Sentința civilă nr. 548/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R. IA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 548
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
ASISTENT JUDICIAR: O. S. ASISTENT JUDICIAR: D. M.
GREFIER: P. Ana C.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de către reclamanta S. M.
, cu domiciliul procesual ales în S. M., str. Tudor Vladimirescu nr. 2, ap. 5, jud. S. M., în contradictoriu cu pârâții C. de P. Sectorială a M. A. și I., cu sediul în B., str. G. G., nr. 3 sector 4, S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B., str. A., nr. 17, sector 5, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantei
S. M. și a pârâților C. de P. Sectorială a M. A. și I. ,
R. prin Ministerul Finanțelor Publice.. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În urma verificării înscrisurilor de la dosar se constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă - fila 46.
Având în vedere înscrisurile de la dosar, instanța apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
T.
Prin contestația înregistrată sub dosar_ la Tribunalul Maramureș, reclamanta S. M., a chemat în judecată C. de P. Sectorială a M. A. și I. pentru:
În principal:
admiterea contestației și, pe cale de consecință, anularea deciziei nr. 85269/_ contestate prin care i-a fost revizuită pensia în ceea ce privește cuantumul acesteia, ca fiind nelegală și netemeinică;
anularea hotărârii nr. 1390/_ a Comisiei de Contestații a M.
și I. ca fiind nelegală și netemeinică ;
menținerea naturii juridice a pensiei contestatorului și anume aceea de pensie de serviciu;
obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferența dintre decizia privind pensia de serviciu de la momentul pensionării și decizia atacată prin prezenta contestație, calculată de la scadență și până la plata efectivă a acesteia.
În subsidiar, solicită admiterea contestației și recalcularea cuantumului pensiei, având în vedere aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare, cu cheltuieli de judecată care vor fi ocazionate de purtarea prezentului proces.
În fapt, contestatorul arată că a lucrat în cadrul M. A. și I.
, fiind pensionat pentru limită de vârstă. În aceste condiții a lucrat efectiv timp de 41 ani, 9 luni și 17 zile.
Prin decizia privind revizuirea pensiei nr. 85269/_ i-a fost revizuită pensia, ca efect al prevederilor art. 1 alin. 1 din Ordonanța de urgență nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în M. of. nr. 81 din 31 ianuarie 2011, în sensul diminuării acesteia.
Împotriva deciziei de pensionare contestate contestatorul a formulat contestație adresată Comisiei de Contestații de pe lângă Ministerul Administrației și Internelor, prin care a solicitat anularea deciziei privind revizuirea pensiei. Prin Hotărârea nr. 1390 din_ emisă contestatoarei de Comisia de contestați din cadrul M. A. și I., această contestația i-a fost respinsă.
Discuția juridică care vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei contestate se referă, în principal, la nesocotirea gravă a dreptului de proprietate al reclamantului.
Conform art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional";.
Art. 10 alin. 2 din Constituția R. iei prevede că, "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare drepturile fundamentale ale omului, la care R. ia este parte și legile interne au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile";.
Declarația Universală a Drepturilor Omului, la art. 17 prevede că "Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa";.
Potrivit art. 47 din Constituția R. iei statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, iar cetățenii au dreptul la pensie.
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950 și ratificată de R. ia prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul oficial al R. iei nr. 135 din 31 mai 1994 conține o serie de prevederi cu caracter imperativ referitoare la obligația
statului de a asigura cetățenilor săi condiții de trai decente, de a-i feri de tratamente degradante și de a le garanta dreptul de proprietate. Este vorba despre prevederile conținute în art. 2.1, art. 3 și art. 1 din Primul protocol adițional la această Convenție. Conform acestor texte de lege statul este obligat să asigure cetățenilor săi condiții de viață decente, care să nu le pună în pericol viața sau integritatea psihică și fizică și, în egală măsură, să nu îi supună la tratamente și măsuri degradante.
În același sens, al obligativității normelor de drept internaționale față de cele interne, în situația în care conțin dispoziții legale mai favorabile, rezultă și din art. 148 alin. 2 din Constituția R. iei, art. 10 din T.C.E., art. 6 alin. 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, etc.
Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, a nesocotit grav prevederile art. 15 alin. 2 din Constituția R. iei care consacră principiul neretroactivității legii, prin faptul că dispune, în mod imperativ că "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabilă";.
Prin decizia nr. 830/2008 Curtea Constituțională a statuat "ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s- au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă, de îndată, tuturor situațiilor ce se vor constitui, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (…)";.
În același sens sunt și deciziile Curții Constituționale nr. 375/2005, nr. 57/2006 și nr. 120/2007, prin care, în părțile relevante, se arată că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legale câștigate anterior.
În avizul consultativ dat de Consiliul legislativ cu privire la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii se arată că: "În cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională, ci au un caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu și la situațiile deja existente";.
Ca atare, însuși Consiliul legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza puterea legislativă că normele legale trebuie să vizeze numai situațiile pentru viitor, nu și cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivității legii.
În concluzie, Consiliul legislativ apreciază că "pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui, implicit, o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pentru viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia";.
Se anexează: contestația formulată la Comisia de Contestații a M.
A. | și I. | - f. 13, Hotărârea nr. 1390/_ a Comisiei de Contestații |
P. | a M. | A. și I., decizia nr. 85269 privind revizuirea |
pensiei în baza OUG nr. 1/2011 - f. 19, date și elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual și al stagiului de cotizare - f. 20-21, cupon pensie, buletin de calcul - f. 24.
C. de P. Sectorială a M. A. și I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Conform art. 5 alin.4 din Legea nr. 119/2010 pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul me- diu brut pe economie din perioadele respective. Suportul juridic al acestei ope- rațiuni de recalculare estre chiar legea, astfel că pornind de la acest conside- rent, consideră că decizia de pensie a fost corect stabilită. Decizia de recalcu- lare a stabilit dreptul la pensie al contestatorului începând cu data de_, însă ulterior prin decizia de revizuire, calculul pensie s-a făcut prin raportare la veniturile efectiv realizate de către acesta în perioada în care a activat ca și cadru militar, fiindu-i recunoscut dreptul în cuantumul revizuit începând tot cu data de_, în baza OUG nr. 1/2011.
În aceste condiții, susținerile reclamantului apar ca neîntemeiate câtă vreme respectarea principiului contributivității se reflectă în cuantumul pensiei stabilite în baza Legii nr. 119/2010, din momentul în care a încetat în puterea legii dreptul la încasarea pensiei de serviciu.
Nu pot fi primite susținerile în sensul producerii unei discriminări, atât timp cât H.G. nr. 735/2010 a fost abrogată, fără a produce efecte asupra dreptului la pensie cuvenit reclamantului, iar prin O.U.G. nr. 1/2011 au fost înlăturate eventualele situații inechitabile în care beneficiarii nu puteau prezenta actele necesare pentru dovedirea veniturilor realizate în temeiul stipulat.
Prin acest act normativ, conform art. 2 alin. 2 lit. a, s-a stabilit că drepturile de pensie revizuite se cuvin de la data de_, dacă cererea de revizuire și toate actele doveditoare sunt depuse la casa de pensii sectorială până la data de_ .
Prin această prevedere s-a creat cadrul legal corect, echitabil și suficient pentru ca persoanele interesate să procure actele necesare în vederea stabilirii drepturilor la pensie pe criteriul contributivității conform Legii nr. 119/2010.
În cazul reclamantului s-a făcut dovada aplicării acestei dispoziții legale, prin aceea că drepturile revizuite i s-au acordat cu începere cu data de_, nepunându-se problema vreunei discriminări.
În ceea ce privește nesocotirea normelor ce garantează dreptul de proprietate, potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, " orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale . Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare
reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.";
În accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de
"bun";, în sensul textului mai sus enunțat, are o semnificație juridică distinctă față de interpretările date în sistemele de drept interne, în sensul că nu privește doar proprietatea asupra bunurilor corporale ci și alte drepturi ori interese susceptibile de valoare economică, precum și dreptul la pensie ( cauza Buchen contra Cehiei, 2001).
