Acordul notarial al vecinilor pentru eliberarea autorizației de construire
| Comentarii |
|
Tribunalul NEAMŢ Sentinţă civilă nr. 665/C din data de 23.05.2017
Se examinează acțiunea civilă formulată de reclamanții XX CNP XX, XX CNP XX și XX CNP XX toți cu domiciliul în sat XX, în contradictoriu cu pârâtele XX - prin PRIMAR, cu sediul în XX, județul XX și XXcu sediul în XX, str. XX, județul XX, XX, pentru anulare act, despăgubiri.
Dezbaterile cu privire la fondul acțiunii au avut loc în ședința publică din data de 9.05.2017 când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi și au fost consemnate în încheierea de ședință din 9.05.2017, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul XX, reclamanții XX, XX și XX au chemat în judecată pârâtele XX și XXpentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, să se dispună anularea autorizației de construire nr. XX eliberată de către Primăria comunei XX pentru construirea unor silozuri depozitare și uscare cereale - beneficiar XX XX, anularea autorizației de construire nr. XX eliberată de către Primăria comunei XX pentru construirea unor mori industriale beneficiar XX. XX, anularea autorizației de funcționare a XX XX, suspendarea autorizației de funcționare (suspendarea activității) XX. XX până la soluționarea definitivă și irevocabilă a capetelor anterioare de cerere, obligarea paratelor la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 lei reprezentând daune morale pentru disconfortul psihic și moral suferit și pentru atingerile aduse stării de sănătate, obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele:
Locuiesc în XX, pe strada XX, jud. XX, locuința fiind vecină cu silozurile de depozitare și uscare a cerealelor și cu morile industriale ce aparțin XX. XX.
Această societate a început să edifice în anul 2014 câteva construcții (silozuri de depozitare și uscare cereale precum și mori industriale) în imediata apropiere a locuinței lor. De atunci, au făcut numeroase demersuri și sesizări pentru a opri construirea, având în vedere că, deși nu li se putea emite autorizație de construire fără acordul vecinilor, parata le a eliberat două autorizații de construire.
Abia în anul 2015 Inspectoratul de Stat în Construcții XX a făcut verificări și a întocmit un proces verbal de control (20.04.2015) prin care a constatat următoarele aspecte:
- În planul Urbanistic General (PUG), valabil la acel moment, planșa aferentă UTR1 (Unitatea Teritorială) se permitea doar realizarea de construcții cu funcțiunea de "unități comerciale de uz cotidian"; -silozurile parate XX. fiind aferente unor activități de producție (pentru unitatea de brutărie - patiserie)
- Primăria XX a eliberat două certificate de urbanism (motivate de faptul că proprietarul a împărțit terenul prin acte de superficie pe diverse societăți la care este acționar unic): nr. XXși nr. XX - ultimul solicitat de către Direcția de urbanism din cadrul Consiliului Județean XX prin adresa nr. XX din 27.08.2014 datorită depistării unor neconcordanțe la regimul juridic al suprafețelor de teren. Acordurile necesare pentru eliberarea autorizației de construire (emisă de Primăria comunei XX cu nr. XX) au fost obținute de beneficiar doar pentru primul certificat de urbanism
- Planul Urbanistic Zonal (PUZ) nu era eliberat pentru investiția propusă, care are altă activitate decât cea reglementată prin PUG.
- Nu sunt obținute acordurile de vecinătate cu Liceul XX și XX în concluzie, Inspectoratul Regional în Construcții Nord - Est și Inspectoratul Județean în Construcții XX au constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de eliberare a niciuneia din cele două autorizații de construire, solicitând Instituției Prefectului județului XX anularea acestora în instanța de contencios administrative și aplicând o amendă contravențională d nei Primar a Comunei XX.
