Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 2213/2014 din data de 10.10.2014
Titlu: anulare act administrativ
Domeniu asociat: cereri
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 2213/2014
Ședința publică de la 10 octombrie 2014
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul VD în contradictoriu cu pârâta DGRFP C, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul personal, fiind lipsă pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art.131 alin.2 NCPC instanța, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, conform dispozițiilor art.95 pct.1 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.8 și 10 din legea nr.554/2004.
Tribunalul a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reclamantul a solicitat respingerea excepției, motivat de faptul că a contestat dispoziția emisă de pârâtă doar referitor la măsurile ce-l privesc și că prin acțiune solicită anularea în parte a măsurilor dispuse prin decizia contestată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal la data de 19 iunie 2014, reclamantul VD a chemat în judecată pârâta DGRFP C, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună anularea în parte a dispoziției nr. 4334 din 21.06.203 emisă de pârâtă, prin care au fost stabilite și aplicate măsuri fără respectarea procedurilor care reglementează inspecția economico-financiară.
De asemenea, a solicitat suspendarea în parte a măsurilor stabilite prin această dispoziție, până la soluționarea acțiunii în anulare, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost întocmită plângerea prealabila si înaintată D.G.R.F.P. C in data de 16.04. 2014, conform prevederilor art.7 din Legea nr. 554/2004, plângere la care nu a primit răspuns pana la aceasta data. Plângerea prealabila a fost întocmită în data de 14.04. 2014, luând act de masurile prevăzute în dispoziția obligatorie în urma comunicării adresei emisă de Tribunalul Gorj la 26.03. 2014 cu înștiințarea de comunicare din data de 01.04 2014, referitoare la dosarul nr. 1034/95/2014, având ca obiect "acțiune în răspundere patrimoniala, formulata de SC M SA" in care are calitatea de pârât, un extras din dispoziția obligatorie fiind anexa la aceasta si in baza căreia a fost motivata si formulata acțiunea.
De asemenea, tot în baza masurilor prevăzute prin dispoziția obligatorie, a fost formulata plângere penala fiind întocmit dosarul nr. 4212/P/2013, aflat în cercetare la I.P.J. G si a fost emisa decizia directorului executiv al SC M SA Tg-Jiu nr. 5204/29.10.2013 prin care îi încetează contractul individual de munca, ca urmare a modificării organigramei si desființării postului de contabil sef, pe care îl ocupa din anul 2005, in prezent fiind șomer.
A menționat că în baza masurilor prevăzute in dispoziția obligatorie emisa de D.G.F.P. G, act administrativ emis de o instituție publica, au fost întocmite împotriva sa plângere penala, dosar răspundere materiala, modificarea organigramei si desființarea postului.
A arătat că raportul de inspecție economico - financiara încheiat la SC M SA, în baza căruia a fost întocmită dispoziția obligatorie, prin care au fost stabilite masuri împotriva unor salariați ai societății, nu a respectat prevederile actelor normative care reglementează modul de organizare si funcționare a inspecției economico - financiare, respectiv OUG nr.94/ 2011 si HG nr.101/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înființarea, organizarea si funcționarea inspecției economico-financiare, astfel :
- art.l4,alin.(3), lit. c) din OUG nr.94/2011:,, obiectivele si perioadele ce urmează a fi supuse inspecției" , in avizul de control nr. 2821/15.042013 se precizează data începerii inspecției, dar nu si perioada pe care se realizează verificarea, in Registrul unic de control al societății perioada menționata a fost anul 2012,aceasta fiind extinsa parțial si in anul 2011, fără sa fie făcuta mențiunea in registru si motivarea extinderii in raportul de inspecție;
- art.20,alin (2): " constatările înscrise in raportul de inspecție economico-financiara trebuie sa fie precise, bazate pe date si documente eliminându-se orice elemente si descrieri personale, inutile si neconcludente" .
