Plângere contravenţională. reindividualizarea sancţiunii principale. înlăturarea sancţiunii complementare. greşita interpretare a legii
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secția II-a Civilă de contencios Administrativ și Fiscal Decizie nr. 1376/A din data de 03.11.2017
După cum se poate observa raportat la starea de fapt reținută în procesul verbal ("în ziua de 09.10.2015, ora 10,51, pe B-dul Unirii a condus autoutilitara marca Mercedes cu nr. --- și nu a semnalizat schimbarea direcției de mers";) nu întrunește sub aspectul laturii obiective elementele niciunei fapte sancționate în temeiul art. 108 alin 1 lit. b) din OUG 195/2002. Dacă agentul constatator a avut în vedere punctul 3 al art. 108 alin 1 lit. b), fapta nu poate fi reținută întrucât urmarea săvârșirii faptei ar fi trebuit să fie producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale, urmare nereținută în procesul verbal.
Fapta contravențională săvârșită de petent și prevăzută de dispozițiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 se sancționează în temeiul art. 99 alin 1 pct. 2 din OUG 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2 - 3 puncte amendă), fără a fi prevăzută o sancțiune complementară
Prin sentința civilă nr. 1046/02.02.2017 pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul M R V în contradictoriu cu intimatul IPJ MM, ca neîntemeiată și s-a respins cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal seria PMMX nr. 034937, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum total de 1260 lei pentru săvârșirea a trei fapte contravenționale prevăzute de art. 54 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din OUG nr.195/2002 , precum și de art.147 alin. (1) din HG nr.1391/2006.
Faptele au fost constatate de agentul constatator care a întocmit procesul-verbal la data de 09.10.2015, ora 10.51, în Mun. Baia Mare, pe B-dul Unirii, reținându-se, în esență, faptul că petentul, în timp ce conducea autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare ----, nu a semnalizat manevra de schimbare a direcției de mers de pe o bandă de circulație pe alta, nu a purtat centura de siguranță în timpul deplasării cu autovehiculul și, în momentul controlului, nu deținea asupra sa actul de identitate și nici permisul de conducere.
Procesul-verbal a fost semnat de petent cu obiecțiuni.
Analizând sub aspectul legalității procesul-verbal împotriva căruia petentul a formulat prezenta plângere, prin prisma prevederilor art. 32 și 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din actul normativ.
Astfel, procesul-verbal cuprinde data și locul unde este încheiat, numele, prenumele și calitatea agentului constatator, precum și descrierea faptei contravenționale, fiind indicate data, ora și locul în care a fost săvârșită și semnătura agentului constatator, astfel încât nu se poate reține nicio cauză de nulitate a acestuia.
Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției este un înscris oficial, care se bucură de prezumția relativă de legalitate si temeinicie, nefiind necesară nicio altă formalitate, aprobare sau confirmare, dacă este întocmit de către un agent public aflat în exercițiul funcțiunii, în calitate de reprezentant al statului. Înscrisul constatator face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, contestatorul având posibilitatea să răstoarne această prezumție prin administrarea de probe.
În cauza de față, faptele menționate în cuprinsul procesului verbal au fost constatate în mod direct de un agent de poliție, prin propriile simțuri (ex propriis sensibus), după cum rezultă din actul constatator (fila 16) coroborat cu explicațiile date în cuprinsul raportului (fila 17), astfel încât procesul-verbal beneficiază de prezumțiile de legalitate, autenticitate și veridicitate.
Deși în apărare, petentul a indicat un martor ocular cu care să dovedească contrariul celor reținute în sarcina sa, probă pe care instanța a încuviințat-o, aceasta nu a putut fi administrată, întrucât martorul nu s-a prezentat, deși a fost legal citat la mai multe termene de judecată, inclusiv cu mandat de aducere. Petentul a mai adus nicio altă probă în sprijinul afirmațiilor sale.
În temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, procedând la verificarea legalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că amenda contravențională în cuantum total de 1260 lei respectă dispozițiile art.21 alin.3 din același act normativ, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Astfel, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție, nerăsturnând astfel prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură actul sancționator și neprezentând probe contrare celor constatate, precum și că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, instanța urmează a respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel petentul M R V solicitând admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale formulate, constatarea nulității procesului-verbal de contravenție seria PMMX nr. 034937 din 09.10.2015 emis de IPJ MM ca fiind nelegal și netemeinic și, în consecință, exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 1260 lei și înlăturarea celor 12 puncte-amendă și a celor 5 puncte de penalizare.
Apelul nu a fost motivat în fapt și în drept.
Intimatul IPJ MM nu a formulat întâmpinare, exprimându-și poziția procesuală prin reprezentantul său la termenul din data de 20.10.2017, în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Totodată, a solicitat a se reține că apelantul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului-verbal, nerăsturnând astfel prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că apelul este fondat din următoarele considerente:
Apelul promovat împotriva sentinței civile nr 1046 din data de 02.02.2017 nu a fost motivat în fapt și în drept astfel încât instanța de apel se va pronunța în limitele apărărilor și cererilor formulate în primă instanță conform art 476 alin 2 cod proc civilă raportat la art 34 din OG 2/2001, având în vedere și solicitarile din cererea de apel.
