Acţiune în anulare. dispoziţie primar pentru instituirea curatelei. necompetenţa primarului
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Sentinţă civilă nr. 108 din data de 13.03.2018
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul XXXXX reclamantul XXXXX, CNP XXXXX, domiciliat in loc. XXXXX, jud. XXXXX, in contradictoriu cu Primarul Comunei XXXXX, cu sediul in loc. XXXXX, jud. XXXXX, si XXXXX, domiciliat in loc. XXXXX, jud.TR, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea Dispoziției nr. XXXXX emisă de Primarul Comunei XXXXX și obligarea paraților, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că în luna august 2017 văzând că nu primește pensia si indemnizația de handicap, a aflat de la personalul Oficiului Poștal din localitate de existența dispoziției primarului nr. XXXXX prin care paratul XXXXX a fost numit curatorul si putea ridica în numele său aceste drepturi bănești.
Cum dispoziția nr. XXXXX nu a intrat in circuitul civil si nu producea încă efecte juridice, acest act individual nefiindu-i comunicat, la data de XXXXX a solicitat Primarului Comunei XXXXX să revoce acest act administrativ individual pentru faptul că la data emiterii Codul Familiei era abrogat prin Legea 71/2011 și înlocuit de Ordonanță de urgență 25/1997 si Codul Civil 2009 (rl).
Astfel, art.180 C.Civ. prevede că curatorul poate fi desemnat prin mandat autentic sau hotărârea instanței de tutela si nu de către primăriile din România iar potrivit art.182 C.civ. curatela se instituie numai cu consimțământul celui reprezentat, respectiv al său.
Deoarece pana in prezent nu a primit nici un răspuns la solicitarea sa a formulat prezenta acțiune prin care să se constatate ca Dispoziția primarului nr. XXXXX este un act nul fiind emisa in contra dispozițiilor legii.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul XXXXX a solicitat pe cale de excepție anularea acțiunii pentru lipsa mandatului judiciar și lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale, iar pe fond respingerea acțiunii ca tardivă și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:
Chestiuni prealabile:
1.Pârâtul a solicitat instanței să constate că în mod prezumtiv reclamantul este lipsit de capacitatea de exercițiu a drepturilor procedurale cerută de art. 57 alin. (2) C. pr. civilă, fiind în vârstă de 90 de ani și nevăzător, și să dispună numirea unui curator special care să-l reprezinte conf. art. 58 C. pr. civilă până la numirea unui tutore sau a unui curator în condițiile Codului civil. In prezent, reclamantul nu are un reprezentant legal.
2.Solicită suspendarea judecării prezentului dosar, până la soluționarea cauzei prin care va solicita punerea sub interdicție a reclamantului și instituirea tutelei, adică până la soluționarea dosarului nr. 5483/740/2017 - C4 civil - aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, conf. art. 412 alin. (1) pct. 2 C. pr. civilă.
3. Excepția lipsei mandatului:
In dosarul nr. XXXXX aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, același reclamant a acuzat lipsa vederii ca motiv pentru nevaliditatea unor acte autentice pe care le atacă. In acest caz, reclamantul nu putea în prezent să semneze o împuternicire avocațială în mod valabil, fără să fie asistat de un tutore sau de un curator anume desemnat să-i reprezinte interesele. Dacă semnătura care apare pe împuternicirea avocațială este a reclamantului (puțin probabil, pentru că este nevăzător din 2011), ea este dată în necunoștință de cauză. Dacă semnătura este a altei persoane, terțe de contractul de asistență, avocatul reclamantului se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. Solicită administrarea probei cu expertiza grafoscopică privind semnătura clientului existentă pe împuternicirea avocațială și pe contractul de asistență juridică.
Solicită anularea acțiunii pentru lipsa dovezii calității de reprezentant, cf. art. 82 alin. (1) C. pr. civilă.
4. Excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu:
Acțiunea a fost pornită de un avocat pretins a fi angajat de către un bătrân în vârstă de 90 de ani și nevăzător. Reclamantul este prezumat a avea capacitatea de exercițiu a drepturilor procedurale cel puțin restrânsă, până se va dovedi că este total lipsit de capacitate de exercițiu. In aceste condiții, fără o ratificare din partea unui tutore sau a unui curator numit de instanță de tutelă în condițiile art. 170 sau art. 182 Cod civil, acțiunea este anulabilă conform art. 57 alin. (4)-(5) C. pr. civilă.
