Acțiune în constatare. admisibilitate. inexistența unei acțiuniîn constatare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul MARAMUREŞ-Secția I Civilă Decizie nr. 112/R din data de 08.11.2017

Prima instanță a apreciat că cererea de intabulare a dreptului de proprietate asupra spațiului comercial în litigiu era acțiunea în realizarea dreptului care trebuia exercitată în cauză de către reclamanta S C de C Vadu Izei, acțiunea în constatarea dreptului de proprietate asupra construcției având caracter subsidiar.

Tribunalul reține însă, în consens cu opinia recurentei, că cererea de înscriere a unui drept în cartea funciară (de intabulare) formulată sub imperiul Legii 7/1996 nu este o acțiune în realizarea dreptului, intabularea având doar efect de opozabilitate, rolul înscrierii în cartea funciară fiind acela de a asigura publicitatea operațiunilor juridice privitoare la imobilele funciare.

Cererile in realizarea dreptului sunt acelea prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicită instanței să-l oblige pe pârât la respectarea dreptului, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubiri pentru prejudiciul suferit, hotărârea care se pronunță putând să fie executată silit dacă debitorul nu-și execută de bunăvoie obligația, or cererea de înscriere a dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor, apreciată de prima instanță ca acțiunea în realizare aflată la dispoziția recurentei reclamante, nu putea conduce, prin ea însăși, la "condamnarea"; pârâtei Comuna R, soluția sa depinzând de soluția acțiunii în constatare prin care recurenta a urmărit confirmarea dreptului său de proprietate în contradictoriu cu intimata pârâtă care îl contestă.

Contrar celor reținute de prima instanță, recurenta S C de C Vadu Izei care deține posesia spațiului comercial denumit "Cofetărie" și "Librărie", nu avea și nu are posibilitatea de a exercita acțiunea în revendicare ori o altă acțiune în realizarea dreptului de proprietate, iar hotărârea judecătorească pronunțată în condițiile art. 111 Cod procedură civilă de la 1865 îi este necesară pentru consolidarea dreptului.

Susținerea intimatei Comuna R potrivit căreia recurenta nu se află în posesia spațiilor comerciale în litigiu nu a fost dovedită, recurenta exercitând acte de stăpânire materială asupra spațiilor atât personal, așa cum rezultă din declarația martorului Sigheti G., cât și prin locatarii săi, în baza unor contracte de închiriere pe care le-a încheiat cu aceștia sub nume de proprietar (f.94-99 dosar nr. 578/224/2013).

Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul apreciază că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, prima instanță reținând în mod greșit inadmisibilitatea acțiunii în constatare formulate de reclamanta recurentă, cât timp aceasta, găsindu-se în posesia bunului litigios, nu avea deschisă calea unei acțiuni în realizarea dreptului său

Prin sentința civilă nr.1101 din 05 aprilie 2017 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a respins cererea formulată de către reclamanta S C de C Vadu Izei, în contradictoriu cu pârâta Comuna R reprezentată prin Primar, privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra spațiului comercial cu denumirea ";Cofetărie și Librărie"; situat la parterul blocului nr. 1 cu 6 apartamente din comuna R nr. 270, s-a luat act de faptul că reclamanta a renunțat la cererile privind intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate și dobândirea dreptului de superficie.

S-a respins cererea pârâtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că a fost sesizată cu o cerere de constatare a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului în natură spațiu comercial cu denumirea"; Cofetărie și librărie"; situat la parterul blocului nr. 1, cu 6 apartamente, din comuna R, nr. 270.

Totodată, a constatat că prin cererea formulată la data de 23.10.2013, reclamanta a renunțat la judecarea cererilor privind intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui spațiu și constatarea dobândirii dreptului de superficie, în privința acestora prima instanță făcând aplicarea dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă.

Cu privire la constatarea dreptul de proprietate, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 111 cod procedură civilă (text invocat de reclamantă în motivarea cererii) ";Partea care are interes poate să facă cerere de constatare a existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea cere realizarea dreptului.";, iar raportat la aceste dispoziții legale a apreciat că cererea de constatare a dreptului de proprietate formulată de reclamantă este inadmisibilă în condițiile în care s-a renunțat la judecarea cererii de intabulare în CF, o astfel de cerere având drept finalitate obligarea pârâtei la respectarea dreptului proprietate ce face obiectul cererii de constatare.

Cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată fost respinsă deoarece nu s-au depus la dosar înscrisuri care să ateste plata onorariului avocatului angajat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamanta S C de C Vadu Izei, solicitând în principal, ca, rejudecându-se cauza, să se admită cererea sa, iar în subsidiar, să se caseze hotărârea atacată și să se trimită cauza spre rejudecare instanței de fond, urmând ca judecata să se facă cu respectarea îndrumarului instanței superioare; cu cheltuielile de judecată care se vor ocaziona cu soluționarea recursului.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că intimata Comuna R a fost chemată în judecată pentru contradictorialitate, fiind proprietarul terenului din CF 5602 R, nr. topo 173/a/l, CF în care, în baza adeverinței eliberată de Primăria Comunei R, a fost notat spațiul comercial cunoscut sub denumirea "Cofetărie și Librărie", situat la parterul blocului nr. 1 cu 6 apartamente din comuna R nr.270. Însă, prin expertiza topografică efectuată în cauză expertul a constatat că imobilul de la numărul administrativ R 270 nu se găsește în CF 5602 R nr. topo 173/a/l și a concluzionat: "Este necesară anularea tuturor înscrierilor din CF 5602 R în vederea reglementării situației în ce privește amplasarea blocului nr. 1 din R și înscrierea lui pe numărul topografic 176/a din CF 2400 R, urmând a efectua după aceea toate operațiunile topografice și de carte funciară în ce privește apartamentele din bloc, spațiile comerciale și oficiul poștal".

În această situație, recurenta și-a precizat acțiunea și a arătat că își menține doar capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra spațiului comercial cunoscut sub denumirea "Cofetărie și Librărie" situat la parterul blocului nr. l cu 6 apartamente din comuna R nr. 270.

Intabularea reprezintă o înscriere în cartea funciară care se face în baza actului prin care s-a transmis sau s-a constituit dreptul, acesta putând fi și o hotărâre judecătorească. Din acest considerent, au solicitat instanței de judecată să constate dreptul de proprietate asupra imobilului situat în R nr. 270, drept dobândit prin construire în condițiile Legii 6/1970 privind organizarea și funcționarea cooperației de C și consfințit de articolul 9 aliniat final din Constituția din anul 1965, aplicabile la data realizării construcției, urmând ca, ulterior, după clarificarea situației topografice a terenului, să poată face publicitatea dreptului prin înscrierea în cartea funciară și prin procedura necontencioasă potrivit dispozițiilor Legii 7/1996.

Recurenta a mai arătat că prin Sentința civilă nr. 969/23 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în același dosar, s-a admis acțiunea sa și s-a constatat că a dobândit dreptul de proprietate în temeiul legii asupra imobilului de natură spațiu comercial, cunoscut sub denumirea de "cofetărie" în suprafață de 82,21 mp și "librărie" în suprafață de 21.10 mp, situat la parterul blocului nr. l cu 6 apartamente din comuna R nr. 270. S-a luat act de renunțarea la petitele privind întăbularea în CF a dreptului de proprietate asupra spațiului comercial precum și la constatarea dobândirii dreptului de superficie.

Împotriva hotărârii a declarat recurs comuna R, iar instanța de recurs a casat hotărârea atacată și a trimis cauza în rejudecare pentru administrarea probelor care se impun în vederea clarificării situației de CF a imobilului din litigiu pentru stabilirea corectă a cadrului procesual, reținând că acesta se impune chiar dacă reclamanta a renunțat la intabularea dreptului de proprietate în CF și constatarea dreptului de superficie. Instanța de recurs nu a criticat aspectele dezlegate de instanța de fond și reținute pentru constatarea dreptului de proprietate.

În urma expertizei efectuate în fața instanței de rejudecare, la concluzii s-a reținut că reclamanta S C de C Vadu Izei deține un imobil situat în intravilanul localității R la numărul administrativ 270. Din punct de vedere tabular, terenul pe care este amplasată construcția face parte din CF 51828 R cu nr. topo 176/a, având categoria de folosință curți, construcții, cu suprafața înscrisă de 1647 mp în favoarea Cooperativei Agricole de Producție "6 Martie" R.

