1. somaţie de plată. inadmisibilitate. lipsa somaţiei
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 1231 din data de 26.07.2017
Pentru introducerea unei ordonanțe de plată existența dovezii de comunicare a somației prin intermediul executorului sau a unei scrisori recomandate cu confirmare de primire și conținut declarat este o condiție de admisibilitate și cum îndeplinirea acesteia nu a fost probată, instanța va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea ca inadmisibilă.
Nerespectarea acestei condiții de admisibilitate nu poate fi acoperită prin faptul că cererea inițială de chemare în judecată a fost formulată pe calea dreptului comun, pentru că introducerea cererii de chemare în judecată nu echivalează cu comunicarea somației în modurile imperativ stabilite de lege și nici nu poate fi considerată ca fiind o notificare în vederea acordării răgazului de 15 zile pentru îndeplinirea obligației de plată. Cu alte cuvinte, chiar și dacă cererea inițială a fost formulată pe calea dreptului comun, anterior modificării acesteia, era necesară comunicarea cu cel puțin 15 zile înainte de modificare a unei somații în condițiile art 1015 cod proc civ.
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 177/254/2017, reclamanții creditori A. C. BV și N. R. le-au chemat în judecată pârâtele debitoare C. S.A. și B. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei C. S.A. la plata sumei de 110500 euro și obligarea pârâtei B. S.A. la plata sumei de 59500 euro, sume datorate potrivit facturilor nr. 38/30.12.2016 și nr. 39/30.12.2016 emise de reclamanta A. C. BV în baza contractelor de management intervenite între părți.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, faptul că între reclamanta creditoare A.C. BV, reprezentată legal de reclamantul creditor N. R., în calitate de manager general, și pârâta C. S.A. a intervenit contractul de management nr. 441/22.09.2014, contract prin care pârâta s-a obligat la plata către managerul general, pentru toate serviciile prestate de acesta, a unei remunerații anuale fixe de 78.000 Euro, în 12 rate lunare egale de 6500 Euro, iar pentru serviciile prestate în perioada 30.07.2015-30.12.2016, reclamanta creditoare A. Co. BV a emis factura nr. 38/30.12.2016, factură pe care pârâta nu a achitat-o.
S-a mai arătat și faptul că între reclamanta creditoare A.C.BV, reprezentată legal de reclamantul creditor N.R., în calitate de manager general, și pârâta B. S.A. a intervenit contractul de management nr. 575/22.09.2014, contract prin care pârâta s-a obligat la plata către managerul general, pentru toate serviciile prestate de acesta, a unei remunerații anuale fixe de 42.000 Euro, în 12 rate lunare egale de 3500 Euro, iar pentru serviciile prestate în perioada 30.07.2015-30.12.2016 a fost emisă factura nr. 39/30.12.2016, factură pe care pârâta nu a achitat-o.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1169 și următoarele Cod civil.
Cererii i-au fost anexate înscrisuri: contractele de management intervenite între părți, facturile nr. 38 și nr. 30.12.2016 emise de reclamanta creditoare A.C.BV.
Prin cererea depusă la dosar la data de 04.04.2017, reclamanții creditori A.C.BV și N.R. au arătat că își modifică cererea de chemare în judecată și solicită instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care să dispună obligarea pârâtei debitoare C. S.A. la plata sumei de 110500 euro și obligarea pârâtei debitoare B. S.A. la plata sumei de 59500 euro, sume datorate potrivit facturilor nr. 38/30.12.2016 și nr. 39/30.12.2016 emise de reclamanta A.C.BV în baza contractelor de management nr. 441/22.09.2014 și nr. 575/22.09.2014 intervenite între părți (fila 35). Motivarea în fapt a cererii de emitere a ordonanței de plată a fost aceeași ca și cererea introductivă de instanță.
Cererii modificatoare i-au fost anexate, în copie, înscrisuri și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 200 lei.
