Anulare act. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Comentarii

0

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 1806/2014 din data de 05.09.2014

Dosar nr. ….

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința Nr. 1806/2014

Ședința publică de la 05 Septembrie 2014

Completul compus din:

Președinte M. S.

Grefier P.V.B.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant A , în contradictoriu cu pârâții B, C, D și E, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat X pentru reclamant, consilier juridic Y, lipsind reprezentanții pârâților C. și D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul arhivă registratură răspunsul solicitat la termenul anterior.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității, excepției lipsei calității procesuale pasive a D, excepția lipsei calității procesuale pasive a B, pentru primele două capete de cerere, excepții ce au fost invocate prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei și pe fond.

Avocat X, pentru reclamant, solicită respingerea excepțiilor invocate pe motivele arătate prin răspunsul la întâmpinare. Pe fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele din acțiune și răspunsul la întâmpinare.

Consilier juridic Y, pentru pârâta B, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a B, pentru cel de-al doilea capăt al cererii. Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare și în baza probatoriului administrat și lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la celelalte 2 excepții invocate în cauză.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului … la data de …,sub nr. … reclamantul A a chemat în judecată pârâții B și C, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate prelungirea tacită a contractului de pășunat nr. … pentru anul 2010, să se constate continuitatea activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "Stâna Știrbului - Stâna Ursului" prevăzut în contractul nr. …. pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți în angajament, să se constate necomunicarea și neîncasarea de către acesta a sumelor dispuse prin decizia de plată nr. …. pentru anul 2010, să se constate sumele și separat penalitățile reținute din drepturile cuvenite pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013 în baza titlului executoriu "Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …" și obligarea B, la restituirea sumelor reținute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, anularea deciziei nr….. de respingere a contestației sale și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. ….

În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin contractul nr. …, încheiat în baza HCL T. nr. …., Legii 72/2002, HG 940/2002 și Ordinul MAAP nr.118/2009, a convenit să preia în folosință 33 ha pășune în muntele "S.S." pentru asigurarea pășunatului a 160 ovine și caprine în schimbul unui preț de ….lei.

În ședința HCL T. nr. …. la care au participat mai mulți cetățeni din zona T., s-a convenit cu C. să închirieze aceste pășuni montane pe o perioadă de 1 (un) an cu obligația CL T. de a prelungii minim 5 ani contractele de pășunat.

În anul 2010 C.L. T. a refuzat să se mai țină de promisiunea publică din ședința de consiliu din data de …. privind prelungirea contractelor de pășunat pe motive total netemeinice și nefondate bazate pe culpa unor angajați din P. T. dar primarul i-a spus să meargă la pășunat conform contractului anterior că în mod sigur se va încheia alt act adițional de prelungire și pentru anii următori până la cei 5 ani dispuși prin normele legale.

Reclamantul a arătat că a mers cu animalele la pășunat în munte însă C.L. T. a refuzat să-i încaseze suma cuvenită pentru pășunat, fapt ce nu-i este imputabil și ca atare folosința terenului a fost îndeplinită fără nici-un fel de oponență a administratorului terenului C.L. T, fiind îndeplinite condițiile relocațiunii tacite, astfel că solicită constatarea prelungirii tacite pentru anul 2010 a contractului nr. …..încheiat cu C.L. T.

În anul 2011 C.L. T. a ignorat definitiv promisiunea făcută în ședința nr. ….. a C.L. T. și a scos la licitație munții fostă proprietate a strămoșilor pe care și i-a însușit prin abuz de drept orașul T..

Totuși, de remarcat este faptul că dacă s-a încălcat dreptul său promis în ședință publică de a se prelungi contractul de pășunat pentru anii următori anului 2009, în schimb prin acordarea prin licitație a suprafeței contractată de el în muntele "S.S." s-a asigurat continuitatea pășunatului pentru următorii ani până la finele celor 5 ani dispuși prin lege ca asumare a acestei obligații prin cererea nr. ….. depusă la B pentru plăți pentru agromediu Pachetul 1 și Pachetul 2.

În atare situație obligația asumată de reclamant a fost dusă la îndeplinire chiar dacă ea nu a fost îndeplinită personal ci prin abuzul altora fost îndeplinită de alte persoane.

Pentru considerentele expuse reclamantul a solicitat să se constate continuitatea activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 prevăzut în contractul nr. ….. pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți în angajamentul său cu B.

Urmare a faptului că pentru anul 2010 nu i-a mai încheiat act adițional de prelungire a contractului de pășunat nr. …. încheiat cu C.L. T., nu a mai depus cerere pentru suprafața de pășune montană pentru plăți pentru agromediu Pachetul 1 și Pachetul 2.

Cu toate acestea prin "Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …" deși nu a încasat în plus suma de … lei pentru anul 2010 ca plăți pentru agromediu Pachetul 1 și Pachetul 2 s-a dispus eronat că are de returnat această sumă pe motiv că nu ar fi respectat angajamentul de pășunat pe perioadă de 5 ani, angajament pe care reclamatul susține că nu știe să-l fi făcut și care nu este prevăzut în lege ca și condiție și nu este motivat în titlul executoriu, ba mai mult ulterior s-au calculat penalități la această sumă contrar dispozițiilor legii din moment ce prin lege se dispune că în caz de returnare a sumelor acordate eronat prin APIA se calculează dobândă și nu penalități încălcându-se art. 42 alineat 2 din OUG ….

Urmare a contestației sale împotriva procesului verbal de mai sus, prin decizia B. nr. …. de respingere a contestației sale, comunicată la cerere la data de …., s-a consemnat că s-a emis decizia nr. ….. care nu i s-a comunicat cum eronat se afirmă prin decizia de respingere a contestației sale și că a încasat o sumă totală pentru anul 2010 de ….. lei sumă pe care nu a încasat-o și din această sumă trebuie să returneze suma totală de ….. lei.

Urmare a faptului că nu a avut de unde să restituie suma de ….. lei întrucât a fost cheltuită în mare parte pentru lucrări de extirpare a tufărișurilor, bolovanilor rostogoliți din munte și alte îmbunătățiri de ecosistem ale pășunii alpine, s-a procedat la calcularea de penalități și nu dobândă cum impune art. 42 alineat 2 din OUG 66/2011 și la reținerea acestor penalități și o parte din suma debit din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013.

În plus, niciunul din temeiurile de drept ale "Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …" nu prevede ca și condiție continuitatea folosinței terenului pe o perioadă de 5 ani de către una și aceeași persoană și nu prevede ca sancțiune restituirea sumei primite ca ajutor financiar pentru perioada de timp și suprafața unde a exercitat folosința și a efectuat lucrări de îmbunătățiri funciare a pășunii montane, iar motivele contestației sale administrative nu au fost soluționate motivat prin decizia contestată.

Pentru aceleași motive reclamantul a solicitat admiterea și a următoarelor capete de cerere și anume: să se constate necomunicate și neîncasate sumele dispuse prin decizia de plată nr. .. pentru anul 2010; să se constate sumele și separat penalitățile reținute din drepturile cuvenite pentru anul 2010, 2011,2012,2013 în baza titlului executoriu "Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …" și obligarea B la restituirea sumelor reținute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013 și anularea deciziei nr. B de respingere a contestației sale și a Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …..