În dispoziție, la pag.4, este făcuta următoarea prezentare contradictorie "Ca urmare, întrucât societatea verificata trebuia sa vireze către organizația sindicala un procent de 7 la mie din fondul de salarii total realizat, cu destinația efectuării de cheltuieli in vederea susținerii activităților referitoare la C.C.M, fapt pentru care nu se justifica premierea personalului din bugetul societății." Regulamentul privind constituirea si utilizarea fondului pentru negocierea C.C.M., aprobat de CA, in luna decembrie 2011, la finalizarea negocierilor C.C.M. prevede acordarea de indemnizații pentru membrii comisiilor de negociere si nu prime, după cum rezulta si din denumirea acestuia: pentru negocierea si urmărirea C.C.M.
"Pentru deficientele constatate se consemnează in mod obligatoriu actele normative încălcate .........și cu nominalizare persoanelor răspunzătoare de nerespectarea prevederilor legale, precum si funcțiile acestora".
La pag. 5 din raport - Temei de drept: "prevederile art. 6 alin d) coroborat cu art. 4 din Regulamentul nr. 4525/07. 122012...."regulament intern aprobat de CA. ,care tocmai reglementează modul de constituire si utilizare a fondului. Persoane responsabile : Adunarea Generala a Acționarilor; Consiliul de Administrație.
- art. 15 alin (2) "in nota explicativa se descriu constatările in legătura cu care se solicita informații, se formulează întrebări pentru clarificarea împrejurărilor si cauzelor care au condus la apariția abaterilor si deficientelor. Persoanele cărora le sunt adresate notele explicative sunt obligate sa prezinte informații, acte sau documente relevante pentru susținerea răspunsurilor la întrebările din nota explicativa". Prin aceste note explicative solicitate angajaților care au comis abateri sau care au avut deficiente in activitate, se stabilesc de echipa de control si se precizează clar care au fost aceste abateri, deficientele, precum si persoanele si funcțiile acestora, obiectiv, legal si nu se lasă loc de interpretare subiectiva sau chiar abuziva.
- art. 20, alin.(3) din HG nr.101/2012, " la raportul de inspecție economico-financiara se anexează situații .......note explicative necesare susținerii constatărilor...".
La întocmirea raportului de inspecție nu au fost solicitate note explicative referitoare la aspectele constatate cu toate ca pe perioada verificata făcea parte din conducerea societății, chiar si la finalizarea acestuia îndeplinea funcția de contabil sef .
- alin.(4) "echipa de inspecție economico-financiara consemnează punctele de vedere înscrise in notele explicative,....care contribuie la stabilirea unor elemente relevante".
Dispoziția obligatorie nu respecta prevederile art. 28 alin.(2): "Dispoziția obligatorie se emite in forma scrisa in baza constatărilor din raportul de inspecție economico-financiara si cuprinde următoarele elemente:
a) masurile dispuse pentru fiecare deficienta constatata, persoanele responsabile si termenele de îndeplinire;
b) motivele de fapt si temeiul de drept;
i) posibilitatea de a fi contestata, termenul de depunere a plângerii prealabile si organul de inspecție economico-financiara la care se depune aceasta...".
După cum rezulta din dispoziția obligatorie,. pag. 14 - dispoziții finale nu este precizat termenul de depunere a plângerii prealabile si nici organul de inspecție economico-financiara la care se depune acesta. Dispoziția obligatorie nu cuprinde elementele obligatorii impuse de actele normative menționate, având vicii de forma si nici nu a fost comunicata persoanelor responsabile pentru a lua act de aspectele constatate, masurile propuse, motivele de fapt si temeiul de drept pentru care acestea au fost aplicate, pentru a formula contestație sau plângere prealabila, toate acestea, constituind motive de fapt si temei de drept pentru ca actul administrativ sa fie lovit de nulitate. Temeiul de drept al plângerii îl constituie dispozițiile art. l din Legea contenciosului administrativ nr. 554 din 2004.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copii, dispoziția obligatorie (extras), emisa de DGFP G, plângerea prealabila înaintata DGRFP C, confirmare de primire, înștiințare si comunicare adresa emisa de Tribunalul Gorj, ordonanța de efectuare expertiza contabila în dosarul penal, decizia nr.5204/29.10 2013 de încetare a contractului individual de muncă.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
În motivarea aceste excepții a arătat că una din condițiile pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea de reclamant în procesul civil poate aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât în procesul civil poate aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
A solicitat să se observe că, actul administrativ atacat în prezenta, respectiv dispoziția obligatorie privind măsurile stabilite de inspecția economico - financiară nr.4334/21.06.2013 a fost emis de către DGFP - Serviciul de Inspecție Economico Financiară în sarcina SC M SA și nu în sarcina reclamantului VD fost contabil șef la acesta societate.