Prin procesul verbal contestat petentul a fost sancționat pentru săvârșirea a trei fapte contravenționale prevăzute de dispozițiile OUG 195/2002 și a Regulamentului de aplicare a acestei ordonanțe de urgență. Petentul apelant prin plângerea formulată a recunoscut săvârșirea a două fapte contravenționale, respectiv faptele prevăzute de dispozițiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002 și art 147 pct 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002.
Așa cum a reținut și instanța de fond procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, săvârșirea faptelor fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
Procesul verbal întrunește condițiile de legalitate, iar prezumția de temeinicie nu a fost răsturnată de către petent deși acestuia i s-au încuviințat probe pentru a dovedi contrariul celor reținute în actul de constatare.
Cu privire la legalitatea sancțiunilor aplicate prima instanță de judecată a reținut că sancțiunile aplicate respectă dispozițiile art 21 alin 3 din OG 2/2001 și a dispus menținerea acestor sancțiuni.
Pentru faptele săvârșite petentul a fost sancționat cu 12 puncte amendă și 5 puncte penalizare astfel: 2 puncte penalizare și 2 puncte amendă pentru fapta contravențională prevăzută de dispozițiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002, 6 puncte amendă pentru fapta contravențională prevăzută de dispozițiile art 147 alin 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002, 3 puncte penalizare și 4 puncte amendă pentru fapta contravențională prevăzută de dispozițiile art 54 alin 1 din OUG 195/2002.
Potrivit dispozițiilor art 21 alin 3 din OG 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ. Pentru faptele contravenționale prevăzute de dispozițiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002 și art 147 pct 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002 sancțiunile au fost în mod corect aplicate și menținute de prima instanță. Sancțiunile sunt aplicate în limitele prevăzute de actul normativ de sancționare și în raport de celelalte criterii prevăzute de dispozițiile art 21 alin 3 din OG 2/2001.
Pentru fapta prevăzută de dispozițiile art 54 alin 1 din OUG 195/2002 se constată că sancțiunile au fost greșit aplicate. Conform procesului această faptă contravențională săvârșită sub aspect obiectiv prin nesemnalizarea schimbării direcției de mers a fost sancționată în mod greșit conform art 100 alin 2 din OUG 195/2002.
Potrivit dispozițiilor art 100 alin 2 din OUG 195/2002 amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b), iar potrivit acestor din urmă dispoziții legale:
Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează3 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:
1. oprirea nejustificată sau circulația pe banda de urgență a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naționale europene (E);
2. depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;
3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
4. nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
5. nerespectarea semnificației indicatorului "ocolire", instalat pe refugiul stațiilor de tramvai;
6. pătrunderea într-o intersecție atunci când circulația în interiorul acesteia este blocată;
7. staționarea neregulamentară;
8. folosirea luminilor de ceață în alte condiții decât pe timp de ceață;
9. nerespectarea obligației conducătorului de autovehicul de se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranță sau sunt transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condițiile prevăzute de regulament;
10. nerespectarea dispozițiilor art. 36 alin. (1^3) sau a condițiilor prevăzute de regulament privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranță;
După cum se poate observa raportat la starea de fapt reținută în procesul verbal ("în ziua de 09.10.2015, ora 10,51, pe Bd Unirii a condus autoutilitara marca Mercedes cu nr MM-38-MUR și nu a semnalizat schimbarea direcției de mers";) nu întrunește sub aspectul laturii obiective elementele niciunei fapte sancționate în temeiul art 108 alin 1 lit b) din OUG 195/2002. Dacă agentul constatator a avut în vedere punctul 3 al art. 108 alin 1 lit. b), fapta nu poate fi reținută întrucât urmarea săvârșirii faptei ar fi trebuit să fie producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale, urmare nereținută în procesul verbal.
Fapta contravențională săvârșită de petent și prevăzută de dispozițiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 se sancționează în temeiul art. 99 alin 1 pct. 2 din OUG 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2 - 3 puncte amendă), fără a fi prevăzută o sancțiune complementară.
Prin urmare, sancțiunea aplicată pentru fapta prevăzută de dispozițiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 nu a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ de sancționare motiv pentru care în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va admite apelul, va admite în parte plângerea urmând a reduce amenda aplicată pentru această faptă contravențională de la 420 lei (4 puncte amendă) la suma de 210 lei (2 puncte amendă) și va înlătura sancțiunea complementară constând în trei puncte penalizare.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 480 alin 2 cod proc. civilă apelul formulat va fi admis conform dispozitivului.
| ← Acțiune în constatare. admisibilitate. inexistența unei... | Plângere contravenţională. reindividualizarea sancţiunii → |
|---|