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1 și 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 985-987 din vechiul cod civil și dispozițiile OUG 125/2006.

Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la data de 24.03.2014 (fila 18) reclamantul a precizat că nu solicită obligarea B la restituirea vreunei sume de bani și că, alături de C, înțelege să se judece în contradictoriu și cu D, ambele instituții fiind consemnate în contractul de pășunat.

La data de 16.04.2014, pârâții C și D, au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamant pentru următoarele motive:

Pe cale de excepție, au invocat inadmisibilitatea acțiunii întrucât în conformitate cu reglementările art. 35 din noul Cod procedură civilă, pentru exercitarea acțiunii în constare este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții și anume: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat de un interes și prin acțiune să nu se urmărească constatarea existenței sau inexistenței unei stări de fapt. Față de acest aspect, se consideră că în situația dată avem de a face cu constatarea unei situații de fapt și nici un caz cu o situație de drept așa cum reglementează art. 35 noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care solicită respingerea ca inadmisibilă dacă reclamantul solicită constatarea unei situații de fapt. Se observă din formularea cererii că reclamantul solicită constatarea prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. … a cărui valabilitate este de un an respectiv pana la data …., iar din lecturarea contractului se observă că nu este prevăzută prelungirea tacita a contractului. Se solicită totodată constatarea continuității activității de pășunat pentru următorii 5 anii, fapt ce nu poate fi adus la îndeplinire având în vedere că pășunile la care face referire reclamantul respectiv Stâna Ursului și Stâna Știrbului fac obiectul unor contracte de concesiune ca urmare a licitațiilor organizate în anul 2011 și 2012 încheiate cu alți crescători de animale, toate aceste solicitări ale reclamantului fiind stări de fapt și nu a unui drept.

Tot pe cale de excepție pârâții C și D invocă inadmisibilitatea acestei acțiuni întrucât în prevederile art. 942 vechiul cod civil .. contractul este acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânșii un raport juridic", iar conform art. 969 "convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante", fapt ce duce la concluzia că modificarea uni contract sau încheierea acestuia nu se poate face decât prin acordul de voința părților, instanța neputându-se substitui părților și nici să le oblige pe acestea să modifice sau să încheie un contract, întrucât s-ar încălca principiul libertății de voință în materie de contracte. În cazul de față, cum la încheierea contractului s-a avut acordul de voință al părților tot așa și modificarea acestuia (prelungirea contractului deja existent) se va avea în vedere tot acordul de voință al părților. O eventuală obligare a pârâților la modificarea acestui contract sau la încheierea unui alt contract ar frânge principiul simetriei care guvernează încheierea sau modificare contractelor, iar dacă instanța îi va obliga să modifice contractul sau să încheie altul s-ar frânge principiul libertății de voință prevăzut de art. 942 și 969 Cod civil.

În ceea ce privește introducerea în cauză prin precizarea ulterioară la acțiune D, pe calea de excepție pârâții invocă lipsa calității procesuale pasive a D, întrucât în conformitate cu prevederile art. 21 alin 1 din Legea nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare "Unitățile administrativ - teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală.... ", iar în conformitate cu prevederile art. 21 alineat 2 " În justiție, unitatea administrativ teritorială în speță orașul T. este reprezentată de către primar"; . Vis a vis de acest aspect se poate observa din prevederile contractului la "Părțile contractante";, se precizează ca încheiat între ..... primar al T. pe de o parte în calitate de împuternicit al C. L. și nu al D.

În această situație pârâții au solicitat admiterea excepțiilor invocate de către aceștia iar pe fond respingerea acțiunii ca fiind netemeinica și nelegală din următoarele motive: În conformitate cu prevederile HCL nr. 28 din data de 04.05.2009, hotărâre ce a avut la bază prevederile Legii nr. 72/202 și a Ordinului 226/2003, CL T. a hotărât încheierea de contracte de pășunat cu crescătorii de ovine pe o perioada de 1 an, în cazul de față fiind încheiat contractul ….. perioada de derulare a acestui contract fiind de 1 an până la ….. În baza acestui contract reclamantul a depus la B. cerere pentru acordare de plăți pe suprafață, solicitând totodată și acordarea de plăți pe măsuri de agromediu în conformitate cu regulamentele europene în vigoare. Pentru acordarea de plăți pe suprafață zona montană defavorizată solicitantul primește o subvenție de 124 euro/ha, iar pentru accesarea măsurilor de agromediu primește în plus o suma de 182 euro/ha în total solicitantul beneficiind de o sumă de 306 euro/ha ( în cazul de față subvenția fiind de aproximativ de 86.904 euro),

Învederează pârâții că, în baza contractului de pășunat încheiat pe o perioada de 1 an reclamantul a semnat un angajament pentru derularea de măsuri pe agromediu pe o perioada de 5 ani fără să țină cont că are un contract pe un an și că în prevederile contractului încheiat nu există obligativitatea sa răspunderea C.L. în vederea încheierii unui nou contract.

În ceea ce privește susținerea reclamantului că ia fost încălcat dreptul său promis în ședință publică de a se prelungi contractul pe 5 ani este total neadevărul întrucât o astfel de promisiune nu a existat, iar reclamantul în ședința din luna mai 2009 când s-a stabilit perioada pentru care se va încheia contractul la propunerea făcută de către domnii consilieri de a se încheia contractul pe 5 ani, reclamantul s-a opus, întrucât a considerat că dacă B. nu va mai da plați pe agromediu începând cu lanul 2010 atunci el va rămâne obligat sa plătească C.L. chirie pana la expirarea duratei contractuale. Mai mult decât atât în anul 2011 la licitația publică cu strigare organizată în data de …, reclamantul a participat chiar a fost declarat câștigător pentru suprafețele aferente pășunilor Stâna Știrbului și Stâna Ursului, însă nu a mai dorit să încheie aceste contracte, ceea ce a dus la demararea unei alte proceduri de licitație pentru suprafețele ramase neconcesionate.

Potrivit art. 10 din Legea 215/2001 autoritățile administrației publice locale administrează sau după caz dispun de bunurile proprietate publică și privată în conformitate cu principiul autonomiei locale, o eventuala obligare a acestora la încheierea unui astfel de contract fără respectarea legislației în vigoare duce la o încălcare gravă a acestui principiu așa cum a fost consacrat de Constituție și Legea 215/2001.

Pe cale de consecință, pârâții au solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamant.

La data de 18.04.2014, pârâta B a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, invocând lipsa calității procesuale pasive a B. pentru primul și al doilea petit al cererii apreciind că o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuala legitimatio aci causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Potrivit art. 36 din codul de procedură civilă adoptat prin Legea 134/2010 "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".

În conformitate cu prevederile art. 2 alineat 1 din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea B., cu modificările și completările ulterioare "Agenția este instituția publică responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, finanțate de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora."