Instanța de rejudecare a respins cererea reclamanților ca inadmisibilă, reținând că, potrivit dispozițiilor art. 111 cod procedură civilă (text invocat de reclamantă în motivarea cererii). Prima instanță a apreciat că cererea de constatare a dreptului de proprietate formulată de reclamanta este inadmisibilă în condițiile în care s-a renunțat la judecarea cererii de intabulare în CF, o astfel de cerere având drept finalitate obligarea pârâtei la respectarea dreptului de proprietate ce face obiectul cererii de constatare, or, în opinia recurentei, această hotărâre a instanței de rejudecare este netemeinică și nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

Prin actele depuse la dosar, inclusiv autorizația de construcție și Convenția din 22.07.1977 confirmate de declarațiile martorilor, recurenta a făcut dovada că a realizat spațiile comerciale din speță dobândind astfel dreptul de proprietate asupra acestora prin construire în condițiile Legii 6/1970 privind organizarea și funcționarea cooperației de C și consfințite de art. 9 alin. final din Constituția din anul 1965 aplicabile la data realizării.

În toată perioada de la realizare și în prezent, spațiile au fost și sunt în posesia și folosința continuă a recurentei, achitându-se impozitul pe clădiri.

Proprietatea extratabulară a recurentei asupra acestor spații (parter) a fost reținută și în considerentele Sentinței civile 425/16.04.2003 a Curții de Apel Cluj rămasă irevocabilă prin Decizia 1860/11.05.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, prin cererea formulată, s-a urmărit consolidarea unui drept subiectiv preexistent dobândit în condițiile de fapt și de drept arătate, asupra spațiilor aflate în posesia și folosința netulburată a societății cooperative, situație în care consideră că cererea este admisibilă.

Intabularea, ca operațiune de înscriere în CF a unui drept în baza unui titlu, în speță hotărârea judecătorească nu este un mod de dobândire a unui drept, rolul intabulării fiind publicitatea dreptului născut/constituit în baza unui titlu sau mod prevăzut de lege.

Prin expertiza topografică efectuată la instanța de rejudecare s-a stabilit că din punct de vedere tabular, terenul pe care este amplasată construcția, face parte din CF 51828 R cu nr. topo 176/a, având categoria de folosință curți construcții, cu suprafața înscrisă de 1647 mp în favoarea Cooperativei Agricole de Producție "6 Martie" R.

Cauza a fost trimisă în rejudecare pentru administrarea probelor ce se impun în vederea clarificării situației de CF a imobilului din litigiu pentru stabilirea corectă a cadrului procesual.

Ori, în această situație pentru conformare cu îndrumarul instanței de recurs, instanța de rejudecare trebuia să pună în discuție dacă cadrul legal al procesului este corect stabilit în sensul de a verifica cine are calitatea pasivă de a fi parte în proces ca urmare a încetării existenței proprietarului de carte funciară, în opinia lor fiind necesară chemarea în judecată în această calitate a Comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991 R potrivit dispozițiilor art. 18(2) și art. 52(2) din Legea 18/1991.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Comuna R reprezentată de Primar M.V., a solicitat respingerea recursului ca nefondat și, în consecință, menținerea Sentinței civile nr. 1101/2017 a Judecătoriei Sighetu Marmației, cu obligarea recurentei la suportarea cheltuielilor de judecată la fond și în recurs.

Prin întâmpinare se apreciază că, în mod corect și legal, instanța de fond a soluționat procesul prin respingerea acțiunii, așa cum a fost precizată ulterior.

Pe de altă parte, intimata contestă faptul că reclamanta este proprietara spațiului comercial denumit "Cofetărie" și "Librărie", situat în R la parterul blocului nr. 1 cu 6 apartamente, ci constituie proprietatea privată a Comunei R, respectiv a Consiliului Local R. Acest drept de proprietate reiese din Hotărârea nr. 5 din 23 februarie 2011 a Consiliului Local al comunei R privind includerea în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei R a imobilelor parter bloc nr. 1 și parter bloc nr. 2 și extrasul CF 50331 R, (nr. CF vechi 5155), potrivit căruia proprietar al imobilului este Statul Român, reprezentat prin Consiliul popular al comunei R, cu titlu de drept prescripție extinctivă.

Intimata invocă excepția lipsei calității procesuale active și interesului în promovarea acțiunii. Calitatea procesuală activă este determinată de un interes legitim și de calitatea de proprietar.