Nu cunosc cu exactitate ce autorizații de funcționare are această societate și în ce condiții au fost obținute dar, datorită amplasării lângă locuința lor a unor silozuri de depozitare și uscare cereale precum și a unei mori industriale, sunt nevoiți de aproximativ de doi ani de zile să suporte un zgomot infernal de dimineața până seara și nu numai, nereușind să se odihnească din cauza intensității zgomotului ce provine din aceste activități (un huruit continuu, mașini de tonaj mare etc.).
Mai mult, datorită lucrărilor efectuate, imobilele aflate în imediata vecinătate au suferit numeroase avarii (crăpaturi, fisuri ale pereților și inclusiv ale temeliei etc), existând posibilitatea unor deteriorări mult mai grave. Motivat de aceste aspecte, este îndreptățită solicitarea de a fi suspendată activitatea acestei societăți până la soluționarea definitivă a prezentei cauze, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile Legii 554/2004.
Având în vedere că prejudiciile cauzate, constând în suferințe de ordin psihic, moral, fiindu le puternic afectată viața familială, socială, sănătatea, au solicitat și obligarea paratelor la plata de despăgubiri în cuantum de 10000 lei Conform art. 7 din legea 554/2004, prin adresa nr. înregistrată sub nr. 28.01.2016, au solicitat Comunei XX anularea celor două autorizații de construire și a celei de funcționare precum și suspendarea activității XX., dar, evident, aceasta nu a luat nici o măsură în acest sens.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, Ordinului Ministerului Sănătății 119/2014, art. 1381 și urm. N.C.C., art. 453 N.C.C.
În dovedire reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
XX a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii. Pe cale de excepție, a invocat lipsa interesului în promovarea unei astfel de acțiuni.
La emiterea Autorizației nr. XX - construire silozuri, în procesul verbal de control nr. XX/22.04.2015 al ISC XX, se reține lipsa acordului de vecinătate a numitei XX, nu și a celorlalți reclamanți XX și XX.
Inițial Arhitectul Șef al Județului emite avizul pentru certificatul de urbanism necondiționat de acest acord al vecinilor.
Ulterior se revine și se impune acordul de vecinătate, acord exprimat notarial de vecinului considerat adiacent, respectiv numitul XX, iar administratorul societății, prin declarție notarială își asumă responsabilitatea pentru orice altă necesitate.
În mod eronat organul de control consideră că lipsește acordul de vecinătate pentru XX și LICEUL XX.
Beneficiarul investiției a realizat un "STUDIU DE IMPACT"; cu privire la evaluarea impactului activităților asupra confortului și sănătății populației din zonă, studiu înregistrat la MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - INSP XX sub nr. XX din 24.03.2015.
Așa cum rezultă din acest studiu, la pag. 4 singurul vecin care poate fi considerat adiacent este XX, care are edificată o locuință în punctul N-V la 2,94 m față de siloz, în timp ce Liceul Teoretic se află cu limită de amplasament la 10, XX m, și cu un corp de clădire dezafectat la 18,9 m față de siloz, iar XX se află la 18,6 m față de limita amplasamentului și cu o construcție locuință la 23 m față de siloz, situații care excede noțiunii de "adiacent"; și care ar impune un acord de vecinătate.
Referitor la Autorizația XX din 28.11.2014 - construire moară, în același Procesul verbal de control al ISC XX, nu s a reținut ca neregulă lipsa acordului de vecinătate, astfel încât reclamanții nu pot justifica un interes direct și personal atâta timp cât nu sunt considerați vecini adiacenți direct afectați potrivit dispozițiilor art. 27 din Ordinul 839/2009, privind normele metodologice de punere în aplicare a Legii 50/1991.
În raport de aceste, reclamanții nu justifică un drept sau interes legitim vătămat.
În ceea ce privește fondul acțiunii:
Referitor la autorizația XX din 24.09.2014 - construire silozuri-Primăria Comunei XX a emis o Autorizație de Construire sub nr. XX din 24.09.2014, cu beneficiar XXXX, pentru obiectivul "Amplasare silozuri de depozitare și uscare cereale";.