Învederează pârâta că B. este instituție publică centrală cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), având în subordine 42 de centre județene cu personalitate juridică printre care și B..

Prin acțiunea promovată reclamantul solicită prin primul și al doilea capăt al cererii constatarea prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. ….. pentru anul 2010 precum și constatarea continuității activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "Stâna Știrbului - Stâna Ursului" prevăzut în contractul nr. …. pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți în angajament. Având în vedere că încheierea contractului de pășunat nu a fost încheiat cu instituția pârâtă se apreciază ca B. nu are calitate procesuală pasivă, drept pentru care solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea primelor două capete ale cererii de chemare în judecată față de B., ca fiind făcută față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la aspectul că reclamantul nu ar fi încasat sumele de plată stabilite prin decizia de plată nr. ….., precizează pârâta că sumele au fost plătite debitorului conform fișei fermierului.

În ceea ce privește constatarea sumelor și separat a penalităților reținute din drepturile cuvenite pentru anul 2010, 2011, 2012, 2013 în baza titlului executoriu "Proces verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. … și obligarea B. la restituirea sumelor reținute eronat din drepturile cuvenite pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013 pârâta a arătat că aceasta calculează dobânzi în temeiul art. 42 din OUG nr. 66/2011.

Potrivit adresei emisă de Serviciul Economic RD din cadrul B. înregistrată la nr. …. pârâta învederează că, până la aceasta dată pentru fermierul reclamant, în baza titlului de creanța contestat nu i-au fost calculate dobânzi. Însă în ceea ce privește compensările realizate, fermierului i-a fost compensată din debit suma de …. lei în baza notei de compensare nr. …...

În motivarea de fapt pârâta susține că în conformitate cu prevederile OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de directe și naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anii 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări prin Legea 139 2007, reclamantul a depus în Campania 2009, cererea de sprijin pe suprafața nr. …, aplicând pentru schema de plată unică pe suprafața (SAPS), zona montană defavorizată (ZMD) și plăți pentru agromediu Pachetul 1.

Suprafața pentru care a solicitat sprijin a fost de 5,27 ha, asumându-si angajament de agromediu P1 pe parcela 1a cu suprafața de 0,60 ha, parcela 2a cu suprafața de 1,44 ha și parcela 6a cu suprafața de 0,70 ha

La data de … reclamantul a completat formularul M2 - completarea declarației de suprafață înregistrat la nr. … adăugând suprafața de 33.00 ha, semnând angajament de agromediu pachetul P1.2, pentru o perioada de 5 ani.

Potrivii dispozițiilor cuprinse în art. 2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăți directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:

a) Schema de plată unică pe suprafață (SAPS):

b) plăti naționale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;

c) plăti naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;

d) Schema de plată pentru culturi energetice;

e) Schema de plată separată pentru zahăr.

A.P.I.A. implementează măsuri/scheme de sprijin pentru fermieri finanțate din:

- Fondul European pentru Garantare în Agricultură - F.E.G.A. ca plăți directe în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață - S.A.P.S.

- Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - F.E.A.D.R. ca plăți pentru măsurile 211, 212, 214 din cadrul Axei nr. 2 din P.N.D.R. 2007-2013, versiunea consolidată.

- Bugetul național măsuri de sprijin finanțate ca plăți naționale directe complementare P.N.D.C.

Pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, conform art. 7 alineat (1) din OUG nr. 125/2006. solicitanții trebuie să fie "înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:

"a) să exploateze un teren agricol cât o suprafața de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole sa fie de cel puțin 0.3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, minierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0.1 ha.

b) să declare toate parcelele agricole:

c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista mielelor:

d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată sa fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor eu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare:

e) să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosința și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea:

g) să furnizeze toate informațiile solicitate de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, în termenele stabilite.

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plați și Intervenție pentru agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens;

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultura cu a parcelelor învecinate:

j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a dalelor declarate în cererea de plată survenită în perioada prinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere."

Beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi "persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea conform art. 6 alineat (l) din actul normativ sus menționat.

Pentru o mai bună cunoaștere a mecanismul de autorizare cereri - plăți, în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, pârâta învederează următoarele aspecte, astfel :

O condiție esențială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plățile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), - art. 17 -20 din Regulamentul (CE) nr. 1782 2003, iar crearea, implementarea și gestionarea lui intră în atribuțiile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - art. 31 litera m) din Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu art. 4 alineat (3) din OUG 125/2006 "pentru gestionarea fondurilor comunitare și naționale destinate agriculturii pentru plățile directe acordate în sectorul vegetal și pentru control. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va utiliza, ca instrument de derulare și gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare și control"

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafață: SAPS (Schema de plată unică pe suprafață), PNDC (plăți naționale directe complementare), LFA (plăți pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi energetice și, începând cu 2008, plăți tranzitorii pentru tomate.

IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnicii de calcul și telecomunicații în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri și verificării corectitudinii informațiilor declarate de aceștia - art.3 litera g din OUG nr. 125/2006.

Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referință stocate în bazele de date ale sistemului.

Întrucât suma plăților directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafața de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deține sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

Pe lângă construcția infrastructurii logistice și de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcțional la momentul aderării, B. a realizat înainte de integrarea României în Uniunea Europeană o serie de activități de importanță primordială :

- înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul MAPDR nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor și crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al Sistemului integrat de administrare și control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin național și de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană - art. 1 alineat (l) din Ordinul MAPDR nr. 302/2005).

- crearea LPIS, realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel național. Aceste două tipuri de date (ortofoto și blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informații geografice (GIS).

- pre-identificarea parcelelor agricole. Fermierilor înregistrați în Registrul Fermelor li s-au pus la dispoziție materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate Blocurile fizice) și au fost rugați să își localizeze pe acest material parcelele declarate în registrul fermelor, conform dispozițiilor cuprinse în art.12 alineat (3) din Regulamentul (CE) v.796/2004.

Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plățile directe pe suprafață, solicitantul are obligația să facă o schiță a parcelelor agricole utilizate, pe materialul grafic pus la dispoziție de reprezentanții centrelor locale și județene B.

După această etapă, cererea de plată este verificată formal (vizual), pentru a se constata dacă sunt erori formale (evidente) și pentru a i se da posibilitatea solicitantului să le corecteze, în acest sens se completează cu cele constatate de către funcționarul B. "Procesul verbal pentru controlul vizual pentru cererea de plată pe suprafață 2009";.

Constatându-se că cererea reclamantului este completă și corectă "formal";, aceasta a fost transmisă (avizată) pentru procesare în baza de date a cererilor din IACS.

Legiuitorul european cât și cel român a considerat ca fiind necesară identificarea parcelelor agricole de către fermieri, în sensul recunoașterii și marcării parcelelor agricole utilizate. Acest text de lege se regăsește în cuprinsul art. 12 alineat (3) din Regulamentul (CE) nr. 796 2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia:

"în vederea identificării tuturor parcelelor agricole ale exploatației prevăzute la alineatul (1) litera (d), formularele preimprimate distribuite agricultorilor în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 menționează suprafața maximă admisă pe parcelă de referință, în scopul punerii în aplicare a schemei de plăți unice. În afară de aceasta, materialul grafic furnizat agricultorului în conformitate cu această dispoziție indică limitele parcelelor de referință, precum și identificarea lor unică, iar agricultorul precizează localizarea fiecărei parcele".

