Sentința civilă nr. 754/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚ A CIV IL Ă NR.754 /F/2013 Ședința publică din data de 27 februarie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător
GREFIER: N. G.
Cu participarea asistenților judiciari
Z. S. P.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii privind acțiunea civilă formulată de reclamanta M.
împotriva pârâtei C. T. de P. B. -Năsăud, având ca obiect recalculare pensie conform OUG 59/2011.
Cauza s-a judecat în fond la data de 13 februarie 2013, concluziile fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat inițial pronunțarea sentinței pentru data de 20 februarie 2013, iar ulterior amânarea pronunțării sentinței fiind amânată pentru data de_ .
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus la data de_, reclamanta M.
M.
a chemat în judecată pe pârâta C. T. de P. B. -Năsăud,
solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să anuleze decizia nr. nr. 112105/_
, privind de revizuirea pensiei de serviciu, emisă de pârâta C. județeană de P. B. - Năsăud în temeiul OUG nr.59/2011
și să emită o nouă decizie prin care să fie menținută pensia de serviciu
, aflată în plată anterior operațiunii de recalculare din 18 noiembrie 2010; fără cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că prin decizia nr.112105/_ i s-a stabilit o pensie de serviciu de 4.088 lei, pensie care a fost recalculată în temeiul Legii nr.119/2010, contestația împotriva acestei decizii fiind obiect al dosarului nr._ nesoluționat irevocabil la data promovării contestației.
Reclamanta susține că prin decizia de revizuire contestată nu s-a revenit la pensia de serviciu avută anterior recalculării efectuată în baza Legii nr.119/2010 astfel că, prin înlăturarea pensiei de serviciu, i se aduce atingere dreptului său de proprietate, apărat de art.1 din Primul Protocol Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale; se nesocotește dreptul câștigat și se încalcă principiul neretroactivitățiii legii; se încalcă principiul constituțional al supremației legii.
Totodată se arată că decizia de revizuire nu conține motivele de fapt, fiind indicate doar temeiurile de drept care au stat la baza emiterii acesteia.
În baza art.244 alin.1 pct.1 reclamanta a solicitat suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a contestației obiect al dosarului nrt._, aflat în recurs la Curtea de Apel C. .
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare față de contestația inițială(f.15-16) prin care a solicitat respingerea acesteia, fiind comunicate instanței toate actele în baza cărora a fost emisă decizia de revizuire contestată atașate la filele 17-99.
Cauza a fost suspendată la data de_ (f.100), până la soluționarea irevocabilă a contestației obiect al dosarului nr._, contestație respinsă prin sentința civilă nr.12/F/2011, a Tribunalului B. -Năsăud devenită irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului prin decizia nr..1210/R/2012 din 6 martie 2012, a Curții de Apel C., fiind repusă pe rol la data de_ .(f.101).
După repunerea pe rol a cauzei reclamant a depus o precizare a contestației(f.107) prin care a a solicitat ca urmarea anulării decizie de revizuire să oblige pârâta să emită o nouă decizie prin care să stabilească punctajul mediu anual raportat la stagiul complet de cotizare prevăzut de anexa 3 la Legea nr.19/2000, de anexa 1 a OUG nr.59/2011 dar și de celelalte acte normative de recalculare intervenite.
În motivare se arată că la data pensionării sale, 3 iulie 2009, conform art.41 alin.2 și 4 din legea nr.19/2000 și a anexei 3 la această lege stagiul complet de cotizare pentru femei era de 27 de ani și 2 luni, stagiu în raport de care trebuie să se facă determinare a punctajului mediu anual realizat și al pensiei sale or, pensia sa a fost determinată în funcție un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, fiind încălcate astfel prevederile art.41 alin.2 și ale art.77 alin.1 din legea nr.19/2000, conform cărora punctajul realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte realizat prin însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare prevăzut în anexa 3.
Se arată că dispozițiile art.8 așin.3 din metodologia de calcula a pensie cu ocazia revizuirii prevăzută de OUG nr.59/2011 ca o excepția de la alin.2 (potrivit căruia stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform prezentei metodologii este cel prevăzut în anexa nr. 1), la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Reclamanta invocă și staturile Î. din decizie nr.4/2011 potrivit cărora stabilirea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual se realizează în raport cu anexa 3.bla lege. stagiul de cotizare este cel prevăzut .
Pârâta a formulat întâmpinare și față de precizare a contestației(f.112-114) prin care a solicitat respingerea acesteia arătând că la data acordării pensiei de serviciu reclamanta nu îndeplinea vârsta standard de pensionare pentru a fi pensionată pentru limită de vârstă pensia ei de serviciu fiind doar considerată pensie pentru limită de vârstă, conform Legii nr.119/2010.