Așadar, persoana îndreptățită de a ataca acest act administrativ fiscal este SC M SA. Potrivit jurisprudenței, faptul ca reclamantul invoca un interes in contestarea actului administrativ fiscal prin care s-au stabilit obligații fiscale în sarcina societății comerciale nu era si calitatea procesuala activa pentru desființarea actelor. Potrivit doctrinei, se retine ca respectiva calitate procesuala activa consta în identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului la acțiune, identitate neîndeplinită speță.
Totodată, potrivit doctrinei si jurisprudenței în materie, se retine ca lipsa calității procesuale determina respingerea acțiunii, fiind o excepție de fond, absoluta si peremtorie.
Concluzionând, solicităm admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului VD și respingerea acțiunii.
În situația respingerii excepției lipsei calității procesuale active a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active, motivat de faptul că a contestat dispoziția emisă de pârâtă doar referitor la măsurile ce-l privesc și că prin acțiune solicită anularea în parte a măsurilor dispuse prin decizia contestată.
Luând în examinare excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, tribunalul urmează a o admite cu următoarea motivare;
Reclamantul a contestat la instanța de judecată anularea în parte a actului administrativ denumit dispoziție obligatorie nr. 4334 din 21.06.2013 emisă de DGFP G în baza raportului de inspecție economico-financiară încheiat la data de 21.06.2013 la SC M SA Tg-Jiu, arătându-se că a formulat și o plângere prealabilă la DGRFP C în data de 16.04.2014 la care nu a primit răspuns până la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar în ceea ce privește actul administrativ contestat se mai arată că au fost stabilite măsuri împotriva unor salariați ai societății și împotriva sa.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului arătându-se că actul administrativ contestat a fost întocmit în sarcina SC M SA Tg-Jiu și că doar această instituție avea posibilitatea să-l conteste la instanța de contencios administrativ.
Tribunalul apreciază că excepția invocată este admisibilă deoarece decizia obligatorie privind măsurile stabilite de inspecția economico-financiară nr. 4334/21.06.2013 a fost emisă de DGFP Gorj, care a efectuat un control la SC M SA și chiar dacă în cuprinsul acestei dispoziții obligatorii se prevăd unele măsuri referitoare la salariați printre care și la reclamant, acesta nu are calitate procesuală activă de a contesta acest act administrativ, ci doar instituția controlată, iar acesta având posibilitatea să conteste actul administrativ emis de SC M SA ca urmare a dispoziției obligatorii în ceea ce îl privește față de măsurile dispuse în acest act administrativ.
Potrivit art. 36 din codul de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecății, astfel că actul administrativ contestat, respectiv dispoziția obligatorie nr. 4334/21.06.2013 are ca unitate controlată SC M SA Tg-Jiu și nu reclamantul.
În concluzie, ca urmare a acestei dispoziții obligatorii SC M SA urmează să emită anumite dispoziții pentru a pune în aplicare cele dispuse și în aceste condiții reclamantul are posibilitatea să se adreseze instanței de contencios administrativ atacând dispoziția care va fi emisă în situația în care se vor lua măsuri față de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul VD în contradictoriu cu pârâta DGRFP C, ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 octombrie 2014 la Tribunalul Gorj.
| ← Anulare contract de întreţinere. Invocare lipsă consimţământ | Obligaţia de a face. Jurisprudență Cereri; Chemare în... → |
|---|