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul XXXXX arată că dacă instanța va considera că reclamantul are capacitate deplină de exercițiu, invocă tardivitatea acțiunii în anulare a dispoziției nr. 65/2016 a Primarului corn. Plosca, raportat la disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ care prevede posibilitatea atacării actului administrativ în termen de maxim 30 de zile de la comunicare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Pârâtul arată că a ridicat lunar pensia de handicap a reclamantului venită prin poștă începând cu luna februarie 2016 până în august 2017, folosind acești bani pentru întreținerea reclamantului. Prin urmare acesta avea posibilitatea să se intereseze de ce nu primește decât pensia pentru limită de vârstă încă din luna februarie 2016, termenul de 6 luni împlinindu-se la 29.07.2016. Afirmația reclamantului că nu a aflat de decizia de curatelă decât în august 2017 este mincinoasă și se contrazice cu afirmația făcută prin acțiunea introductivă din dosarul nr XXXXX că-i ridică lunar pensia de handicap de multă vreme.
Reclamantul și-a pierdut vederea în cursul anului 2011, așa cum rezultă din certificatul de încadrare în grad de handicap nr. XXXXX din care rezultă că data dobândirii handicapului a fost 30.12.201 1. Prin urmare, eu fiindu-i nepot de frate, i-a dat acordul să îl întrețină, motiv pentru care în anul 2016 a solicitat Primăriei comunei XXXXX din jud. XXXXX să-l sprijine în demersurile privind obținerea drepturilor bănești aferente stării de handicap.
Primarul comunei XXXXX a dispus efectuarea unei anchete sociale, în urma căreia s-a constatat că reclamantul se află în dificultate, și a emis dispoziția nr XXXXX de instituire a curatelei. Nu este datoria sa să facă un control de legalitate al dispoziției atacate și nu-i este imputabilă forma în care a fost emisă, acest lucru revenind secretarului Primăriei și compartimentului juridic. Prin urmare, nu se află în culpă procesuală și nu pot fi obligat nici la plata cheltuielilor judiciare, în cazul în care instanța va admite acțiunea și va anula actul administrativ.
În drept: art. 7 din Legea nr. 554/2004
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul XXXXX solicită respingerea excepțiilor și a apărărilor formulate de către pârâtul XXXXX pentru următoarele:
In privința chestiunii prealabile ce vizează numirea unui curator special întrucât "prezumtiv" ar fi lipsit de capacitate de exercițiu, fiind o persoana în vârsta de 90 ani si nevăzătoare, arată că a dobândit capacitatea deplina de exercițiu de la împlinirea vârstei de 18 ani, nu este o persoana pusa sub interdicție si nu exista contrarietate de interese intre el si reprezentantul său judiciar.
Mai mult chiar, din consulturile medicale la care a fost supus în lunile septembrie-octombrie a.c. un medic specialist psihiatric a stabilit ca este apt pentru a face acte de dispoziție privind bunurile mele, după cum tot in deplinătatea facultăților mintale a angajat un avocat care sa se ocupe de afacerile sale judiciare si a formulat plângere penala împotriva paratului, cauza ce face obiectul dos.nr. XXXXX aflata pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria XXXXX.
Privind solicitarea suspendării cauzei pana la soluționarea dos.nr. XXXXX aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, solicită respingerea sa pentru ca aceea cerere de chemare in judecata a formulat-o el si nu paratul -asa cum acesta pretinde- iar, pe de alta parte, cererea are ca obiect numire curator pentru ca este o persoana capabila psihic si nu are ca obiect numire tutore pentru ocrotirea sa ca urmare a punerii sub interdicție ce ar rezulta in urma constatării medicale a pierderii discernământului din cauza alienației ori debilitații mintale, dupa cum cererea va fi soluționata definitiv de instanța la XXXXX.
Solicită respingerea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant cu consecința anularii cererii deoarece la încheierea contractului de asistenta juridica a fost prezent in calitate de martor fratele meu biologic XXXXX, iar împuternicirea avocațiala nu este semnata de nimeni pentru ca din cuprinsul ei rezulta numărul si data contractului de asistenta juridica in baza căruia a fost emisa, conform anexei II din Statutul profesiei de avocat.
Împuternicirea avocațială a fost emisa pe formular tipizat si cuprinde mențiunile impuse de legea speciala, aceasta dovedind pe deplin calitatea de reprezentant a apărătorului ales, fără a mai fi necesar depunerea contractului de asistenta juridica (ICCJ, Secția I civila, decizia nr.6768/2009).
Privind săvârșirea infracțiunii de fals intelectual comisa de apărătorul său, arată ca avocatul nu este funcționar public pentru a fi subiect activ al acestei infracțiuni, după cum proba cu expertiza grafologica solicitata de parat prin apărător se poate administra doar in fata organului de urmărire penala in urma formulării unei plângeri sau denunț.