Această calitate de proprietar a avut-o și o are Comuna R, aspect confirmat de Sentința civilă nr. 320/2014 pronunțată în dosar nr. 448/224/2012* al Judecătoriei Dragomirești, rămasă definitivă prin nerecurare.

Prin această hotărâre judecătorească, instanța a constatat că reclamanta Comuna R a dobândit dreptul de proprietate în temeiul legii asupra imobilelor situate în comuna R nr. 269, jud. Maramureș înscrise în CF 50330 R cu nr. top. 176/b/2/4, de natură construcție "Parter bloc nr. 1, edificată pe terenul Cofetărie", în suprafață de 742 mp, precum și asupra imobilului înscris în CF 50331 -C1 (cf. vechi 5155) R nr. top, 408/b, de natură construcție "Parter bloc nr.2" cu terenul aferent în suprafață de 414 mp, dispunându-se înscrierea în CF a dreptului de proprietate pe numele reclamantei Comuna R asupra imobilelor de mai sus conform expertizei, planului de amplasament și delimitare întocmite de domnul inginer expert P C, care fac parte integrantă din hotărâre. La baza acestei decizii au stat următoarele considerente de ordin juridic:

Prin Hotărârea nr. 5 din 23 februarie 2011 a Consiliului Local al comunei R, s-a decis includerea în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al comunei R a imobilelor descrise mai sus.

Pe motiv că cele două blocuri au fost construite înainte de anul 1990 prin contribuția efectivă a cetățenilor din comuna R, Consiliul local R, în temeiul art. 36 alin. 2 lit. "c" și art. 45 alin. 1 din Legea 215/2001 a administrației publice, locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a hotărât includerea acestor bunuri în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei R.

Pentru identificarea lor s-au depus extrasele CF nr. 5432 și 5155 din care reiese că terenul a devenit proprietatea Statului Român prin încheierea nr. 149 din 1968 și respectiv, 355 din 1971, prin prescripție extinctivă în temeiul Decretelor nr. 218/1960 și nr. 712/1966.

Art. 20 din legea 7/1996 arată că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în Cartea Funciară pe baza actului prin care s-a constituit sau s-a transmis în mod valabil.

Față de considerentele expuse, potrivit art. 111 Cod procedură civilă, care arată că "partea care are interes, poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept", a art. 4 din Legea nr. 213/1998, dispozițiile Legii 215/2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare, ale Legii 115/1938 și Legii 7/1996, instanța a apreciat acțiunea ca fiind legală și întemeiată.

Potrivit expertizei domnului P C G. și a Planului de amplasament al domnului PG imobilul "Parter bloc nr. 1 - Cofetărie" este înscris în CF 50330 R nr. top. 176/b/2/4. Așadar, din punct de vedere topografic, domnul expert a concluzionat că blocul a fost intabulat eronat pe nr. top. 173/a/l, în realitate acesta este înscris pe nr. top. 176/b/2/4.

De altfel, Consiliul Local al comunei R observând această eroare de intabulare, a emis Hotărârea din 21.10.2013 prin care s-a decis că imobilul trecut în domeniul privat al statului este înscris pe nr. top. 176/b/2/4 și nu pe nr. top. 173/a/l, dispunându-se întocmirea documentației cadastrale de către domnul topograf P G. G.

Analizând, punctual, motivele de recurs, în combaterea lor, intimata a învederat următoarele: cererea reclamantei de a se constata că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, prin construire, este inadmisibilă, pe motiv că, potrivit art. 644 din Codul civil 1864, proprietatea bunurilor se dobândește prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune, iar potrivit art. 645 din Codul civil proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.

Se poate observa că modul în care reclamanta a cerut constatarea dreptului de proprietate "prin construire " nu este prevăzut de legea civilă.

Contestă afirmația reclamantei că "în toată perioada de la realizare până în prezent spațiile au fost și sunt în posesia și folosința... apelantei.";

În realitate, spațiile se află în folosința altor persoane în baza unor contracte de închiriere încheiate între Primăria comunei R (în calitate de proprietar) și, printre alte persoane, și I.F. "T.N. G." începând cu anul 2009. Acest act face obiectul dosarului nr. 5916/100/2011 al Î.C.C.J., în prezent suspendat.

Cu privire la pretinsa proprietate extratabulară asupra spațiilor de la parter, reținută în considerentele Sentinței civile nr. 425/2003 a Curții de Apel Cluj și în Decizia civilă nr. 1860/2004 a I.C.C.J., se învederează că aceste considerente nu prezintă valoare juridică, în sensul că, prin ele, nu s-a dispus constatarea dreptului de proprietate.