În data de 16.03.2015, numitul XX, consilier local al Comunei XX, aflat în permanent conflict cu Primarul Comunei, formulează o reclamație către I.J.C. XX, prin care arată că autorizarea s a făcut fără respectare condițiilor legale.
Prin adresa nr. XX din 18.03.2015, I.J.C. XX solicită relații și documente referitoare la autorizare.
În data de 20.04. 2015, urmare unui control efectuat de inspectorii I.J.C. XX, se constată faptul că lipsesc acordurile de vecinătate, că autorizația de construire a fost emisă la Certificatul de urbanism XX, la care existau neconcordanțe privind regimul juridic al suprafețelor de teren, și că nu s a elaborat un PUZ. În acest context s a dispus măsura solicitării instituției Prefectului județului XX, să inițieze acțiune de anulare a autorizației de construire în instanța de contencios, însă ulterior Prefectul și a retras acțiunea (dosar XX).
În data de 24.04.2014, se solicită Consiliului Județean XX, emiterea avizului structurii de specialitate pentru amplasarea silozuri depozitare și uscare cereale, aviz emis sub nr. XX, în baza Legii 50/1991 și a Ordinului 839/2009 (art. 38 alin. 3).
În baza acestui aviz (se emite Certificatul de urbanism nr. XX din 30.04.2014, pentru amplasare de silozuri depozitare și uscare cereale.
La solicitarea celui de al doilea aviz cu privire la autorizația de construire, Consiliul Județean, sesizează neconcordanțe la regimul juridic al terenului și necesitatea acordului vecinilor, comunicându se cerința unui nou certificat de urbanism.
Pe baza declarației notariale a vecinului XX din 22.08.2014, a declarației notariale a beneficiarului și a clarificării situației juridice a terenului se solicită un nou certificate de urbanism.
La 27.08.2014 se emite un nou aviz nr. XX, pentru un nou certificat de urbanism, fiind clarificat regimul juridic al terenului, după care se emite certificatul de urbanism nr. XX din 09.09.2014.
La 23.09.2014, se emite de Arhitectul Șef al Consiliului Județean XX avizul final pentru emiterea autorizației de construire, sub nr. XX din 23.09.2014, aviz emis fără nici o condiționare sau interdicție.
În final Autorizația de construire se emite la data de 24.09.2014, la Certificatul de urbanism nr. XX și nu la nr. XX, cum eronat susțin inspectorii I.J.C. XX în procesul verbal de control XX din 20.04.2014.
Trebuie remarcat aspectul că organul de control sesizează doar faptul că cel de al doilea certificat de urbanism are la bază avizele emise pentru primul, fără a reține lipsa de valabilitate a acestora (care oricum nu puteau expira în cinci luni).
Din acest punct de vedere, atâta timp cât eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației a fost avizată favorabil de Arhitectul Șef al județului, nu poate fi reținută vinovăția UAT (prin reprezentanții săi) pentru lipsa presupuselor acorduri, pentru lipsa unui PUZ sau neconcordanța juridică a terenului.
Emitentul actului de autorizare a avut reprezentarea corectă a legalității acesteia tocmai prin lipsa obiecțiunilor structurii de specialitatea din cadrul Consiliului Județean XX și prin emiterea avizului care atestă îndeplinirea tuturor condițiilor legale de către Arhitectul Șef al județului. Referitor la lipsa acordului vecinilor.
După cum se poate observa, inițial Arhitectul Șef al Județului emite avizul pentru certificatul de urbanism necondiționat de acest acord al vecinilor.
Ulterior se revine și se impune acordul de vecinătate, acord exprimat notarial de vecinului considerat adiacent, respectiv numitul XX iar administratorul societății, prin declarție notarială își asumă responsabilitatea pentru orice altă necesitate.
În mod eronat organul de control consideră că lipsește acordul de vecinătate pentru XX și LICEUL XX.