În practica instanței europene, dreptul la pensiei este asimilabil unui drept de proprietate, în cauza Vasilopoulou contra Greciei, Curtea statuând că termenul de bunuri cuprinse și drepturile obținute în cadrul unui regim de pensionare sau securitate socială. Totodată în cauza Azinas contra Cipru, s-a reținut faptul că dreptul la pensie care este fondat pe prestații periodice vărsate anterior sau pe dispozițiile unui contract de muncă, este asimilabil dreptului de proprietate.
Cu toate acestea, în cauza Skorkiewicz contra Poloniei, Curtea a arăta că art. 1 din Protocolul Adițional garantează acordarea unei indemnizații oricărei persoane care a contribuit la asigurările sociale, dar nu garantează acordarea unei anumite sume.
Practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului este în sensul că este la latitudinea statului de a aprecia cuantumul drepturilor ce urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel statul poate introduce, suspenda sau înceta plata unor anumite drepturi, prin adictarea unor modificări legislative adecvate ( cauza Kechko contra Ucrainei, 2006).
În cauza Vilho Eskelinen ș.a contra Finlandei, Curtea a statuat că nu există un drept protejat de convenție la menținerea în plată a unui salariu într- un anumit cuantum.
Contestatoarea a completat contestația în sensul că a chemat în judecată și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice pentru opozabilitatea hotărârii ce urmează a fi pronunțată în partea referitoare la menținerea (cel puțin a unei părți) din partea necontributivă a pensiei a cărei plată a fost suprimată ca efect a aplicării Legii 119/2010, invocând în acest sens, Decizia nr. 29 din_ a Înaltei Curți de C. ție și Justiție.
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a F.
P. M. a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Examinând acțiunea în baza probelor de la dosar, tribunalul constată.
Pensia de urmaș a contestatoarei a fost revizuită în conformitate cu art. 1 al. 1 și Anexa 3 din OG 1/2011. Decizia atacată a fost emisă cu aplicarea prevederilor art. 125 din HG 257/2011, întemeiată pe OUG 2/2011 în ceea ce privește metodologia de calcul.
Contestatoarea afirmă că cele înscrise în decizie conțin date vădit incomplete și incorecte, însă nu probează aceste susțineri.
Contestatoarea nu a solicitat emiterea unei noi decizii de pensie în sensul calculării cuantumului pensiei potrivit Legii 119/2010 conform metodologiei
prevăzută de OUG 1/2011 și Legea 263/2010, finalitatea cererii sale este aceea de menținere a pensiei de serviciu stabilită în momentul pensionării, ceea ce nu mai este posibil întrucât acea pensie de serviciu a fost recalculată - f. 23, și convertită în noua pensie prin decizia de revizuire contestată, ca efect al Legii nr. 119/2010, iar legea specială în baza căreia s-a stabilit pensia de serviciu a fost abrogată prin Legea 236/2010.
Contestatoarea a solicitat anularea Hotărârii 1390/_ a Comisiei de Contestații din cadrul M. A. și I., cerea sa este nefondată pentru următoarele considerente:
Revizuirea pensiei s-a efectuat în raport cu stagiul de cotizare valorificat în ultima decizie de pensie până la data închiderii procesului de recalculare, așa cum este prevăzut de art. 3(1) din Anexa 3 la O.U.G. 1/2011. A fost majo- rat punctul realizat cu procente legale corespunzătoare pentru contribuția la fondul pentru pensia suplimentară și semnul onorific pentru 25 de ani .
Contestatoarea nu a prezentat alte documente care să poată fi valorificate în cadrul procesului de recalculare sau verificare a pensiei
Prin Decizia 871/2010 Curtea Constituțională a analizat criticile textelor din Legea 119/2010 atât în raport cu art. 44 din Constituție cât și cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a constatat că, în raport de criticile formulate, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale.
Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a Curții Constituționale a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 1 lit. a, b, d-i și art. 2-12 din Legea nr. 119/2010, s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivității, dar și în baza art. 20 din Constituție raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 53, critici care au fost înlăturate.
