1. cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. creanţă prescrisă.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 600 din data de 06.04.2016
1. Cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Creanță prescrisă.
Procesul verbal prin care s-a dispus încetarea executării nu constituie un act de executare întrucât nu este îndeplinit pentru realizarea executării silite a creanței, ci constată tocmai imposibilitatea executării.
- Articolul 4052 Cod procedură civilă 1865.
Articolului. 4052 Cod procedură civilă 1865 prevede cauzele de întrerupere a termenului de prescripție a executării silite. Poprirea înființată asupra conturilor debitoarei reprezintă ultimul act de executare de la care începe să curgă un nou termen a prescripției de 3 ani.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A CIVILĂ,
DECIZIA CIVILĂ NR.600 din 06.04.2016)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Civilă sub nr. 23182/3/2015 creditorul I.L.R. IFN SA a solicitat, în temeiul Legii 85/2014, deschiderea procedurii insolvenței debitorului S.C. G. E.C.R SRL S.R.L . care se află în stare de insolvență și față de care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă 53.739,65 lei și numirea ca lichidator a CII Maria Piron.
Prin sentinta civila nr. 7660/05.10.2015, Tribunalul Bucuresti Sectia a VII a civila a respins cererea creditorului S.C. I L.R. IFN S.A, prin care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului S.C. G. E. C. SRL., ca nefondată.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca potrivit art. 70 alin.1 în ref. la art. 5 alin. 1 pct. 20 și pct. 72 din Legea 85/2014 orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvență, a cărui creanță, de cel puțin 40.000 lei, este certă, lichidă și exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere introductivă, la care va anexa documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții. Totodată creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăși suma prevăzută la pct. 72 adică 40.000 lei.
Încetarea de plăți față de creditorul care a formulat cererea introductivă se prezintă ca o prezumție legală a stării de insolvență, ce poate fi răsturnată doar de debitorul care face dovada ca are sume de bani disponibile în patrimoniu.
Prezumția legală arătată este însă relativă, întrucât debitorul are posibilitatea de a contesta starea de insolvență și de a face proba situației faptice contrare, respectiv că dispune de lichidități suficiente pentru a acoperi integral creanța pretinsă de creditor, și că, în mod implicit, neplata datoriei nu are drept cauză insuficiența lichidităților, ci alte cauze (debitorul dispune de lichidități, dar, indiferent de temeinicia motivelor invocate, refuză ori întârzie plata).
Mai rezultă faptul că pentru deschiderea procedurii de insolvență, la cererea creditorului, mai este necesar îndeplinirea și a următoarelor condiții ce privesc creanța creditorului și a căror dovedire este sarcina creditorului conform art. 249 din C.pr.civ.: creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă, creanța creditorului să aibă o valoare egală ori mai mare de 40 000 lei, creanța să fie exigibilă de mai mult de 60 de zile de la scadență.
Debitul pretins de către creditoare constă în debit - rate de leasing și penalități de întârziere, debite care sunt scadente în perioada 01.07.2011 - 08.02.2012.
Un prim motiv de respingere constă în faptul că scadența creanței principale se situează cu mai mult de 3 înainte de data introducerii prezentei acțiuni 19.06.2015, ceea ce prezumă faptul că aceasta este prescrisă în raport de art. 6 din decretul lege 167/1958, în lipsa dovedirii unui caz de întrerupere a termenului de prescripție, prescripție ce poate fi invocată din oficiu, în speță. Prescripția debitului principal atrage și prescripția penalităților de întârziere.
Un alt motiv pentru respingerea cererii constă în faptul că o serie de sume de bani solicitate de către creditor cum ar fi taxe somație, asigurare casco, logistică nu sunt lichide întrucât cuantumul acestora nu a fost stabilit în prealabil , prin contract sau act adițional cu debitorul ori după caz dovada contractului casco nu a fost făcută și astfel facturile ce cuprinde aceste sume nu sunt certe și lichide întrucât nu au fost acceptate de către debitor prin aplicarea semnăturii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel creditoarea I.L.R. IFN S.A., solicitand admiterea apelului, anularea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului, cu admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. G.E.C. S.R.L.
In motivare, apelanta a aratat ca în mod netemeinic instanța fondului a considerat că nu a fost dovedita o creanță certă, creanța în cuantum de 53.739,65 lei fiind prescrisă parțial.
Titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. 26597/19.02.2009, a fost pus în executare silită în cadrul dosarului de executare silită nr. 1285/2011 instrumentat de SCPEJ D, C și A.
La data de 05.09.2013, executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite în baza prevederilor art. 3715 lit. b Cod procedură civilă în vigoare la data începerii executării silite, deoarece nu au putut fi identificate în patrimoniul societății debitoare bunuri mobile sau imobile asupra cărora să poată fi continuată executarea, debitoarea fiind declarată insolvabilă.
În temeiul art. 4052 Cod procedură civilă, cursul prescripției extinctive a fost întrerupt, prin actele de executare întocmite de executorul judecătoresc, inclusiv prin ultimul act efectuat în dosarul execuțional, la data de 05.09.2013, când a încetat executarea silită din cauza lipsei de bunuri urmăribile din patrimoniul debitoarei, un nou termen de prescripție de 3 ani începând să curgă de la acest moment, iar cererea de deschidere a procedurii insolvenței din data de 19.06.2015 a fost formulată înlăuntrul termenului de prescripție.
