Cadru didactic. Primă de vacanţă aferentă anului şcolar 2008/2009.
| Comentarii |
|
Îndreptăţire
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 6/R din 7 ianuarie 2013
Prin sentinţa civilă nr. 1595 din 19.10.2012 a Tribunalului Maramureş, au fost respinse excepţiile lipsei capacităţii şi calităţii procesuale pasive a pârâţilor Consiliul Local Baia Mare şi Primarul Municipiului Baia Mare;
A fost admisă cererea formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş în contradictoriu cu pârâţii: Grup Şcolar „G.L.” Baia Mare, Colegiul Tehnic „C.S.” Baia Mare, Consiliul Local Baia Mare şi Primarul Municipiului Baia Mare şi, în consecinţă:
Au fost obligaţi pârâţii Grup Şcolar şi Colegiul Tehnic să-i plătească membrului de sindicat P.I.A. prima de vacanţă aferentă anului şcolar 2008/2009, în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Au fost obligaţi pârâţii Consiliul Local Baia Mare şi Primarul Municipiului Baia Mare să aloce unităţilor de învăţământ pârâte sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menţionate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut în temeiul art. 1 din HG 538/2001, HG 2192/2004, 1618/2009, art. 167 al. 3 din Legea 84/1995, art. 19 din Legea 273/2006, art. 4 din O.G. 22/2002, 36 al. 4 şi art. 63 al. 5 lit. c din Legea 215/2001 că excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Consiliul local şi Primarul oraşului Baia Mare sunt nefondate.
Referitor la fondul cauzei, reţinându-se incidenţa art. 11 alin. 1 lit. a, c şi d din Legea 130/996 a contractelor colective de muncă, în vigoare în perioada de referinţă a prezentei cauze, art. 48 al. 2 din Legea 128/1997 şi art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul Inspectoratului Şcolar al judeţului Maramureş pentru anii 2008-2009, s-a apreciat că reclamanta este îndreptăţită, în baza dispoziţiilor art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul Inspectoratului Şcolar al judeţului Maramureş pentru anii 2008-2009, să beneficieze de primă de vacanţă, instanţa a admis cererea şi a obligat pârâţii Colegiul Tehnic şi Grup Şcolar la plata primei de vacanţă aferente anului şcolar 2008-2009, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Instanţa a obligat pârâţii Consiliul Local Baia Mare şi Primarul Municipiului Baia Mare să aloce unităţilor de învăţământ pârâte sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menţionate, din considerentele care au fundamentat şi soluţia de respingere a excepţiilor lipsei capacităţii şi calităţii lor procesuale pasive. Fără cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri au declarat RECURS PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BAIA MARE şi LICEUL TEORETIC „E.R." BAIA MARE.
Prin recursul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI BAIA MARE s-a solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamantului pentru lipsa capacităţii şi calităţii procesuale pasive.
În memoriul de recurs s-au redat dispoziţiile art. 77 şi 21 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată
Prin recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BAIA MARE s-a solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamantului pentru lipsa capacităţii şi calităţii procesuale pasive.
În motivarea recursului s-a arătat că în conformitate cu dispoziţiile art. 41 coroborate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Decretul 31/1954 şi art. 21 din Legea 215/2001, republicată, Consiliul Local nu are personalitate juridică şi nici buget propriu, situaţie în care nu poate sta în judecata în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor drepturi băneşti.
Invocându-se dispoziţiile art. 20 şi 23 din Legea 215/2001 s-a precizat că nici Consiliul Local al municipiului Baia Mare şi nici Primarul municipiului Baia Mare sunt autorităţile unităţii administrativ-teritoriale - Municipiul Baia Mare, care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate şi nici patrimoniu.
Referitor la a doua excepţie s-a precizat că a fost chemat în judecată, aşa cum arată reclamantul, în calitate de finanţator al unităţilor de învăţământ. Doar că, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin.4 lit. a din Legea nr.215/2001, republicată, primarul în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 63 alin.1 lit.c, exercită funcţia de ordonator principal de credite, iar nu consiliul local care îndeplineşte alte atribuţii date în competenţa sa. Consiliul local al municipiului Baia Mare nu este şi nici nu poate fi reprezentat de către Primarul municipiului Baia Mare, deoarece cele două autorităţi au atribuţii distincte.