Față de acest aspect, dimensionarea parcelelor în cadrul blocurilor fizice revine în sarcina fermierului.

Odată cu cererea de plată depusă de petent în anul 2009, care conține și declarația de suprafață, fermierul a semnat și și-a asumat obligațiile specifice fiecărei scheme de plată, precum și capitolul III angajamente și declarații Referitor la măsurile de dezvoltare rurală:

a. zone montane defavorizate din punct de vedere natural (ZMD) în dreptul căreia apare mențiunea: "Fermierul se angajează că va continua activitățile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăți"

b. Măsuri de agromediu eu mențiunea:

"Fermierul se angajează să mențină practicile de agromediu pe suprafețele pentru care solicită acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului"

- capitolul III.1. Angajamente și declarații, include, printre obligațiile generale și pe aceea de Respectare a bunelor condiții agricole și de mediu (GAFC) reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației, după cum urmează:

- capitolul III.2. Angajamentele și declarațiile asumate privind măsurile de agro-mediu, astfel:

";Declar pe propria răspundere că nu am utilizat fertilizanți chimici și/produse de protecția plantelor în ultimii 5 ani pe suprafețele pe care aplic acest pachet".

l. Mă angajez să respect cerințele cuprinse în Bunele Condiții Agricole și de Mediu în legislația națională în domeniul fito-sanitar, precum și în codul bunelor practici agricole, relevante pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafața întregii ferme și pe toată durata angajamentului.

2. Mă angajez să respect cerințele de management aferente pachetului (lor) de agro-mediu pentru care aplic pe suprafețele pentru care aplic, pe toată durută angajamentului si să mențin o evidență a activităților de agro-mediu pe aceste suprafețe."

Plățile de agro-mediu schemă de plată cu cerințe specifice, vor fi acordate fermierilor care își asumă, în mod voluntar, angajamente de agromediu, conform cărora vor respecta bunele condiții agricole și de mediu, cerințele minime pe suprafața întregii exploatații și cerințele specifice aferente unuia sau mai multe din cele 4 pachete disponibile pentru care aplică pe suprafața pe care solicită sprijinul, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.

Suprafața solicitată în cererea de plată pentru măsura 214 plăti pe agro-mediu pentru pachetele P1, P2 și P3, obligatoriu trebuie să fie aceeași pentru toată perioada de 5 ani, respectiv aceleași parcele situate în aceleași blocuri fizice (județ, localitate - cod sirsup - nr. bloc fizic -nr. parcelă - categorie de folosință - suprafață) ".

Angajamentele din primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri și APIA, motiv pentru care acestea trebuie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) și originalul rămâne arhivat pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic fermierului din primul an de angajament.

Angajamentul reprezintă documentul semnat de un solicitant al sprijinului acordat, prin care se obligă să respecte condițiile impuse prin lisa măsurii și modalitatea de acordare a plăților de către APIA.

Cerințe de management pentru Pachetul 1: Pajiști cu înaltă Valoare Naturală sunt următoarele:

- Utilizarea fertilizanților chimici este interzisă.

- Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă pană în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha.

- Utilizarea pesticidelor este interzisă.

- Cositul poate începe doar după data de 1 iulie:

- Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.

- Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar.

- Pășunile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea

apelor.

- Este interzis aratul sau discuitul pajiștilor aflate sub angajament.

- Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de pajiște degradează sau sunt afectate accidental.

Cerințele de management pentru Pachetul 2: Practici agricole tradiționale sunt următoarele:

Poate fi aplicat doar în combinație cu pachetul 1, însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de fermierii care au aplicat și pentru pachetul 1.

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor a livezilor tradiționale utilizate extensiv aflate sub angajament cu excepția celor operate cu forța animală. Respectarea acestei practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri. Lucrări cum ar fi cositul manual sau întorsul fânului necesită muncă intensă și sunt mai costisitoare decât practicile mecanizate moderne.

De asemenea, sunt precizate cerințele de management aferente fiecărui pachet pentru care fermierul aplică, în cazul petentului P1 și P2, cu semnătura solicitantului.

Obligația generală a fermierilor care au accesat măsurile de agromediu de "semnare și menținere a angajamentului pe o perioadă de 5 ani de la data semnării" este inclusă în Criteriile de eligibilitate generale și specifice privind masurile de agromediu, descrise în Anexa 1 a Ordinului MAPDR nr. 584 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 214 "Plăți de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" și 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, în Ordinul MADR nr. 75 din 24 martie 2010 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 211, "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" și 214 "Plăți de agro-mediu" din Programul național de dezvoltare rurală 2007 - 2013 și Ordinul MADR nr. 20/2011.

Conform actelor normative la care a făcut referire mai sus în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent; sau returnează plățile efectuate pană la acea dată pentru respectiva suprafață în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent.

Potrivit art. 44, alineat (l) din Regulament (CE) nr. 1974 din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală IFEADR) "În cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiție de acordare a unui sprijin, exploatația unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parțial, unei alte persoane, aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. În cazul în care angajamentul nu este preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit".

Precizează pârâta că nerespectarea angajamentului de agromediu duce la sancționarea fermierului atât pentru anul în cauză cat și pentru campaniile anterioare, fermierul returnând plățile efectuate până la acea data pentru suprafața respectivă.

Fermierul trebuie să țină o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de cale ori se realizează activități legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările tăcute, pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul și 3 ani după încheierea acestuia. În cazul unui control din partea B.. dar și a altor organisme de control abilitate fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform Ordinului MADR. nr. 161 2HI2, lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul în curs și anii precedenți), dar și completarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancționarea fermierului, sancționare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură și în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori.

Art. 29 alineat 2 din Regulamentul CE nr. 73/2009 precizează: "Plățile din cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa I nu se realizează înainte de finalizarea verificării condițiilor de eligibilitate, care trebuie efectuată de statul membru conform art. 20"; iar conform art. 20 alineat 1 din Regulamentul CE nr. 73/2009 "Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condițiile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului."

În urma desfășurării controalelor administrative asupra cererii depusă de reclamant în Campania 2009, s-a emis decizia de plată nr. …. de acordare a plaților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - Campania 2009, stabilindu-se la plata următoarele sume:

- schema de plată unică pe suprafață - SAPS-10.676.77 lei; - plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată - .. lei; - plăți pentru agromediu, pachet 1 și pachetul - …. lei

În Campania 2010, reclamantul depune cerere de plată pe suprafață nr. …. pentru suprafața de 4,97 ha, cu parcela 1a, 2a, 6a, 7a și 10a cu angajament de agromediu.