Pârâtele debitoare au depus întâmpinare prin care au invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Mangalia, excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței de plată raportat la necomunicarea somației de plată în conformitate cu disp art 1015 cod proc civ și excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței de plată raportat la deducerea acelorași pretenții unei instanțe de drept comun. Pe fondul cererii s-a solicitat respingerea ca nefondată.
În motivare, s-a menționat că potrivit art 1014 cod proc civ( 1015 după renumerotare-n.r.) la cererea de emiterea a ordonanței de plată era necesară atașarea unei somații de plată, cu atât mai puțin una care să dovedească condiția de admisibilitate a comunicării prin executor judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire. În ceea ce privește al doilea motiv al invocării excepției de inadmisibilitate s-a menționat că la data de 23.09.2014 au fost încheiate contracte de mandat între creditoarea SC A. C. SRL și cele două debitoare. Contractele au început să își producă efectele la data de 1.10.2014, însă din cauza manierei defectuoase de îndeplinire a atribuțiilor de către N.R.,relațiile dintre părți au fost terminate prin revocarea mandatului la data de 22.10.2015. Față de revocarea mandatului, reclamanții au înțeles să formuleze o cerere de chemare în judecată având ca obiect despăgubiri pentru revocarea presupus intempestivă a contractelor de management. Astfel, perioada supusă analizei este identică cu perioada indicată în acțiunea de drept comun ce face obiectul dosarului nr 1058/118/2016. Ordonanța de plată este o procedură specială astfel încât excepția litispendenței nu poate fi invocată.
S-a menționat c n cauză nu suntem în prezența unei creanțe certe, lichide și exigibile, având în vedere că după data revocării contractului de mandat orice factură emisă nu are suport legal. Încetarea contractelor de management a fost însușită de către reclamanți, care au formulat ca urmare a revocării o cerere în pretenții. Facturile fiscale creează doar o aparență a unei creanțe, când în realitate reclamanții au înregistrat pe rolul instanței o cerere prin care solicită aceleași sume. Facturile nu au fost comunicate și nici însușite de către debitoare, nefiind semnate și ștampilate de acestea, nefiind îndeplinită condiția exigibilității, raportat la lipsa totală a creanței ca urmare a neîndeplinirii serviciilor și lipsa comunicării, neexistând astfel un teren de plată. Pentru perioada iulie-octombrie 2015 au fost achitate toate facturile emise, fiind îndeplinite obligațiile contractuale.
Au mai precizat debitoarea că ordonanța de plată a fost deturnată de scopul pentru care a fost instituită, fiind utilizată ca un instrument pentru a se obține poprirea asiguratorie împotriva societăților debitoare.
În drept au fost invocate disp art 1014 și urm cod proc civ.
În susținere, au fost atașate, în copie, contractele de management, notificare de reziliere, proces verbal din 22.10.2015, cerere de chemare în judecată, extras de pe portalul Tribunalului Constanța, facturi fiscale , extrase de cont și sentințele pronunțate de instanțe în litigiile dintre părți.
Prin sentința civilă nr. 911 din 14.06.2017 Judecătoria Mangalia a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Constanța, având în vedere valoarea cererii de chemare în judecată și disp art 95 cod proc civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 30.06.2017, sub același indicativ.
Conform art 248 cod proc civ instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, peremptorii și absolute de inadmisibilitate a cererii de ordonanță de plată, care au fost invocate în cauză. Observând ordinea invocării și cea a soluționării celor două excepții, în raport de motivele care le fundamentează, instanța va analiza mai întâi excepția inadmisibilității pentru lipsa somației prev de art 1015 cod proc civ.
Deliberând asupra acestei excepții, instanța constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente;
Pentru a constitui o veritabilă excepția de procedură inadmisibilitatea trebuie să vizeze condiții de admisibilitate a cererii de chemare în judecată sau să se constate că partea a urmat un mijloc procesual pe care nu îl avea la îndemână în detrimentul unei alte căi prevăzute de lege. În consecință instanța va verifica respectarea condițiilor de admisibilitate ale ordonanței de plată.