Cum la data acordării pensiei de serviciu reclamanta avea doar 54 ani, nu era îndreptățită să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă astfel că nu-i sunt aplicabile prevederile din anexa 3 referitoare la vârsta standard de pensionare la data acordării pensiei de serviciu.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține că decizia atacată este legală și temeinică iar contestația formulată nu este întemeiată astfel că va fi respinsă, pentru considerentele ce urmează:
În ce privește susținerea reclamantei cu privire la îndreptățirea ei de a beneficia de pensie de serviciu și după intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010, se reține de tribunal că, prin sentința civilă nr.12/F/2011, instanța analizând decizie prin care s-a recalculat pensia reclamantei în baza legii nr.119/2010 și s-a sistat pensia de serviciu, s-a pronunțat irevocabil în sensul că reclamanta nu este îndreptățită să beneficieze de pensie de serviciu, după intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010.
Chiar dacă această hotărâre nu are autoritate de lucru judecat în prezenta speță, obiectul contestației constituindu-l altă decizie, cea emisă cu ocazia revizuirii reglementată de OUG nr.59/2011, statuarea instanței din sentința civilă nr.12/F/2011 se impune părților din prezentul dosar cu putere de lucru judecat în sensul de prezumție legală, astfel că tribunalul nu poate pronunța o altă soluție decât una identică cu cea anterioară și, drept urmare va reține că nu este întemeiată susținerea reclamantei în sensul că este îndreptățită să beneficieze de pensie de serviciu și după intrarea în vigoare a Legii
nr.119/2010, respectiv după data recalculării efective a pensiei, dispusă prin decizia din_, mențină ca fiind legală și temeinică. Cum în respectiva decizie au fost examinate detaliat motivele invocate de reclamantă în susținerea contestației și cum aceleași motive au fost invocate și în prezentul dosar tribunalul nu va mai expune pe larg aceste considerente, arătând că în sensul că reclamanta nu este îndreptățită să mai beneficieze ed pensie de serviciu s-a pronunțat și CEDO .
Fiind chemată să se pronunțe asupra măsurii eliminării pensiei de serviciu, prin decizia din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, E. a Tanko, Marta M. și Lucia Ghețiu(foste grefiere, pensionate, cărora li s-a recalculat pensia potrivit legii nr.119/2010 și le-a fost înlăturată pensia de serviciu) împotriva României, publicată n M.Of. la data de 20 decembrie 2012, instanța europeană a reținut că deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într- un cuantum determinat (a se vedea, în special, Skorkiewicz c. Poloniei, decizia din 1 iunie 1999, nr. 39860/98; decizia Jankovic c. Croației, nr. 43440/98; decizia Kuna c. Germaniei, nr. 52449/99; Blanco Callejas c. Spaniei, decizia din 18 iunie 2002, nr. 64100/00, și Maggio și alții c. Italiei, 31 mai 2011, nr._ __ 6/08 și 56001/08, par. 55).
Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Jankovic, citată anterior; Kuna, citată anterior, și Mihăieș și Senteș c. României, decizia din 6 decembrie 2011, nr. 44232 /11 și 44605/11). În speță, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii.
De asemenea, Curtea a luat act de faptul că pensia datorată reclamantelor, în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, plătite de acestea în cursul anilor de serviciu, nu a fost în niciun fel afectată de reformă și acestea au pierdut doar suplimentul la pensie, care era acoperit integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care au beneficiat în calitate de personal auxiliar al instanțelor.
Prin urmare, Curtea a considerat că reducerea pensiilor reclamantelor, deși substanțială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie. Ca și Curtea Constituțională, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
Totodată, instanța europeană a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă.
De altfel, după repunere ape rol a cauzei nici reclamanta nu a mai insistat în cererea de revenire la pensia de serviciu, invocând motive de nelegalitatea revizuirii pensiei și modului de determinare a punctajului mediu anual, determinare reglementată de OUG nr.59/2011.
În ce privește acest motiv tribunalul reține că și în decizia de recalculare a pensiei efectuată în baza Legii nr.119/2010, pentru determinarea punctajului, pârâta a folosit stagiu complet de cotizare de 30 de ani și cum decizie a fost menținută ca fiind legală și temeinică aceasta este prezumată că este legală și în privința stagiului de cotizare de 30 de ani utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual.
Cum însă în cuprinsul sentinței anterioare nu au fost detaliate considerentele pentru care determinarea punctajului în funcție de un stagiu de cotizare de 30 de ani este legală și temeinică.
Reclamantei i s-a acordat pensie de serviciu, începând cu data de_ (f.50) aceasta fiind data la care s-au pus în plată drepturile stabilite prin decizia nr.112105/_
, privind acordarea pensiei de serviciu(f.56).
Este real faptul că, potrivit anexei nr.3 a Legii nr.19/2000, la data de 1 septembrie 2009 data la care reclamantei i-a fost acordată pensia de serviciu(și nu 3 iulie cum susține reclamanta), stagiul complet de cotizare era de 27 de ani și 10 luni(și nu 27 de ani și 2 luni), însă reclamanta evită să arate faptul că, pentru aceeași dată, în anexa 3 a Legii nr.19/2000, era prevăzută și vârsta standard de pensionare pe care asiguratul trebuia să o aibă pentru a-i fi incident stagiul complet de cotizare de 27 ani și 10 luni, vârsta standard prevăzută fiind de 58 ani și 8 luni.