În urma controlului clasic efectuat asupra exploatației ….- reclamantului, în anul 2010 iau fost identificate neconformități legate de mărimea parcelelor agricole, menționate în declarația de suprafață, astfel:

- parcelei 1 identificată în cadrul blocului fizic …, pe teritoriul orașului T., cu o suprafață declarată în cerere de 0,60 ha, fânețe naturale, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafață de 0,51 ha;

- parcelei 2 identificată în cadrul blocului fizic 345, pe teritoriul orașului T. cu o suprafață declarată în cerere de 1,44 ha, fânețe natural, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafață de 1,33 ha;

- parcelei 6 identificată în cadrul blocului fizic 401, pe teritoriul orașului T. cu o suprafață declarată în cerere de 0,70 ha, fânețe natural, i-a fost confirmată la controlul clasic o suprafață de 0,36 ha;

Urmare a acestui control clasic, s-a întocmit pentru anul 2009 procesul verbal de consultare a neconformităților ce au determinat plăți necuvenite nr. …. iar declarația de suprafață pe anul 2009 a fost corectată printr-un formular de corectare S1 nr. …., conform rezultatelor măsurătorilor efectuate la controlul clasic.

În anul 2010 reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață nr. … și nu a respectat valoarea suprafeței angajate în anul 2009, astfel:

- în unul 2009 pentru parcela 9 suprafața angajată a fost de 33,00 ha iar în anul 2010 a fost de 0 ha;

Ulterior, în urma corectării declarației de suprafață și a generării raportului Angajamente AM ce necesită recuperarea sumelor necuvenite, a fost emisă o nouă decizie de plată nr. …. prin care reclamantului i s-au stabilit următoarele sume de plată: pentru SAPS suma de …. lei, pentru ZMD suma de … lei iar pentru măsurile de agromediu Pachetul 1 și Pachetul 2 suma de … lei, diferența între suma totală stabilită și încasată și suma totală calculată în decizia menționată mai sus reprezentând plăți necuvenite, respectiv suma de …. lei.

Dacă APIA constată în următorii anul/ani celui în care s-a efectuat plata că a acordat plăți necuvenite unui/unor fermier(i) va aplica procedura conform art. 73 Regulamentul CE nr. …. cu modificările și completările ulterioare.

Situațiile în care funcționarul APIA poate constata plăți acordate necuvenit sunt:

A. - la controlul pe teren din anul/anii următor(i) plății (se constată nerespectarea criteriilor de eligibilitate/sunt găsite anumite neconformități în campania curentă: acești fermieri trebuie verificați dacă au fost plătiți necuvenit în campania campaniile precedente);

B. - în urma redigitizării blocului fizic în LPIS (reactualizarea suprafețelor blocurilor fizice);

C. - în urma sesizării unei terțe persoane, urmată de analiză și verificare sau în urma autosesizării - cazul nu a fost gestionat corespunzător din punct de vedere procedural:

D. - ca urmare a nerespectării angajamentelor specifice LFA (ZMD/ZDS/ZDS)/agro-mediu;

E. - recuperarea sumelor necuvenite pentru fermierii cu angajamente care nu au depus cerere pe campania curentă:

În cazul în care în anul curent suprafața determinată a parcelei aflată sub angajament de agromediu este diminuată și nu există eroare evidentă care să ateste găsirea parcelei în altă locație, iar eroarea AM 0601 este clasificată "propus plăți necuvenite", atunci angajamentul se consideră nerespectat, este închis și se recuperează sume necuvenite (statusul "inclus pentru nerespectare").

Se compară suprafața determinată eligibilă în anul curent cu cea determinată eligibilă în anul anterior. Cum suprafața din anul curent este mai mică decât cea din anul anterior, se generează o eroare. În plăți necuvenite urmează a se stabili care sunt campaniile pentru care trebuie recuperate sume, ca urmare a scăderii suprafeței în anul curent față de cel anterior, dacă eroarea este clasificată "Propus plați necuvenite". Se va ține cont ca recuperarea de sume să se realizeze numai pentru anii în care angajamentul s-a aflat în grija aceluiași fermier.

Întrucât nu s-a respectat angajamentul de agromediu, în sistemul electronic s-au generat plăți necuvenite în modulul fermieri, neconformități OSC și nerespectare angajamente. Nerespectarea cerințelor, specifice pachetelor de agromediu atrage după sine menționarea fermierului atât pe campania în curs cât și pe campaniile anterioare precum și recuperarea plăților acordate în mod necuvenit.

Conform art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, "în cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului 2";.

Dacă în urma efectuării tuturor controalelor se generează erori care propun dosarul pentru recuperarea sumelor necuvenite, acestea vor fi verificate și reinstrumentate în campaniile precedente, în vederea recuperării eventualelor sume acordate necuvenit.

Ordonanță de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și sau a fondurilor publice naționale aferente acestora reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali.

Dispozițiile ordonanței de urgență se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene (inclusiv A.P.I.A) și oricăror alte instituții publice care au atribuții privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene și sau fonduri publice naționale aferente acestora, precum și oricăror alți operatori economici cu capital public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

Potrivit O.U.G nr. 66 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute in obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este efectuată de către Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultura prin echipe de control organizate in acest scop (art. 20, alineat (2), litera c).

Pentru fermierii care prezintă unul din cazurile semnalate anterior se întocmește de către echipa de verificare împuternicită în acest sens un Proces verbal de constatare a sumelor necuvenite.

În acest sens a fost întocmit pentru fermierul - reclamant, Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. … ca urmare a nerespectării angajamentelor de agromediu, valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli fiind de … lei, sumă autorizată la plată în Campania 2009.

Împotriva Procesului verbal nr. …. de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care reprezintă titlu de creanță și este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, reclamantul a formulat contestație, fiind soluționată de instituția pârâtă prin Decizia nr. …..

Prin prezenta întâmpinare pârâții învederează că au explicat procedura de autorizare a cererii SAPS, precum și modul în care aceasta a fost gestionată, conform dispozițiilor naționale și comunitare în vigoare și în acest sens, solicită să se observe că reclamantul, întrucât a încălcat angajamentul de agromediu, trebuie să restituie sumele acordate în mod necuvenit.

În acord cu legislația în materie, constituie obiect al recuperării creanțelor bugetare rezultate din nereguli, sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv accesoriile acestora, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.

O.U.G. nr. 66/2011, definește în art. 2 alineat (1) litera a) neregula ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Art. 20 alineat (1) din același act normativ, "Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora ".

Conform art. 73. alineat (1) din Regulamentul CE nr. 796/2004 cu modificările și completările ulterioare, "dacă o sumă este acordată pe nedrept, fermierul o va înapoia, plus dobânda calculată în acord cu alineat (3) al aceluiași regulament. "

Întreruperea și încălcarea angajamentului de agromediu duce la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioara potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 173/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol care precizează ca " în cazul în care a primit plăti necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2)"

Totodată potrivit dispozițiilor prevăzute în legislația națională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 și OMADR nr. 20/2011 "în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va proceda astfel: nu returnează plățile primite în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent sau returnează plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză nu acceptă preluarea angajamentului existent".