Solicită respingerea excepției lipsei capacității procesuale de exercițiu in lipsa oricărei probe, invocata doar pe chestiuni pretinse si prezumtive.
In fond, in temeiul art. 11 din L.nr.554/2004 solicită respingerea excepției tardivității acțiunii întrucât nici la aceasta data Dispoziția nr.56/29.01.2016 nu i-a fost comunicata, după cum nici răspunsul la plângerea prealabila nu a fost comunicat iar in privința acordului dat paratului sa-l întrețină nu poate fi vorba de așa ceva atât timp cat realizează venituri de peste 2.000 lei lunar, deține imobile si are un frate biologic care se ocupa de mine.
Despre Dispoziția nr. XXXXX are cunoștința de la fratele său care a primit o copie a actului in luna august a.c. de la dirigintele poștei din loc. Peretu, in prezenta apărătorului ales.
Examinând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține următoarele:
I. În temeiul art. 248 alin. 1 și 2 din noul Cod de procedură civilă , Tribunalul se va pronunța mai întâi asupra excepției tardivității acțiunii în anulare întemeiată pe disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Excepția este nefondată.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004 , denumit ,, Termenul de introducere a acțiunii,, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;.
Așa cum se poate observa din dispozițiile legale anterior menționate, curgerea termenului de 30 de zile, pentru formularea plângerii prealabile este condiționată de comunicarea către persoana vătămată a actului administrativ individual.
Or, din probele administrate în cauză nu rezultă că dispoziția nr. XXXXX emisă de pârâtul Primarul comunei XXXXX a fost comunicată reclamantului XXXXX așa cum prevăd dispozițiile art. 68 din Legea nr. 215/2001 Republicată , Legea administrației publice locale .
II. Referitor la fondului cauzei
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Prin dispoziția nr.65/29.01.2016 2014 emisă de Primarul Comunei a fost instituită curatela pentru reclamantul XXXXX și numirea pârâtului XXXXX în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor bănești, reprezentând pensie și indemnizație handicap.
În continuare Tribunalul va examina criticile de nelegalitate a actului administrativ anterior menționat prin prisma dispozițiilor legale care trebuiau respectate de emitentul pârâtul primarul comunei XXXXX.
Așa cum rezultă din preambulul dispoziției contestate acest act administrativ individual a fost emis de Primarul comunei Plosca , la data de 29 .01.2016 în temeiul art. 152-158 din Codul familiei, art. 63 alin. 1 lit. d , art. 68 și art. 115 alin. 1 lit. a din Legea nr. 215/2001 .
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 158 din fosta lege nr. 4/1953 Codul familiei , atribuțiile de autoritate tutelară aparțineau organelor executive și de dispoziție ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale.
Legea nr. 4/1953 Codul familiei a fost abrogată prin Legea 71/2011 , fiind aplicabile dispozițiile art. 178-186 din Legea nr. 287/2009 Codul civil, conform cărora curatela poate fi instituită doar de către instanța de tutelă.
Potrivit art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie urmau să se stabilească prin legea privind organizarea judiciară; până la reglementarea prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil, trebuiesc îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie.
În concluzie, la data emiterii dispoziției nr. XXXXX, Primarul Comunei XXXXX nu mai avea competența legală să instituie curatela pentru reclamantul XXXXX și să numească pârâtul XXXXX în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor bănești , reprezentând pensie și indemnizație handicap , astfel că acest act administrativ este lovit de nulitate absolută .
Nulitatea absolută intervine atunci când la eliberarea actului administrativ s-a încălcat o normă cu caracter imperativ , în speță actul administrativ individual a fost emis de către o autoritate necompetentă.
III. SOLUȚIA
Având în vedere considerentele prezentate, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 , Tribunalul va respinge excepția tardivității acțiunii în anulare invocată de pârâtul XXXXX, ca nefondată; va admite acțiunea formulată de reclamantul XXXXX în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei XXXXX și XXXXX; va anula Dispoziția nr. 56/29.01.2016 emisă de Primarul Comunei XXXXX privind instituirea curatelei pentru reclamantul XXXXX și numirea pârâtului XXXXX în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor bănești , reprezentând pensie și indemnizație handicap.
În temeiul art. 453 din codul de procedură civilă , Tribunalul va obliga doar pârâtul Primarul Comunei XXXXX să plătească reclamantului XXXXX 1.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, pârâtul XXXXX neavând culpă procesuală.
| ← Cerere suspendare executare act administrativ. Jurisprudență... | Acţiune în anulare act administrativ fiscal. decizie de... → |
|---|