Așa cum s-a arătat mai sus, imobilul nu este înscris în CF 51828 R nr. top. 176/a, astfel că nu se impune casarea hotărârii și eventuala chemare a Comisiei Locale de fond funciar R, cerere ce nu poate fi formulată în calea de atac a recursului.

În probațiune, s-au anexat înscrisuri, respectiv extras de pe portalul instanțelor judecătorești din dos. nr. 5916/100/2011 al Î.C.C.J. având ca obiect reziliere contract de închiriere, chitanța nr. 602/21.10.2014 privind plata onorariului de avocat (la fondul cauzei) în valoare de 1.500 lei, proces-verbal nr. 874 din 23.06.1994 cu ocazia predării-primirii fondului locativ și a spațiilor cu altă destinație decât locuință (inclusiv a spațiilor din proces) existente pe raza comunei R, încheiat între G. SA. Vișeu de Sus și Primăria R, hotărârea nr. 29/19.12.2013 privind includerea în domeniul privat al comunei R a spațiului comercial cu terenul aferent înscris în CF 50330 nr. top. 176/b/2/4 și a spațiului comercial cu terenul aferent înscris în CF 50331 nr.top. 408/b.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, tribunalul a constatat că prin rin cererea de chemare în judecată formulată la data de 14.02.2013 reclamanta recurentă S C de C Vadu Izei a investit prima instanță cu o cerere de constatare a dreptului său de proprietate asupra spațiului comercial denumit "Cofetărie" și "Librărie", situat la parterul blocului nr.1 cu 6 apartamente din comuna R nr. 270, intabularea dreptului de proprietate astfel constatat în cartea funciară și constatarea dreptului de superficie asupra terenului în suprafața ce-i revine din folosința în indiviziune a terenului ocupat de imobil, raportată la spațiul comercial deținut.

Pe parcursul judecății, reclamanta a renunțat la judecata capetelor de cerere referitoare la intabularea dreptului de proprietate asupra construcției și la constatarea dreptului de superficie.

Prin hotărârea atacată, prima instanță a apreciat că, în condițiile în care reclamanta S C de C Vadu Izei a renunțat la judecarea cererii de intabulare în CF care avea ca finalitate obligarea pârâtei la respectarea dreptului proprietate ce face obiectul cererii de constatare, cererea de constatare a dreptul de proprietate este (a devenit) inadmisibilă, raportat la dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă invocat în motivarea cererii.

Cu alte cuvinte, prima instanță a apreciat că cererea de intabulare a dreptului de proprietate asupra spațiului comercial în litigiu era acțiunea în realizarea dreptului care trebuia exercitată în cauză de către reclamanta S C de C Vadu Izei, acțiunea în constatarea dreptului de proprietate asupra construcției având caracter subsidiar.

Tribunalul a reținut însă, în consens cu opinia recurentei, că cererea de înscriere a unui drept în cartea funciară (de intabulare) formulată sub imperiul Legii 7/1996 nu este o acțiune în realizarea dreptului, intabularea având doar efect de opozabilitate, rolul înscrierii în cartea funciară fiind acela de a asigura publicitatea operațiunilor juridice privitoare la imobilele funciare.

Susținerea intimatei Comuna R potrivit căreia recurenta nu se află în posesia spațiilor comerciale în litigiu nu a fost dovedită, recurenta exercitând acte de stăpânire materială asupra spațiilor atât personal, așa cum rezultă din declarația martorului S. G., cât și prin locatarii săi, în baza unor contracte de închiriere pe care le-a încheiat cu aceștia sub nume de proprietar.

Față de considerentele mai sus expuse, tribunalul a apreciat că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, prima instanță reținând în mod greșit inadmisibilitatea acțiunii în constatare formulate de reclamanta recurentă, cât timp aceasta, găsindu-se în posesia bunului litigios, nu avea deschisă calea unei acțiuni în realizarea dreptului său.

← Nerespectarea îndrumarului instanței superioare.consecințe		Plângere contravenţională. reindividualizarea sancţiunii... →

Acțiune în constatare. admisibilitate. inexistența unei acțiuniîn constatare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare. admisibilitate. inexistența unei acțiuniîn constatare