Din interogarea bazei de date rezultă ca angajamentele de agromediu nu au fost preluate de un nou utilizator, acesta fiind închis pentru nerespectare.

Se arată de către pârâtă că aceasta își desfășoară activitatea în deplină concordanță cu legislația națională și comunitară în vigoare.

APIA este agenție de plăți acreditată de autoritățile naționale competente în domeniu și auditată de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene (ex. Direcția generală agricultură și dezvoltare rurală - CE ).

Potrivit art. 1 - autorizarea agențiilor de plăți - din Regulamentul CE nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăti și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR,

1. Pentru a fi autorizată, orice agenție de plată, așa cum este definită la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă și un sistem control intern care să îndeplinească condițiile stabilite la anexa l din prezentul regulament (denumite în continuare "condiții de autorizare") referitoare la:

(a) mediul intern, (b) activitățile de control, (c) informarea și comunicarea, (d) monitorizarea. "

Potrivit art. 3 din Legea nr. 1/2004 Agenția are următoarele atribuții principale:

.......m) este autoritatea publică responsabilă cu implementarea Sistemului Integrat de administrare și Control - IACS:

o) elaborează manuale de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin.......;

ș) realizează și întreține sistemul de identificare a parcelelor agricole."

Prin urmare, gestionarea tuturor cererilor de sprijin depuse de fermieri se realizează conform manualelor de proceduri, întocmite de b, în baza regulamentelor comunitare în vigoare și auditate de organismele de specialitate din cadrul Comisiei Europene. De altfel, gestionarea fiecărei etape a unei cereri de sprijin se efectuează și se gestionează potrivit unui manual de proceduri (etape: depunere cerere, control administrativ, analiza risc și eșantionare, control încrucișat, control pe teren, supracontrol, autorizare plăți, etc).

Agenția are obligația de a respecta prevederile comunitare, în vigoare, întrucât schemele SAPS se plătesc din fonduri comunitare, iar nerespectarea prevederilor legale, atrage după sine răspunderea celor vinovați și sancționarea statului membru, în măsura în care plățile sunt realizate, fără ca acestea să fi fost în conformitate cu dispozițiile legale.

În lumina celor expuse mai sus, pârâta solicită să se constate că legislația în vigoare a fost respectată întocmai și să se mențină ca temeinică și legală Decizia nr. ….. de soluționare a contestației formulată de reclamant și să se respingă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant ca netemeinică și nelegală.

În drept pârâta și-a întemeiat prezenta pe art. 205 și următoarele din Codul de Procedură Civilă adoptat prin Legea 134/2010 precum și pe prevederile actelor normative incidente la care a făcut referire și următoarele: - Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea si funcționarea Agenției de Plați și Intervenție pentru Agricultură cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecoconditionalitalea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori, prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234 2007 al Consiliului în ceea ce privește ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, Regulamentul CE. Nr. 1973/2004 din data de 29 octombrie 2004, ce stabilește principiile detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1782 în domeniul sistemelor de sprijin, prevăzute în titlurile IV și IV a ale acestui regulament, precum și de utilizare a terenurilor rezervate pentru producția de materie primă; Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune pentru sistemele de ajutor pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a numitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, PUG nr. 125 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe și plați naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, Ordinul M.A.P.D.R. nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referință pentru organizarea și funcționarea Sistemului Integrat de Administrare și Control; Regulamentul CE nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune; Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Ordin MADR nr. 384 din 12 iunie 2009 privind aprobarea sistemului de sancțiuni pentru măsurile 214 "Plăți de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" și 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013; Ordonanță de Urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora; HG nr. 875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgenta nr. 66/2011.

În dovedire s-a solicitat încuviințarea dovezilor cu înscrisuri și orice alte probe care ar reieși din necesitatea dezbaterilor.

La data de …, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinările formulate în cauză arătând că prin contractul nr. … a încheiat în baza HCL T. nr. .., Legea nr. 72/2002, HG 940/2002 și Ordinul MAAP nr. 118/2009 a convenit să preia în folosință … ha pășune în muntele "S.S." pentru asigurarea pășunatului a … ovine și caprine în schimbul unui preț de … lei.

În ședința HCL T. nr. … la care au participat mai mulți cetățeni din zona T., s-a convenit cu C. L. (CL) T. să închirieze aceste pășuni montane pe o perioadă de 1 (un) an cu obligația CL T. de a prelungii minim 5 ani contractele de pășunat, iar afirmația din întâmpinare că s-ar fi opus pentru încheierea contractelor pe o perioadă de 5 ani este nereală și nedovedită aspect care îl va dovedi cu martori.

În anul 2010 C.L. T. a refuzat să se mai țină de promisiunea publică din ședința de consiliu din data de .. privind prelungirea contractelor de pășunat pe motive total netemeinice și nefondate bazate pe culpa unor angajați din P. T.a dar primarul i-a spus să meargă la pășunat conform contractului anterior că în mod sigur se va încheia act adițional de prelungire și pentru anii următori până la cei 5 ani dispuși prin normele legale.

Învederează reclamantul că a mers cu animalele la pășunat în munte însă C.L. T. a refuzat să mai încaseze suma cuvenită pentru pășunat fapt ce nu îi este imputabil și ca atare folosința terenului a fost îndeplinită fără nici-un fel de oponență a C.L. T., în consecință fiind îndeplinite condițiile relocațiunii tacite, solicitând să se constate prelungirea tacită pentru anul 2010 a contractului nr. …. încheiat cu C.L. Tismana.

În anul 2011 C.L. T. a ignorat definitiv promisiunea făcută în ședința nr. … a C.L. T. și a scos la licitație munții fostă proprietate a strămoșilor pe care și i-a însușit prin abuz de drept orașul Tismana iar procesul verbal de licitație nr. … din data de … nu i-a fost adus la cunoștință pentru a fi putut beneficia în continuare de drepturile cuvenite.

Totuși, de remarcat este faptul că dacă s-a încălcat dreptul său promis în ședință publică de a se prelungi contractul de pășunat pentru anii anului 2009, în schimb prin acordarea prin licitație a suprafeței contractată de reclamant s-a asigurat continuitatea pășunatului pentru următorii ani până la finele celor 5 ani dispuși prin lege însă este de remarcat faptul că a semnat formularul M2 pentru Pachetul 2 pentru suprafața de 33 ha fiind convins că va putea asigura condițiile dispuse de lege pentru Pachetul nr. 1 și Pachetul nr. 2 pentru acordarea fondurilor europene acestuia sau altui continuator interesat.

Reclamantul învederează că aceste aspect pot fi observate din contractul următor încheiat de APIA cu noul câștigător al licitației fapt pentru care solicit ca APIA să confirme sau să infirme prin contractual următor încheiat aceeași suprafață.

În atare situație obligația asumată de reclamant a fost dusă la îndeplinire chiar dacă ea nu a fost îndeplinită prin acesta personal dar, prin abuzul și culpa C.L. T… ce a urmărit interesele sale, a fost îndeplinită de alte persoane și în atare situație condițiile impuse de normele europene totdeauna îndeplinite.