Beneficiarul investiției a realizat un "STUDI DE IMPACT"; cu privire la evaluarea impactului activităților asupra confortului și sănătății populației din zonă, studiu înregistrat la MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - INSP XX sub nr. XX din 24.03.2015.
Așa cum rezultă din acest studiu, la pag. 4, singurul vecin care poate fi considerat adiacent este XX, care are edificată o locuință în punctul N-V la 2,94 m față de siloz, în timp ce Liceul Teoretic se află cu limită de amplasament la 10, XX m, și cu un corp de clădire dezafectat la 18,9 m față de siloz, iar XX se află la 18,6 m față de limita amplasamentului și cu o construcție locuință la 23 m față de siloz, situații care excede noțiunii de "adiacent"; și care ar impune un acord de vecinătate.
Dacă se observă dispozițiile art. 27 din Ordinul 839/2009, privind normele metodologice de punere în aplicare a Legii 50/1991, necesitatea acordului celorlalți vecini este pusă serios sub semnul întrebării.
Singura persoană care poate fi afectat și care deține o construcție aflată în imediata vecinătate adiacentă, care ar putea fi afectată prin cauzarea de prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igienă, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare este cea a lui XX. Potrivit legii "Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.";, ceea ce nu este cazul în situația silozurilor autorizate.
Mai mult decât atât rezultatele acestui studiu arată faptul că această alternativă respectă istoricul zonei, este agreată de populație, iar factorii de disconfort sunt subiectivi și nu va exista un impact semnificativ asupra sănătății populației învecinate. (pag 13-14).
Iată că din acest punct de vedere, concluziile organelor de control sunt subiective, luate sub imperiul emoțiilor generate de comportamentul agresiv al petentului XX și au fost preluate de instituția Prefectului fără a se observa celelalte elemente de detaliu, care dovedesc legalitatea autorizării obiectivului.
Referitor la cerința elaborării unui PUZ.
Și această constatare care motivează punctul de vedere al organului de control este la fel de eronată.
În primul rând trebuie observată confuzia inspectorilor IJC XX, care, în procesul verbal de control nr. XX/20.04.2014, nu fac distincție între activitatea de depozitare și cea ce producție.
Aceste silozuri în mod evident sunt destinate depozitării de cereale și nu producției, iar pe același amplasament funcționează o brutărie, ce aparține aceleXX societăți.
În același proces verbal se reține faptul că în PUG UTR 1 sunt permise construcții cu funcțiunea … unități comerciale de uz cotidian, dar și faptul că silozurile sunt unități aferente activității de producție - pentru unitatea brutărie patiserie deja existentă și autorizată, care aparține tot beneficiarului autorizației.
În acest context în care silozurile, potrivit celor reținute de inspectorii ICJ, sunt construcții aferente uneia deja existentă (brutăria), potrivit PUG-ului, ele pot fi realizate pe bază de autorizație până la elaborarea unui PUZ. De asemenea, până la elaborarea unui PUZ, PUG-ul permite realizare de extinderi pe propriile parcele.
Deși construcția a fost autorizată ca investiție nouă, acesta nu necesită în mod obligatoriu un PUZ, trebuie și poate fi privită ca una aferentă sau extinsă celei deja existentă.
Mai mult decât atât noul PUG aflat în faza de aprobare și elaborat anterior emiterii autorizației prevede divizarea UTR 1 în UTR 0 - zona centrală și UTR1 unde se regăsesc construcțiile autorizate ca și funcționalități permise fără elaborare de PUZ, astfel încât în prezent lipsa unui PUZ nu reprezintă un element care să conducă la anularea autorizației.
La emiterea avizului pentru certificatul de urbanism și la emiterea celui pentru eliberarea autorizației nu s a solicitat elaborarea unui PUZ pentru silozuri, astfel încât emitentul nu avea obligația să condiționeze investiția de existența acestuia.
Chiar instituția din care face parte organul de control și anume ICJ XX avizează la data de 03.10.2014, programul pentru controlul calității lucrărilor de construire pe faze, avizare care presupune în mod evident verificarea tuturor documentelor de autorizare a execuției de lucrări.
