Aplicarea unei singure sancţiuni pentru săvârşirea a două contravenţii
Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 2334 din data de 18.05.2017
Prin sentința civilă nr. 2334 pronunțată de Judecătoria Iași la data de 22 februarie 2017 în dosarul nr. 36552/245/2016, instanța a admis plângerea formulată de petenta SG în contradictoriu cu intimata Direcția de Sănătate Publică Iași și a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria A.A. nr. 963 din data de 04.10.2016.
Instanța a constatat deși s-a constatat săvârșirea a două fapte contravenționale, prevăzute de art. 5, respectiv art. 52 lit. a) din H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, petentei i s-a aplicat o unică sancțiune, respectiv amenda contravențională în cuantum de 5.000 lei.
Cu privire la aspect instanța a reținut că potrivit art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție.
Or, din cuprinsul procesului-verbal nu a rezultat care a fost sancțiunea stabilită pentru fiecare contravenție în parte, agentul constatator aplicând o singură sancțiune pentru ambele fapte contravenționale.
Astfel, instanța a constatat că procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea art. 10 din O.G. nr. 2/2001, deoarece deși s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea a două contravenții diferite, indicându-se temeiuri diferite de sancționare a contravențiilor, nu au fost stabilite și aplicate sancțiuni diferite.
Deși nerespectarea prevederilor art. 10 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu este sancționată în mod expres cu nulitatea procesului-verbal, din interpretarea coroborată a alineatelor 2 și 3 al aceluiași articol rezultă cerința imperativă ca fiecare faptă contravențională să fie sancționată distinct, iar în situația în care constatarea faptelor se realizează prin același înscris, să se procedeze la evidențierea cumulului sancțiunilor contravenționale.
Caracterul imperativ al dispoziției legale mai sus menționate rezultă din scopul edictării acestei norme, acela de a permite verificarea de către instanță a legalității aplicării și proporționalității fiecărei sancțiuni în parte.
Articolul 34 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 38 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune aplicată petentei, astfel încât neindividualizarea sancțiunilor aplicate determină imposibilitatea verificării de către instanță, dacă este sau nu cazul realizării unei individualizări a acestor sancțiuni.
Așadar, menționarea unei singure sancțiuni, deși au fost reținute în sarcina petentei mai multe fapte contravenționale, atrage nelegalitatea procesului-verbal întrucât face imposibil controlul instanței asupra legalității aplicării și individualizării fiecărei sancțiuni în parte raportat la gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
← Comunicarea nelegală a procesului-verbal de constatare şi... | Litigiu funcţionari publici(legea nr.188/1999). Jurisprudență → |
---|