Drept pentru care, solicită se constate continuitatea activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 2 prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți de lege.

Urmare a faptului că pentru anul 2010 nu s-a mai încheiat act adițional de prelungire a contractului de pășunat nr. … încheiat cu C.L. T., nu a mai depus cerere pentru suprafața de pășune montană pentru plăți pentru agromediu Pachetul 1 și Pachetul 2.

În plus, reclamantul arată că niciunul din temeiurile de drept ale "Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr…." nu prevede ca și condiție continuitatea folosinței terenului pe o perioadă de 5 ani de către una și aceeași persoană și nu prevede ca sancțiune restituirea sumei primite ca ajutor financiar pentru perioada de timp și suprafața unde a exercitat folosința și a efectuat lucrări de îmbunătățiri funciare a pășunii montane, iar motivele contestației sale administrative nu au fost soluționate motivat prin decizia contestată.

La termenul de judecată din data de … instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul C, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de D și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere și a rămas în pronunțare pe excepțiile invocate și pe fondul cauzei.

Analizând excepția inadmisibilității invocată de pârâtul C instanța reține pe de o parte că nu este întemeiată susținerea pârâtului C în sensul că prin cererea de constatare a prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. …. s-ar urmări constatarea unei stări de fapt și prin urmare acțiunea având un astfel de obiect ar fi inadmisibilă. Instanța reține că printr-o astfel de cerere nu se urmărește constatarea unei stări de fapt ci a unei situații de drept, excepția inadmisibilității pe acest motiv fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește celelalte motive de inadmisibilitate invocate, respectiv că modificarea unui contract sau încheierea acestuia nu se poate face decât prin acordul de voință al părților pe de o parte și, pe de altă parte, constatarea continuității activității de pășunat pentru următorii 5 ani vizează o stare de fapt și nu de drept, instanța reține că aceste aspecte vizează temeinicia cererii reclamantului, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea excepției inadmisibilității.

Pentru considerentele expuse instanța urmează să respingă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul C.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de C în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, și nu C.D., care nu sunt entități cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unității administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 20 alineat 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale".

Art. 21 din aceeași lege dispune la alineatul 1 că "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", acestea "sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii".

Conform alineatului 2 al art. 21 din lege, "în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".

De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede că "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție".

Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că unitatea administrativ-teritorială are personalitate juridică și poate sta în nume propriu în judecată, fiind reprezentată de către Primarul comunei.

Primăria unității administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcțională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Se deduce astfel că primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 41 alin.1 Cod procedură civilă "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată".

Pentru considerentele expuse instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de D și să respingă acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta D ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere instanța reține că într-un anumit proces calitatea de reclamant aparține persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său iar calitatea de pârât persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.

Cum în speță, prin primele 2 capete de cerere, reclamantul a solicitat constatarea prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. … pentru anul 2010 și constatarea continuității activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "S.S."; prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți în angajament, contractul nr. … fiind încheiat de reclamat cu P.T., pârâta B, nefiind parte a contractului menționat, instanța reține că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B cu privire la primele 2 capete de cerere este întemeiată, urmând a fi admisă.

Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că acțiunea formulată de reclamantul A. este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat constatarea prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. … pentru anul 2010, instanța constată că respectivul contract a fost încheiat de reclamant cu P.T. pe o perioadă de un an, respectiv … conform art. 2 din contract, în art. 12 fiind prevăzut că acest contract expiră de drept la data de 10.05.2010.

În ceea ce privește tacita relocațiune invocată de reclamant, conform art. 1452 din vechiul Cod civil aplicabil în cauză ținând seama de faptul că este vorba de un contract încheiat în anul 2009, dacă locatarul, și după expirarea termenului locațiunii continuă a rămâne în imobilul închiriat, fără nici o împiedicare din partea locatorului, el se consideră că voiește a le ocupa sub aceleași condiții și pentru un timp determinat de obiceiul locului.

Prin urmare, o nouă locațiune, poate opera în aceleași condiții celei vechi, or în speță se reține că reclamantul invocă tacita relocațiune, susținând că ar fi folosit în continuare terenul în litigiu dar C.L.T. ar fi refuzat să încaseze prețul contractului.

În aceste condiții se reține că nu sunt îndeplinite condițiile tacitei relocațiuni, chiar dacă reclamantul ar fi continuat să folosească terenul ce a făcut obiectul contractului de pășunat nr. …. și în anul 2010, atâta timp cât nu a fost plătit prețul concesiunii nu se poate vorbi de tacită relocațiune, nefiind îndeplinite condițiile concesiunii astfel cum au fost stabilite prin contractul menționat.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care reclamantul a solicitata constatarea continuității activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "S.S."; prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 prevăzuți în angajament, instanța reține că în susținerea acestui capăt de cerere reclamantul a invocat faptul că terenul ce a făcut obiectul contractului de pășunat nr. … a fost scos ulterior la licitație și, cu privire la acesta, au fost încheiate contracte de pășunat cu alte persoane și astfel ar fi fost îndeplinită condiția continuității pășunatului pentru următorii ani până la 5, astfel că obligația asumată de el ar fi fost îndeplinită chiar dacă nu de reclamant personal, ci prin alte persoane.

Se reține că pentru anul 2009, conform completării declarației de suprafață 2009 … reclamantul a solicitat plata pentru schemele de sprijin inclusiv pe suprafața de 33 ha în baza contractului de pășunat nr. .., la punctul III.2 "Angajamente și declarații - Măsuri de agromediu"; al cererii formulate de reclamant pentru anul 2009 fiind stipulat "Mă angajez să respect cerințele de management aferente pachetului(lor) de agro-mediu solicitat, pe suprafețele pentru care aplic, pe toată durata celor 5 ani de la data semnării angajamentului……";, angajament semnat de reclamant la data de 19.05.2009 ...

Referitor la apărarea formulată de reclamant în sensul că nu știe să-și fi luat angajamentul de a pășuna pe terenul în litigiu pe o perioadă de 5 ani, astfel cum s-a arătat mai sus, acest angajament este menționat în cererea depusă de reclamant pentru acordarea sprijinului pe suprafață, Pachetul 1 și 2, fiind semnat de reclamant la data de 19.05.2009 …..

În ceea ce privește apărarea reclamantului în sensul că nu-i poate fi imputată vreo culpă pentru faptul că nu a mai încheiat contracte de concesiune pentru anii următori anului 2009 pentru terenul în suprafață de 33 ha ce a făcut obiectul contractului de pășunat nr. …, instanța reține că o astfel de apărare nu poate fi primită.

Astfel, cazul fortuit reprezintă un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.

Pe de altă parte, potrivit art. 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și art. 41 alineat 1 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale calamitatea suprafețelor agricole, incapacitatea profesională pe termen lung a agricultorului, decesul agricultorului, distrugerea accidentală a adăposturilor destinate creșterii animalelor, epizotiile afectând total sau parțial șeptelul și exproprierea unei părți importante a exploatației, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, acestea fiind singurele situații în care agricultorul nu este obligat la restituirea sumelor primite.