În concluzie pentru cele arătate solicităm respingerea acțiunii de anulare a Autorizației XX ca nefondată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la autorizația XX din 28.11.2014:
Primăria Comunei XX a emis o Autorizație de Construire sub nr. XX din 28.11.2014, cu beneficiar XX XX, pentru obiectivul "SECȚIE PROCESARE PRODUSE AGRICOLE";.
În data de 08.04.2015, numitul XX, consilier local al Comunei XX, (aflat în permanent conflict cu Primarul Comunei), formulează o reclamație către I.J.C. XX, prin care arată că autorizarea s a făcut fără respectare condițiilor legale.
În data de 20.04. 2015 prin procesul verbal XX, urmare a unui control efectuat de inspectorii I.J.C. XX, se constată faptul că nu s a elaborat un PUZ.
În acest context s a dispus măsura solicitării instituției Prefectului județului XX, să inițieze acțiune de anulare a autorizației de construire în instanța de contencios, după care acțiunea a fost retrasă (dosar XX)
Autorizația XX din 28.11.2014, a fost emisă pe baza avizului final necondiționat, nr. XX din 28.11.2014 a Arhitectului județului XX, a Certificatului de urbanism nr. XX din 11.12.2013, a avizului nr. XX din 11.12.2013, emis de Arhitectul șef al CJ XX, a avizelor nr. XX/2013 - DSP XX, nr. XX/2013 - DSVSA XX, nr. XX/2014 - XX, nr. XX/2014 - XX, nr. XX/2014 - XX, nr. XX/2014-XX nr. XX2014 ISU XX și a Studiului de poluare fonică.
În primul rând trebuie observată confuzia și modalitatea deficitară în care inspectorii IJC XX, consemnează aspectele de fapt și de drept referitoare la legalitatea Autorizației XX din 28.11.2014.
Aceștia rețin existența a două reclamații una sub nr. XX din 16.03.2015 și cealaltă sub nr. XX din 08.04.2015.
Primele constatări din actul de control vizează reclamația XX din 16.03 cu privire la autorizația XX, unde se detaliază explicit presupusele încălcări ale Legii 50/1991, iar în privința Autorizației XX se reține greșit numărul reclamației, data emiterii autorizației și nu se detaliază necesitatea elaborării unui PUZ, singura mențiune fiind cea cu privire că investiția propusă are avea o altă funcționalitate decât cea reglementată prin PUG.
O altă eroare care confirmă atenția deficitară a organului de control și graba de a soluționa petiția la presiunea pusă de reclamantul XX este menționarea eronată a obiectului autorizării de la punctul 3 din actul de control și confuzia între activitatea de producție, depozitare sau procesare.
Ceea ce uită să menționeze inspectorii I.C.J. XX este faptul că pe aceeași parcelă ce aparține beneficiarului autorizației funcționează o brutărie patiserie, autorizată din anul 1964, unitate care de asemenea este administrată tot de beneficiar și care desfășoară o activitate de producție.
În acest context investiția nouă are rolul de a procesa și livra materia primă, către funcțiunea deja existentă, activitate care este distinctă de activitatea de producție.
Mai mult decât atât această construcție poate fi considerată aferente uneia deja existentă (brutăria), iar potrivit PUG-ului, ea poate fi realizată pe bază de autorizație până la elaborarea unui PUZ. De asemenea până la elaborarea unui PUZ, PUG-ul permite realizare de extinderi pe propriile parcele.
Deși contracția a fost autorizată ca investiție nouă, acesta nu necesită în mod obligatoriu un PUZ, trebuie și poate fi privită ca una aferentă sau extinsă celei deja existentă.
Mai mult decât atât noul PUG aflat în faza de aprobare și elaborat anterior emiterii autorizației, prevede divizarea UTR 1 în UTR 0 - zona centrală și UTR1 unde se regăsește construcția autorizată ca și funcționalitate permisă, fără elaborare de PUZ, astfel încât în prezent lipsa unui PUZ nu reprezintă un element care să conducă la anularea autorizației.
