Aprecierea îndeplinirii condiţiei privind existenţa hotărârilor potrivnice
Comentarii |
|
Condiţia legală a triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, nu este îndeplinită în situaţia în care prin două hotărâri nu s-au soluţionat cereri de chemare în judecată diferite, ci acestea au fost pronunţate în cadrul aceluiaşi litigiu, dar în cicluri procesuale diferite, prima fiind o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare pronunţată de instanţa de recurs, iar cea de a doua o decizie de respingere a recursului, pronunţată ulterior de aceeaşi instanţă.
Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 104 din 26 ianuarie 2011
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 2148/103/29.06.2010 revizuienta R.E. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 611/24.06.2010 pronunțată de Tribunalului Neamț în contradictoriu cu intimații P.I., P.A., Comisia Locală Urecheni pentru aplicarea legilor fondului funciar și Comisia Județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
în motivarea cererii de revizuire, întemeiate pe dispozițiilor art. 322 pct. 7 C.proc.civ., s-a invocat încălcarea, cu ocazia rejudecării cauzei, a recomandărilor instanței de recurs, conform deciziei nr. 1143/RC/29.09.2009 a Tribunalului Neamț, având în vedere că în mod nejustificat și abuziv s-a omis pronunțarea asupra capătului de cerere privind grănițuirea.
Prin decizia civilă nr. 1007/RC/25.11.2010 Tribunalul Neamț și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, în temeiul dispozițiilor art. 158 raportat la art. 323 alin. (2) C.proc.civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 2148/103/29.12.2010.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Dintre părțile legal citate au formulat întâmpinare intimata Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Urecheni, cu ocazia judecății cauzei de Tribunalul Neamț, respectiv intimații P.I. și P.A. la Curtea de Apel Bacău.
Prin întâmpinările formulate s-a solicitat, în esență, respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată, susținându-se că disjungerea capătului de cerere privind grănițuirea se impunea având în vedere că nu putea fi luat în discuție înainte de pronunțarea instanței asupra verificării titlului de proprietate emis pentru P.N.. Pe de altă parte, nu se poate considera ca instanța de judecată nu a ținut seama de probatoriul cauzei, reținând și expertiza efectuată în cauză.
Analizând actele cauzei instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1143/RC/29.09.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 614/321/2009 a fost admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 600/24.02.2009 pronunțată de Judecătoria Tg. Neamț, dispunând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
în motivarea hotărârii s-a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile incidenței excepției autorității de lucru judecat referitor la cererea de constatare a nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr. 70/471/2003 pentru suprafața de 2840 m2, T 47, P 1193/4, prin raportare la sentința civilă nr. 586/10.04.2007 a Judecătoriei Târgu Neamț. Pe de altă parte, s-a reținut că prima instanță nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind grănițuirea.
Pentru rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Neamț sub nr. 614./321/2008. Prin sentința civilă nr. 510/3.03.2010 pronunțată în cauză instanța a constatat că nu se poate pronunța asupra capătului de cerere privind grănițuirea pentru că părțile nu au un titlu de proprietate valabil și, în consecință, a disjuns capătul de cerere privind grănițuirea pentru administrarea de probe. Referitor la capătul de cerere cu privire la constatarea nulității titlului de proprietate, a fost respinsă cererea reclamantei ca neîntemeiată.
în soluționarea recursului promovat împotriva sentinței civile nr. 510/2010 a Judecătoriei Tg. Neamț, instanța de control judiciar a respins recursul ca nefondat, reținând cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat grănițuirea proprietăților că prima instanță a procedat corect la disjungerea acestuia, întrucât această cerere a completat acțiunea principală s-a făcut cu depășirea termenului prevăzut de art. 132 C.proc.civ., iar judecata ei ar fi întârziat judecarea primului capăt de cerere.
Față de această situație de fapt, instanța apreciază cererea de revizuire, formulată în termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct.1 C.proc.civ., ca fiind nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Rațiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C.proc.civ. constă în necesitatea înlăturării încălcării principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în litigii diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, cu consecința imposibilității executării hotărârilor.
Din această perspectivă, în prezenta cauză instanța apreciază că prin dispozițiile hotărârilor invocate ca fiind contrarii, decizia civilă nr. 611/24.06.2010, respectiv nr. 1143/29.09.2009 nu s-a statuat, cu caracter obligatoriu în condițiile art. 315 alin. (1) C.proc.civ., asupra modului de soluționare a capătului de cerere având ca obiect grănițuirea. Astfel, prin decizia civilă nr. 1143/2009 s-a dispus casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea spre rejudecare reținându-se, printre altele, nepronunțarea asupra acestui capăt de cerere, în timp ce prin decizia civilă nr. 611/2010 s-a apreciat că măsura disjungerii acestui capăt de cerere de acțiunea principală este conformă dispozițiilor legale având în vedere condițiile procedurale în care a fost formulată, respectiv cu nerespectarea prevederilor art. 132 C.proc.civ. ce reglementează prima zi de înfățișare.
în consecință, aprecierea aplicării instituției disjungerii, enunțată generic de prevederile art. 165 C.proc.civ., nu contravine măsurilor dispuse de instanța de recurs prin decizia civilă nr. 1143/RC/2009, de rejudecare a cauzei, în condițiile care s-a reținut omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra acestei cereri, iar nu a fost cenzurată o măsură similară de disjungere a acestui capăt de cerere.
în absența stabilirii unor limite pentru rejudecarea cauzei prin decizia civilă nr. 1143/RC/2009 aprecierea primei instanțe cu privire la modul de administrare a pricinii, inclusiv sub aspect probatoriu nu era grevată de imperativul imposibilității luării anumitor măsuri de natură să asigure respectarea regulilor specifice de soluționare a cauzei, inclusiv cea privind celeritatea judecății, consacrată de dispozițiile art. 2 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005.
Pe de altă parte, sintagma „una și aceeași pricină” se referă la întrunirea condițiilor triplei identități, de obiect, de cauză și de părți cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluționarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a acelei dintâi, consecința fiind în acest caz, conform art. 327 alin. (1) C.proc.civ., anularea celei de a doua hotărâri. Condiția legală nu este îndeplinită în situația în care prin două hotărâri nu s-au soluționat cereri de chemare în judecată diferite, ci acestea au fost pronunțate în cadrul aceluiași litigiu, dar în cicluri procesuale diferite, prima fiind o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare pronunțată de instanța de recurs, iar cea de a doua o decizie de respingere a recursului, pronunțată ulterior de aceeași instanță.
Față de aceste considerente, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C.proc.civ., a fost respinsă cererea de revizuire ca nefondată.
(Judecător Morina Napa)
← Contestaţie în anulare | Mai multe motive de revizuire. Competenţa → |
---|