentru limită de vârstă, astfel încât,
raportat la probele administrate, nu se poate reține că ar suporta o sarcină indi- viduală excesivă, de natură a încălca raportul de proporționalitate între mijloa- cele utilizate și scopul urmărit.
La stabilirea cuantumului pensiei au fost valorificate toate documentele doveditoare aflate la dosarul de pensie al contestatorului.
Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că drepturile de pensie cuvenite contestatorului nu ar fi fost în mod corect calculate.
Față de considerentele expuse, reținând că decizia nr. 1. din_ a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul va respinge contestația formulată ca neîntemeiată.
Instanța va respinge și celelalte capete de cerere accesorii petitului prin- cipal, urmare a respingerii acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE
ca neîntemeiată contestația precizată formulată de contes- tatorul H. A.
, cu domiciliul în loc. B. M., P-ța R., bl. 3, ap. 48, jud. M.
, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.
A. ȘI I.
, cu sediul în B., str. G. G., nr. 3, sector 4. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | GREFIER | ||
H. | D. M. | O. S. D. M. L. | M. | R. |
Red. H.D.M./Tehn. M.R.
4 ex./_
com. 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 3284/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 4627/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