La emiterea avizului pentru certificatul de urbanism și la emiterea celui pentru eliberarea autorizației nu s a solicitat de Arhitectul șef al C.J. XX, elaborarea unui PUZ pentru secția de procesare produse agricole, astfel încât emitentul nu avea obligația să condiționeze autorizarea investiției de existența acestui PUZ.
Dispozițiile legii 50/1991 privind autorizare executării construcțiilor nu sunt atât de rigide și imperative pe cât lasă să se înțeleagă reclamanții.
Se poate observa că și în eventualitatea edificării unei construcții fără autorizație se poate dispune intrarea în legalitate prin autorizarea ulterioară (art. 59 din Ordinul 839/2009), iar fapta este mult mai gravă decât lipsa unui document la emiterea autorizației.
Consideră că trebuie observat faptul că pentru obiectivul realizat s au obținut toate avizele solicitate respectiv Romtelecom, E-On, DSP/DSVSA XX, APM XX, ApaServ XX, ISU XX s au întocmit documentațiile tehnice necesare - proiect, că nu era necesar un PUZ, că s a realizat un studiu de poluare fonică care arată faptul că zgomotele generate sunt în limite normale, că s a avizat investiția de Arhitectul șef al județului, și chiar dacă se constată lipsa vreunui document, există posibilitatea de intrare în legalitate.
În concluzie, solicită respingerea acțiunii ca nefondată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la solicitarea de daune morale, reclamanta XX este plecată din țară de ani de zile și nu poate invoca un prejudiciu moral rezultat din disconfortul psihic sau atingere adusă sănătății iar în privința celorlalți reclamanți, această solicitare este o îmbogățire fără justă cauză și nu o reparație adusă unui prejudiciu. Aceștia nu fac dovada calității de vecini direct afectați și atingerii drepturilor invocate, nu dovedesc cu înscrisuri medicale eventuale probleme de sănătate generate de funcționarea obiectivelor autorizate, iar din Studiul de impact asupra sănătății populație avizat de INSP Centru Regional XX nu rezultă efecte negative asupra sănătății populației învecinate.
Pârâta XX a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii.
Pe excepție, a invocat inadmisibilitatea acțiunii cu privire la capetele de cereri în anularea și suspendarea autorizațiilor de construire nr. XX și XX din 2014 pentru lipsa parcurgerii procedurii prealabile prevăzuta de art. 7 din lege. Învocă și excepția de tardivitate a acțiunii, chiar și în ipoteza în care reclamanții ar fi urmat vreo procedură prealabilă cu siguranță nu au respectat termenele de prescripție prevăzute de art. 7 alin. 3 și 7. Cât privește învestirea instanței cu acțiunea, cu siguranță termenul prevăzut de art. 8 din lege este cu mult depășit, având în vedere că acțiunea s a înregistrat după aproape 20 de luni de la emitere.
Pe fond, arată că pe terenul proprietatea societății au edificat în 2014 o serie de instalații tehnologice, silozuri și o moară industrială, în baza celor doua autorizații contestate, însă lucrările au fost finalizate de foarte mult timp, context în care evident, autorizațiile de construire au rămas fără obiect. Acțiunea de față este rodul unei intenții de răzbunare politică împotriva primarului, demers ce se înscrie în suita mai multor încercări de a ataca emiterea celor două autorizații, împreuna cu un consilier local, respectiv martorul indicat în acțiune, XX. În acest sens, pe rolul Tribunalului au existat dosarele XX și XX, acțiuni în care Prefectul județului a atacat în contencios cele două autorizații, renunțând ulterior la judecată, în care reclamanții și martorul XX au încercat să devină intervenienți, cereri respinse ca inadmisibile de către instanță.