Această decizie a fost confirmată în mod repetat prin Decizia nr. 75/_ publicată în Monitorul Oficial nr. 178/_ și Decizia nr. 1286/29 septembrie 2011 publicată în Monitorul Oficial nr. 845/_ .
În esență Curtea Constituțională a reținut că pensia de serviciu este compusă din două elemente: pensia contributivă și un supliment din partea statului care nu are la bază contribuție la sistemul de asigurări sociale. Prin urmare, dobândirea drepturilor la pensia specială nu poate fi considerat un drept câștigat, reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupră cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 al. 2 din Constituție.
Textele legale criticate afectează pensiile speciale doar pentru viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie nu sunt afectate. De asemenea, Legea nr. 119/2010 nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare. Curtea Constituțională a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu din perspectiva art. 1 din Primul Protocol, ea reprezintă un drept câștigat numai cu
privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Prin Decizia nr. 29/_ Înalta Curte de Casație și Justiție dată în interesul legii, a reținut că în ceea ce privește critica adusă neretroactivității legii și discriminării, instanțele judecătorești nu sunt în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii, deoarece în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plângeri ținând de dreptul la un proces echitabil potrivit art. 6 (1) din Convenție ( ca de exemplu Cauza Maggio ș.a. împotriva Italiei din_ ), premisă care, în contestațiile formulate împotriva deciziei de revizuire a pensiei nu este îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului.
Nu în ultimul rând în cauzele conexate Ana M. Frimu și alții împotriva
R. iei și Cauza Constantin Abăluță și alții împotriva R. iei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către S. R. a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, reținând și faptul că reformarea sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor de prestații sociale.
În ceea ce privește respectarea principiului proporționalității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Aizpurua Ortiz ș.a. împotriva Spaniei, reține că raportul de proporționalitate este compromis dacă reclamanții suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excede marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială, atunci când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență, ceea ce nu este cazul reclamantului în speță, întrucât pensia de urmaș revizuită este de 969 lei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de S. ui
R. prin Ministerul Finanțelor Publice, tribunalul constată că această excepție este întemeiată întrucât emitentul deciziei de revizuire a pensiei este C. Sectorială de P. a M. A. și I., litigiul privind această decizie de revizuire a pensiei se dispută între contestatoare și organul emitent al deciziei de revizuire, "ingerința"; statului în ceea ce privește suprimarea părții necontributive din pensia specială nu implică chemarea în judecată a S. ui R.
, această "ingerință"; și criteriul proporționalității raportat la art. 1 din Protocolul adițional la CEDO reprezintă o chestiune de fond.
Pentru aceste considerente excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată și urmează a fi admisă.
În considerarea celor de mai sus, urmează a fi respinsă în totalitate ca nefondată contestația formulată și precizată, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
ADMITE
excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a F.
P. M., cu sediul în Baia M., Aleea Serelor, nr. 2A, și în consecință respinge contestația formulată împotriva acestui pârât ca fiind introdusă împotriva unei părți fără calitate procesuală pasivă.
RESPINGE în totalitate contestația
formulată de contestatoarea S. M.,
cu domiciliul procesual ales în S. M., str. T. Vladimirescu, nr. 2, ap. 5, jud. S. M. împotriva pârâtei C. de P. Sectorială a M. A. și I.
, cu sediul în B., str. G. G., nr. 3 sector 4, pentru anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 85269 din_, pentru anularea Hotărârii 1390/_ a Comisiei de Contestații din cadrul M. A. și I., pentru menținerea în plată a pensiei de serviciu acordarea diferențelor legale aferente sumelor reprezentând diferența dintre cele două pensii, precum și cererea subsidiară de recalculare a cuantumului pensiei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
Președinte | Asistenți judiciari | G. ier | |
C. M. | O. S. | , D. M. P. Ana C. |
Red. C.M./_
Dact.P.C/_
5 ex.- com. 3 ex./_ .
| ← Încheierea civilă nr. 678/2013. Contestație decizie... | Sentința civilă nr. 7421/2013. Contestație decizie... → |
|---|