Potrivit art. 8 din OG nr. 51/1997 "Contractele de leasing, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii".
Calculul debitului se face în conformitate cu clauzele contractuale, unde sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților, atât pe parcursul derulării contractului de leasing, cât și după rezilierea acestuia, neexistând o altă modalitate de calcul a acestuia.
Compunerea creanței noastre în cuantum de 53.739,65 lei, raportată la prevederile contractuale și legale, se prezintă astfel:
1. 11.814,75 lei reprezintă diferența de capital finanțat de la data rezilierii contractului de leasing financiar, cuantificată la suma tuturor ratelor de leasing rămase de achitat de către utilizator. Această sumă este reglementată de art. 13 Contractului de leasing și art. 10 lit. d si art. 15 din O.G. nr. 51/1997. Modul de calcul rezultă din Situația ratelor, depusă la dosarul cauzei;
2. 831,79 lei reprezintă valoarea dobânzii calculate, în temeiul art. 10.6. si art. 13 din Contractul de leasing, raportate la art. 10 lit. d și art. 15 din O.G. nr. 51/1997 pentru ratele de leasing pe care contestatoarea le mai avea de achitat până la data finalizării Contractului de leasing. Modul de calcul rezultă din Situația ratelor, depusă la dosarul cauzei;
3. 46.464,76 lei reprezintă valoarea penalităților de întârziere la facturile fiscale emise de I.L.R. IFN SA și neachitate G.E.C. SRL, în cuantum de 0,35 % din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 10.9.1. din contractul de leasing și art. 10 lit. d) și f) din O.G. nr. 51/1997. Modul de calcul rezultă din Situația penalităților, depusă la dosarul cauzei;
4. 385,72 lei reprezintă valoarea primelor de asigurare achitate de subscrisa SC I. L. IFN SA către asigurător, în locul utilizatorului G.E.C.SRL, în condițiile art. 9 din Contractul de leasing si art. 5 din O.G. nr. 51/1997;
5. 9.940,23 lei reprezintă valoarea facturilor neachitate, depuse la dosarul cauzei, datorate conform art. 10 din Contractul de leasing și art. 10 lit. d) și f) din O.G. nr. 51/1997. Modul de calcul rezultă din Situația facturilor neachitate, depusă la dosarul cauzei;
În drept au fost invocate prevederile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă, art. 705 și art. 708 Cod procedură civilă, art. 8 alin. 4 și art. 43 din Legea privind procedura insolvenței nr. 85/2014, în vigoare la data depunerii cererii introductive.
Analizand sentinta atacata in raport de criticile invocate de apelanta AVAS, Curtea retine urmatoarele:
In calea de atac, apelanta a criticat sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti pentru nelegalitate, invocand ca dreptul la actiune pentru creanta in cuantum de 53.739,65 lei nu este prescris, intervenind intreruperea termenului de prescriptie prin actele de executare indeplinite in dosarul de executare silita nr. 1285/2011 instrumentat de SCPEJ D. C. si A..
Analizand sustinerile apelantei, Curtea retine ca art. 4052 Cod procedura civila 1865 prevede cauzele de intrerupere a termenului de prescriptie a executarii silite .
In cauza, prin Incheierea din data de 02.12.2011 pronunțata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a fost incuviintata cererea de executare silita impotriva debitorului, la cererea creditoarei SC I. L. R. IFN SA, la data de 23.12.2011 a fost comunicata debitorului somatia de plata, iar la 10.01.2012, prin poprirea infiintata la B. T. SA a fost executata suma de 831,90 lei. Prin procesul verbal incheiat la 05.09.2013, executorul judecatoresc a dispus incetarea executarii, in temeiul art. 371 5 litera b) din Codul de procedura civila.
In consecinta, ultimul act de executare a avut loc la 10.01.2012, data de la care a inceput sa curga un nou termen de prescriptie de trei ani, care s-a implinit la 10.01.2015.
Cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost depusa la Tribunalul Bucuresti la data de 22.06.2015, dupa expirarea termenului de prescriptie prevazut de art. 405 alin.1 Cod procedura civila din 1865.
Este de mentionat ca procesul verbal prin care s-a dispus incetarea executarii nu constituie un act de executare, intrucat nu este indeplinit pentru realizarea executarii silite a creantei, ci constata tocmai imposibilitatea executarii .
De asemenea la data intocmirii procesului verbal: 10.01.2015, executarea era perimata de drept, conform art. 389 alin.1 Cod procedura civila, potrivit caruia daca creditorul a lasat sa treaca sase luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept.
In consecinta, Curtea retine ca solutia primei instante prin care s-a constatat ca nu sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 5 pct. 20 din Legea nr. 85/2014, creanta invocata de creditoare fiind stinsa prin prescriptie este legala si temeinica
Avand in vedere ca nu s-a facut dovada existentei creantei nu vor mai fi analizate criticile ce vizeaza celelalte conditii prevazute de legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolventei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 480 alin.1 Cod procedura civila, Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de creditoarea SC I. L.R. IFN SA.
| ← Domeniu. drept administrativ aplicare de corecţii financiare | Litigii cu profesioniştii - pretenţii . Jurisprudență → |
|---|