Or, la data acordării pensiei de serviciu reclamanta nu avea vârsta standard de pensionare, de 58 de ani și 8 luni, ea având doar 53 de ani, 10 luni și 14 zile, fiind născută la data de_ (f.56) astfel că reclamanta nu se încadrează în situația de excepție prevăzută de art.8 alin.3 din metodologia de calcul a pensiei prevăzută de OUG nr.59/2011.
Tribunalul reține că, potrivit art.8 alin.2 al metodologiei de calcul, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform acestei metodologii, este cel prevăzut în anexa nr. 1, potrivit căreia stagiul complet de cotizare în privința reclamantei este de 30 de ani iar conform alin.3, prin excepție de la prevederile alin.2, la determinarea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor inițiale de pensie, astfel cum a fost acesta reglementat în legislația în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acesta este mai favorabil beneficiarului.
Pentru a fi incidentă această excepție se impune ca, la data acordării pensiei de serviciu, să fii fost îndeplinite cumulativ cerințele pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și stagiu complet de cotizare.
Or, în speță, la data acordării pensiei de serviciu(data deschiderii dreptului la pensie) reclamanta nu îndeplinea cerința vârstei standard de pensionare pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă astfel că, pentru determinarea punctajului mediu anual, nu i se poate aplica stagiul complet de cotizare de 27 ani și 10 luni incident doar asiguraților care, la data de 1 septembrie 2009, aveau împlinită vârsta standard de pensionare, de 58 ani și 8 luni.
Se constată că, potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.119/2010, pensia de serviciu a reclamantei doar a devenit pensie pentru limită de vârstă, chiar dacă nici la acea dată reclamanta nu îndeplinea cerința vârstei standard de pensionare, care era de 58 ani și 11 luni, conform anexei 3 a Legii nr.19/2000.
La stabilirea punctajului mediu anual pentru pensiile de serviciu devenite pensii pentru limită de vârstă se utilizează stagiul complet de pensionare prevăzut în anexa 3 a legii nr.19/2000, numai dacă la data deschiderii dreptului la pensie (care coincide cu data acordării pensiei de serviciu) beneficiarul pensie de serviciu îndeplinea cumulativ cerințele prevăzute de Legea nr.19/2000 privind vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, întrucât doar atunci prevederile Legii 19/2000 sunt mai favorabile decât cele din anexa 1 la metodologia de calcul prevăzută de OUG nr.59/2011, care prevede stagiul de cotizare și vârstă de pensionare în funcție de anul nașterii și, în funcție de aceste elemente, reclamantei i se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani
În ce privește decizia nr.4/2011 a Î., pronunțată asupra recursului în interesul legii tribunalul reține că dezlegările date prin această decizie nu privesc situații cum este cea din prezenta speță, cât timp reclamanta nu beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare(f.5), statuările I. referindu-se la situația în care solicitantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare determinată fie de prestarea
activității în alte grupe de muncă decât condiții normale, fie de realizarea stagiului de cotizare în condiții de handicap, etc.
Prin urmare, în mod legal și temeinic decizia de pensie nu este motivată în fapt nu sunt întemeiate deoarece, în cuprinsul deciziei contestate se indică toate motivele de fapt pentru care s-a stabilit cuantumul pensiei de 1249 lei(f.5) fiind indicate: stagiul de cotizare realizat, stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, vârsta la data pensionării, vârsta standard de pensionare, condițiile în care a fost realizat stagiul complet de cotizare, punctajul total realizat, punctajul mediu anual, valoarea punctului de pensie, neimpunându-se expunerea acestor motive și la rubrica motivare, cât timp ele au fost indicate în cuprinsul deciziei.
Pe de altă parte reclamanta nu a justificat în ce ar consta prejudiciul suferit urmare ca urmare a necompletării rubricii "motivare";, cu motivele de fapt care, în cuprinsul decizie de revizuire, figurează expuse înaintea acestei rubrici.
Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Față de aceste considerente de fapt și de drept contestație reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată și decizie de revizuire a pensiei contestată va fi menținută ca fiind legală și temeinică.
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca neîntemeiată, contestația formulată și precizată de reclamanta M.
M.
, domiciliată în B., str. R., nr.20, sc. A, ap.4, județul B. -Năsăud, împotriva Deciziei nr. 112105/_, privind de revizuirea pensiei de serviciu, emisă de pârâta C. județeană de P. B. -Năsăud,
cu sediul în B., str. R., nr.22, județul B. - Năsăud.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
B. R. -I. | G. | N. |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
P. S. Z. L.
Redactat BRI/_ Tehnoredactat BRI/_ /2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 1138/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 2050/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