Or faptul că reclamantul a fost în imposibilitate de a mai încheia contractul de pășunat și pentru anul 2010 și următorii, nu poate fi încadrat printre aceste situații, chiar dacă acesta ar făcut dovada că această imposibilitate s-a datorat refuzului CL T. de a mai încheia contractul, cu atât mai mult cu cât reclamantul și-a asumat un risc în momentul în care s-a angajat să încheie contractul pe fiecare din cei 5 ani pe care a semnat angajamentul, la data semnării el având contract de pășunat doar pe un an.

Cu privire la celelalte capete de cerere instanța reține că pârâta, cu extrasele de cont depuse la dosarul cauzei (filele 134-145) a făcut dovada virării către reclamant a sumelor stabilite prin decizia de plată în avans nr. …., prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de … fiind stabilit cuantumul creanței bugetare datorată de reclamantul A. ca urmare a faptului că pentru anul 2010 nu a păstrat aceeași suprafață de teren pentru care a solicitat sprijin pe suprafață pentru anul 2009, fără penalități, la punctul 14 din acest proces verbal menționându-se că în conformitate cu dispozițiile art. 42, alineat 1 din OUG nr. 66/2011, scadența creanței bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanță este de 30 de zile de la data comunicării, neplata creanței bugetare în termenul stabilit atrăgând dobândă șui recuperarea acesteia conform prevederilor OUG nr. 66/2011.

Instanța constată ca fiind neîntemeiat și capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. … de respingere a contestației împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. ….

Astfel, se reține că la data de …, pârâta B., a încheiat procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2103 prin care s-a stabilit că reclamantul A. datorează B. un debit în valoare totală de … lei, creanță bugetară ce reprezintă suma autorizată la plata pentru pachetele de agromediu 1 și 2 prin nr. Decizia de plată …. de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafața - Campania 2009.

Respectivul proces verbal a fost încheiat ca urmare a efectuării unei verificări documentare și faptice a cazului de suspiciune de nereguli ce a avut drept scop verificarea aspectelor menționate în Nota de fundamentare nr. … emisă de B.

Împotriva acestui proces verbal, reclamantul A. a formulat contestație ce a a fost soluționată prin Decizia nr. …., fiind respinsă.

Nemulțumit de soluția adoptată, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ, solicitând anularea acesteia dar și a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 3709.

Ca stare de fapt, instanța reține că reclamantul A. a depus în anul 2009 cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață nr. … pentru suprafața de 5,27 ha, prin completarea declarației de suprafață 2009 … reclamantul solicitând plata și pentru schemele de sprijin inclusiv pe suprafața de 33 ha în baza contractului de pășunat nr. …..

La depunerea cererii în anul 2009, reclamantul a solicitat plăți compensatorii pentru măsurile de agromediu, Pachetul 1 și Pachetul 2, și a semnat un angajament prin care se obliga să mențină angajamentul de agromediu, pe suprafața angajată pe fiecare parcelă în parte, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării acestuia.

În anul 2010, reclamantul a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață nr. … pentru suprafața de 4,97 ha.

Drept urmare, se constată că reclamantul nu a mai respectat valoarea suprafeței angajate în anul 2009 pentru parcelele de teren pentru care a solicitat sprijin pe suprafață în anul 2009.

Datorită nerespectării angajamentului asumat, pârâta a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …. prin care s-a stabilit că reclamantul A. datorează B. un debit în valoare totală de …. lei.

Referitor la motivul de nulitate a Deciziei nr. …. prin care a fost soluționată contestația împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. …. constând în nemotivarea acesteia, instanța îl reține ca fiind neîntemeiat.

În acest sens, din analiza respectivei decizii, instanța constată că aceasta a fost motivată pe deplin, atât în fapt cât și în drept atât din perspectiva competenței de a emite acel act administrativ, cât și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu.

Astfel, se observă că pârâta a indicat atât motivele de fapt cât și motivele de drept care au dus la respingerea contestației, în urma analizării aspectelor de nelegalitate invocate de reclamant.

În ceea ce privește celelalte motive invocate, respectiv faptul că pe terenul ce a făcut obiectul contractului de pășunat nr. …., activitatea de pășunat a continuat și în anii următori anului 2009 chiar dacă aceasta a fost realizată de alte persoane și nu de reclamant, faptul că reclamantului nu i se poate imputa nici o culpă pentru neîncheierea contractului de pășunat pentru terenul respectiv și în anii următori anului 2009, acestea au fost analizate mai sus, instanța constatând netemeinicia lor.

Întreruperea și încălcarea angajamentului de agromediu conduce la restituirea sumelor acordate în mod necuvenit în campania anterioară potrivit art. 80 din Regulamentul (CE) nr. 112/2009.

De asemenea, în legislația națională, respectiv în OMAPDR nr. 384/2009, OMADR nr. 75/2010 și OAMDR 20/2011, se prevede că în cazul pierderii dreptului de utilizare a suprafeței care face obiectul angajamentului sau a unei părți a acesteia, fermierul va nu va returna plățile primite, în situația în care noul utilizator al suprafeței în cauză acceptă să preia angajamentul existent, iar în caz contrar, trebuie să returneze în întregime plățile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafață.

Or, așa din probele administrate în cauză, după pierderea în anul 2010 de către reclamant a folosinței suprafețelor menționate în angajamentele de agromediu, nu rezultă că proprietarul acestora sau o altă persoană ar fi preluat angajamentele existente, acestea fiind închise.

În ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că pârâta B. ar fi procedat la calcularea de penalități la sumele imputate și nu dobândă cum impune art. 42, alineat 2 din OUG nr. 66/2011, instanța reține că din probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada faptului că pârâta B. ar fi calculat penalități sau dobânzi la sumele imputate reclamantului, mai mult, în adresa nr. … emisă de B, Serviciul economic recuperare debite, fiind stipulat că nu au fost calculate dobânzi pentru neachitarea până la scadență a creanței bugetare întrucât titlul de creanță a fost emis în baza OUG nr. 66/2011, iar dobânda se calculează numai după achitarea sau compensarea integrală a debitului.

Pentru considerente expuse instanța constată că actele contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale care le reglementează, motiv pentru care va fi respinsă acțiunea formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul C.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de D.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta D., ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B. cu privire la primele 2 capete de cerere.

Respinge cererile având ca obiect constatarea prelungirii tacite a contractului de pășunat nr. …. pentru anul 2010 și constatarea continuității activității de pășunat în același bloc fizic pentru parcela 9 din muntele "S.T."; prevăzut în contractul nr. … pentru următorii ani până la totalul de 5 ani prevăzuți în angajament formulate de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B, ca fiind introduse în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge în rest acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta C, ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.09.2014.

Președinte,

S.M.

Grefier,

P.V.B.

← Divorţ. Cerere privind plata unei prestaţii compensatorii în...		Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Acţiune in anulare Divorţ. Cerere privind plata unei prestaţii compensatorii în baza art.390 c.civ. Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Anulare act de control taxe şi impozite . Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)