Prin cererea de chemare în judecată așa cum a fost modificată, reclamanții creditori A.C.BV și N.R. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele debitoare C. S.A. și B. S.R.L. pe calea ordonanței de plată obligarea pârâtei C. S.A. la plata sumei de 110500 euro și obligarea pârâtei B. S.A. la plata sumei de 59500 euro, sume datorate potrivit facturilor nr. 38/30.12.2016 și nr. 39/30.12.2016 emise de reclamanta A.C.BV în baza contractelor de management intervenite între părți. În drept au fost invocate prev art 1014 și urm cod proc civ, care reprezintă sediul materiei pentru procedura ordonanței de plată.
Conform art 1015 cod proc civ "Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, o somație, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia";. De asemenea, art 1017 alin 2 cod proc civ stabilește că "La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate și orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Dovada comunicării somației prevăzute la art. 1.014 alin. (1) se va atașa cererii sub sancțiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă";.
Rezultă din economia acestor prevederi legale, că legea stabilește obligația creditorului, ca în prealabil formulării cererii privind ordonanța de plată să îl notifice pe debitor în legătură cu creanța pretinsă, notificarea urmând a respecte niște exigențe speciale menționate expres în textul legal.
Astfel, notificarea poate fi realizată printr-o somație prin care i se solicită debitorului îndeplinirea obligației de plată și i se acordă un termen de executare de 15 zile de la primirea somației. Comunicarea somației trebuie realizată doar într-unul din modurile expres prev de art 1015 cod proc civ și anume fie prin intermediul executorului judecătoresc, fie prin poștă prin scrisoare recomandată , cu conținut declarat și confirmare de primire.
Doar în situația în care debitorul nu plătește în termenul de 15 zile de la data primirii somației, creditorul poate introduce cererea privind ordonanța de plată la instanța competentă. Sancțiunea necomunicării somației către debitor constă în respingerea cererii de ordonanță de plată ca inadmisibilă, sancțiune prevăzută expres ca fiind aferentă obligației creditorului de atașare la cerere a dovezii de comunicare a somației.
În cauză creditoarele nu au făcut dovada respectării dispozițiilor art. 1015 din codul de proc civilă, nefiind depusă la dosar dovada comunicării în unul din modurile expres prevăzute de lege a unei somații care să aibă întocmai conținutul prev de textul analizat. Cum din coroborarea celor două texte reiese că pentru introducerea unei ordonanțe de plată existența dovezii de comunicare a somației prin intermediul executorului sau a unei scrisori recomandate cu confirmare de primire și conținut declarat este o condiție de admisibilitate și cum îndeplinirea acesteia nu a fost probată, instanța va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea ca inadmisibilă.
Nerespectarea acestei condiții de admisibilitate nu poate fi acoperită prin faptul că cererea inițială de chemare în judecată a fost formulată pe calea dreptului comun, pentru că introducerea cererii de chemare în judecată nu echivalează cu comunicarea somației în modurile imperativ stabilite de lege și nici nu poate fi considerată ca fiind o notificare în vederea acordării răgazului de 15 zile pentru îndeplinirea obligației de plată. Cu alte cuvinte, chiar și dacă cererea inițială a fost formulată pe calea dreptului comun, anterior modificării acesteia, era necesară comunicarea cu cel puțin 15 zile înainte de modificare a unei somații în condițiile art 1015 cod proc civ.
Dând eficiență tuturor acestor considerente de fapt și de drept, instanța va admite excepția inadmisibilității pentru lipsa somației prev de art 1015 cod proc civ, invocată de debitoare și va respinge ca inadmisibilă cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditorii SC A.C.BV și N.R. în contradictoriu cu debitoarele SC Criunsuin SA și SC B. SRL, fără a mai analiza și cea de a doua excepție de inadmisibilitate invocată în cauză.
| ← Cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. obligarea la... | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