În cursul judecății, urmare precizării făcute de pârâta XX că nu a emius autorizație de funcționare pentru pârâtă, reclamanții au renunțat la cererea de anulare a autorizației de funcționare a XX XX și de suspendare a autorizației de funcționare.
În cauză s au administrat probele cu înscrisuri, testimonială și cu expertize tehnice.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin autorizația de construire nr. XX, emisă de XX în favoarea pârâtei XX XX, s a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru silozuri de depozitare și uscare cereale.
Prin autorizația de construire nr. XX emisă în favoarea aceleXX pârâte, s a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru obiectivul "SECȚIE PROCESARE PRODUSE AGRICOLE";.
Așa cum rezultă din expertiza tehnică judiciară specialitatea construcții, expertiză întocmită de expertul tehnic XX, obiectivele economice au fost executate de pârâtă la o distanță de 27,5 ml și, respectiv, de 22,23 ml de imobilul casă de locuit aflat în proprietatea reclamantei XX și asupra cărora reclamanții XX și XX exercită dreptul de uzufruct viager.
Drepturile și libertățile fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privite individual sau ca diverse entități sociale, sunt apărate atât de legislația internă cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele sale adiționale. Astfel, prin Legea nr. 50/1991 s au statuat principiile și regulile care guvernează executarea lucrărilor de construire iar prin Ordinul nr. 119/2014 s au instituit norme de igienă și recomandări privind mediul de viață al populației.
Astfel, potrivit art. 11 din Ordin, distanța minimă de protecție sanitară între teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației, respectiv "Depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, stații de tratare a semințelor)"; este de 200 m. Or, așa cum rezultă din expertiza tehnică judiciară specialitatea construcții, cele două obiective industriale executate de către pârâta XXnu respectă condiția privind distanța față de locuința reclamanților.
De asemenea, potrivit pct. 2.5.6. din Anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1991, în forma în vigoare la data emiterii autorizațiilor de construire, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să cuprindă acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate iar potrivit art. 27 din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 50/1991 aprobate prin Ordinul nr. 839/2009, (1) Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise"; a cap. A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.";, prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situații:
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare.
Dispozițiile legale anterior enunțate fac dovada că acordul notarial al vecinilor a fost prevăzut în situația eliberării autorizației de construire în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate cu scopul evitării creării unor situații de disconfort din cauza zgomotului, noxelor etc. , cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populației rezidente din jurul respectivelor construcții.
Așa cum este consacrat prin art. 8 din CEDO, dreptul persoanelor la respectarea vieții private și de familie impune autorităților publice luarea măsurilor corespunzătoare pentru evitarea imixtiunilor arbitrare în viața particulară a cetățenilor, pentru asigurarea unui climat de conviețuire pașnică și demnă, întemeiat pe respect și considerație reciprocă între membrii colectivității.
Or, prin eliberarea celor două autorizații de construire, autoritatea publică locală nu a respectat reclamanților acest drept. În contextul în care în cauză s a făcut dovada că autorizarea executării unor obiective economice de către pârâtă la o distanță mai mică decât norma prevăzută de lege face improprie asigurarea climatului de liniște pentru reclamanți, locatari ai imobilului din imediata vecinătate a obiectivelor, instanța constată că în cauză se impune anularea celor două autorizații.
Deși, din raportul de expertiză tehnică specialitatea sonometrie rezultă că nivelul zgomotului generat de atât de echipamentele care asigură circuitul cerealelor din silozurile mari în silozul tampon și din silozul tampon în silozul morii cât și de activitatea de morărit respectă limita maximă de zgomot prevăzută de STAS 10009-88 (50 dBA) și de Ordinul nr. 119/2014 (XX dBA). Însă, această situație nu este de natură să ducă la respingerea acțiunii reclamanților, încadrarea în limita maximă de zgomot nefiind suficientă pentru eliberarea unor autorizații de construire.
Pe de altă parte, instanța constată că rezultatele măsurătorilor făcute de expertul tehnic sunt de natură să confirme un nivel mare de zgomot (54, 49,2, 48,2 dBA), chiar dacă acest nivel este la limita legală. Această situație face dovada că, prin construirea celor două obiective, s au creat sarcini excesive în dauna reclamanților.
Este posibil ca, de multe ori, gradul de disconfort cauzat de unele zgomote să fie diferit pentru anumite persoane sau mediul proxim. Cert este însă că pârâta, autoritate publică locală, prin modul de autorizare a executării unor lucrări de construire, trebuie să evite orice manifestare prin care se aduce atingere drepturilor recunoscute de lege, indiferent de numărul persoanelor cărora le este ultragiat exercițiul drepturilor și libertăților cetățenești. Astfel, prin decizia pronunțată de Curtea de Apel XX în dosarul nr. XX, s a reținut că noțiunea de vecin are un sens mai larg decât cel de proprietar limitrof, vizând orice proprietate, situată în imediata vecinătate.
Nici susținerea pârâtei XX potrivit căreia la emiterea autorizațiilor s a dat eficiență avizului structurii de specialitate din cadrul Consiliului Județean XX nu este de natură să ducă la respingerea acțiunii. Pârâta este emitenta celor două autorizații de construire astfel încât îi incumbă și răspunderea respectării dispoziuțiilor legale care reglementează modalitatea de emitere.
Constatând că în cauză, prin eliberarea autorizației de construire nr. XX și autorizației de construire nr. XX s au încălcat dispoziții legale imperative, dispoziții care reglementează distanța minimă de protecție sanitară față de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației și acordul de vecinătate pentru construirea unor obiective economice, instanța va admite, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, capătul de cerere privind anularea autorizațiilor nr. XX și nr. XX.
Se va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata daunelor morale în condițiile în care reclamanții nu au făcut dovada prejudiciului moral.
De asemenea, instanța va respinge excepțiile invocate de pârâte. În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate invocată de pârâta XX XX instanța constată că nu este întemeiată, adresa nr. XX comunicată reclamanților de primăria comunei XX (fila 11 vol. 1 dosar) făcând dovada că, anterior învestirii, instanței reclamanții au urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, în raport de data la care reclamanții au luat cunoștință de cele două înscrisuri comunicate pârâta XX, acțiunea a fost formulată în termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004. Astfel, pârâtele nu au făcut dovada că reclamanților li s au comunicat cele două autorizații anterior datei de 18.01.2016, dată la care s au înregistrat cele două cereri la primăria comunei XX (filele 13-14 dosar).
Neîntemeiată este și excepția lipsei de interes invocată de pârâta XX. În cauză, toți reclamanții au invocat și dovedit necesitatea apărării unui interes ca o consecință a încălcării de către pârâte a unui drept legitim privat prin emiterea actelor contestat. Astfel, atât calitatea de nud proprietar cât și calitatea de uzufructuar a imobilului cu destinație de locuință, aflat în vecinătatea unor obiective industriale, justifică interesul în promovarea acțiunii în anularea autorizației de construire a respectivelor obiective cât timp se invocă vătămarea în exercitarea dreptului de exploatare a locuinței.
Văzând și dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile de inadmisibilitate și tardivitate a acțiunii, excepții invocate de pârâta XXXX.
Respinge excepția lipsei de interes invocată de pârâta XX. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții XX CNP XX, XX CNP XXși XX CNP XX toți cu domiciliul în sat XX, în contradictoriu cu pârâtele XX - prin PRIMAR, cu sediul în XX, județul XX și XXcu sediul în XX, str. XX, județul XX, XX.
Anulează autorizațiile de construire nr. XX din 24.05.2014 și nr. XX din 28.11.2014.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de daune morale ca neîntemeiat.
Obligă pârâtele să plătească reclamanților suma de 3700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
| ← Acordarea de despăgubiri pentru încetarea anticipată a... | Expresia bunei credințe la încheierea și executarea... → |
|---|