Pe fond, acţiunea este inadmisibilă, Consiliul Local al municipiului Baia Mare este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu astfel că nu poate să îşi asume obligaţii pecuniare.
Prin recursul declarat de pârâta LICEUL TEORETIC „E.R ” BAIA MARE (care s-a comasat prin fuziune cu Colegiul Tehnic „C.S.”- OMECTS 5304/16.08.2002) s-a solicitat modificarea sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea recursului s-au invocat dispoziţiile art.10 din OUG 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar conform cărora „În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea cadru nr. 330/2009, la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele şi acordurile colective şi contracte individuale de munca încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor şi care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009”.
Din contractul de muncă dintre cele doua părţi contractuale, Colegiul Tehnic şi P.I.A. din care nu reiese obligaţia de plata din partea angajatorului a primei de vacanta în cuantum de un salariu de baza avut în luna anterioara plecării în concediu.
S-a mai invocat în temeiul art. 268 lit. c) din Codul muncii tardivitatea introducerii acţiunii.
Nefiind obligaţie contractuală însuşită de angajator prin contractul de munca, nu s-a aprobat de ordonatorul principal de credite buget pentru cheltuieli de personal - prima de vacanta, iar conf. art. 4 alin 3 şi 4 din Legea 273/2006 „angajarea cheltuielilor din bugete se face numai în limita creditelor aprobate”, şi „angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii”.
Atâta timp cât prima de vacanţă se plăteşte din venituri proprii şi nu din sumele acordate de ordonatorul de credite, apreciază ca nu pot fi obligaţi la plata retroactivă atâta vreme cât nu dispune de venituri proprii care să îi permită efectuarea unor astfel de plăţi dat fiind faptul ca în conformitate cu art. 16 alin 1 din Legea 213/1998 „ sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale”, „sume care îi sunt impuse retroactiv pe perioada 2006-2011 integral prin Decizia nr.1554/05.04.2012 de către Direcţia de Venituri.
Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reţine următoarele:
Referitor la recursurile declarate de Primarul Municipiului Baia Mare şi Consiliul Local Baia Mare se constată că recurenţii nu au criticat fondul pretenţiilor deduse judecăţii. aceştia înţelegând să critice hotărârea tribunalului doar prin invocarea excepţiilor lipsei calităţii şi capacităţii procesuale pasive.
În conformitate cu dispoziţiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat „cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale în a cărora rază acesta îşi desfăşoară activitatea. cu excepţia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat”.
Conform dispoziţiilor art.167 alin. din Legea nr.84/1995 statuează că finanţarea de bază (care include şi cheltuielile de personal) a unităţilor de învăţământ de stat este asigurată prin bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea. din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat”.
De asemenea. art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabileşte că „Începând cu anul 2001 finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea îşi desfăşoară activitatea.”
Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat”.
Drept urmare. sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale de care aparţine unitatea de învăţământ. fiind fără relevanţă din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.
În cauza dedusă judecăţii. calitatea şi capacitatea procesuală pasivă a recurentului pârât Consiliul Local al Municipiului Baia Mare. rezidă din dispoziţiile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001. care stabilesc că acesta este cel care aprobă. la propunerea primarului. bugetul local şi potrivit art. 36 alin. 6 pct. 1 asigură şi cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia.
Totodată. potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat „finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea. de la bugetul de stat şi din alte surse. potrivit legii”.
De asemenea. în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001. aprobată prin Legea nr. 374/2001. începând cu anul 2001. finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea.
Primarul Municipiului Baia Mare îşi justifică. de asemenea. calitatea şi capacitatea procesuală pasivă. prin prisma faptului că a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului municipiului. conform art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 şi. în mod evident. în calitate de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale. respectiv municipiul. . art. 62 alin. 1 din Legea administraţiei publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice. cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. precum şi în justiţie”. cele două atribuţii neputând fi disociate. Aceleaşi argumente atrag netemeinicia criticilor formulate şi de către pârâtul Primarul Municipiului Baia Mare sub aspectul incidenţei excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.
Mai mult. Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâţilor recurenţi doar la asigurarea către unitatea şcolară a sumelor necesare plăţii drepturilor pretinse. iar nu la plata acestor sume direct către reclamanţi. Or. din ansamblul dispoziţiilor legale incidente în materie rezultă faptul că fiecare dintre pârâţii recurenţi are atribuţii specifice în ceea ce priveşte alocarea sumelor reprezentând drepturi salariale.
Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale membrilor de sindicat pentru care reclamantul a formulat acţiunea nu poate determina sistarea plăţii acestor
drepturi, ordonatorii de credite având obligaţia de a respecta dispoziţiile legale care reglementează drepturile salariaţilor la elaborarea bugetelor instituţiilor pe care le finanţează.
Faptul că pârâţii nu au calitate de angajatori ai membrilor de sindicat reprezentaţi de reclamant nu are nicio relevanţă, întrucât au fost chemaţi în judecată în calitate de ordonatori de credite ai angajatorului membrilor de sindicat, reclamantul solicitând obligarea la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 şi art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenţii pârâţi Primarul Municipiului Baia Mare şi Consiliul Local Baia Mare, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate.
Referitor la recursul declarat de pârâtul Liceul Teoretic (ale cărui critici pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă) se reţine că potrivit art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză prima de vacanţă, prevăd că personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă, ceea ce înseamnă că printr-o dispoziţie legală specială se derogă de la norma generală prevăzută de art. 157 alin. 3 din Codul muncii (art. 157 alin. 2 din Codul muncii anterior republicării), care prevede că sistemul de salarizare a personalului din unităţile şi instituţiile publice se stabileşte prin lege.
Drept urmare, chiar dacă în cauză ar fi fost incidentă OUG 1/2010 (ceea ce nu se poate reţine întrucât prima de vacanţă solicitată este aferentă unei perioade anterioare intrării în vigoare a acestui act normativ), pârâtul ar fi fost obligat să respecte dispoziţiile din contractele colective de muncă prin care s-au prevăzut prima de concediu în favoarea personalului didactic.
Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Ramură Învăţământ pentru anii 2005-2006 stabileşte că prima de vacanţă se acordă din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ. Potrivit dispoziţiilor art.5 din Contractul colectiv unic la nivel de ramură învăţământ, acesta produce efecte faţă de toţi salariaţii din învăţământ.
La data de 11.11.2008 a fost înregistrat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a Judeţului Maramureş Contractul Colectiv de Muncă Unic Judeţean la nivel de Ramură Învăţământ Maramureş pe anii 2008-2009, care la art. 36 lit. g prevede că personalul din învăţământ beneficiază de o „o primă de vacanţă, în condiţiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizaţia de concediu şi este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007”.
Conform art. 8 alin. 2 din Legea 130/1996 (în vigoare la data la care s-a încheiat Contractul Colectiv de Muncă Unic Judeţean la nivel de Ramură Învăţământ Maramureş pe anii 2008-2009) contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. per a contrario clauzele care conţin drepturi la un nivel superior din contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior faţă de cele încheiate la nivel superior sunt permise de lege.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru anul şcolar 2008-2009 membra de sindicat reprezentată de reclamant este îndreptăţită la plata primei de concediu, în temeiul dispoziţiilor art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă Unic Judeţean la nivel de Ramură Învăţământ Maramureş pe anii 20082009, care nu mai condiţionează plata acesteia de existenţa veniturilor proprii ale unităţilor şcolare, dreptul la plata primei de concediu fiind prevăzut într-un mod mai favorabil pentru salariaţi în contractul colectiv încheiat la nivel de „ramură învăţământ Cluj”, decât în cel la nivel ramură învăţământ, susţinerile contrare ale pârâtului urmând a fi înlăturate.
Faptul că prima de vacanţă nu a fost prevăzută în contractul individual de muncă al membrei de sindicat reprezentată de reclamant nu exonerează pârâtul de plata acestei obligaţii întrucât conform art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii angajatorul are obligaţia să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg şi din contractul colectiv de muncă aplicabil.
Întrucât prima de concediu solicitată în cauză este aferentă anului şcolar 2008-2009 şi trebuia să fie acordată anterior concediului de odihnă din anul 2009, în condiţiile în care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în 29.06.2011, Curtea apreciază că termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii nu era împlinit la data formulării acţiunii.
Pentru aceste considerente, apreciind că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă este nefondat, Curtea urmează ca în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior şi
a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul Liceul Teoretic „E.R.” Baia Mare.
Notă. În acelaşi sens, Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, deciziile civile nr. 27/R, 29/R, 31/R din 8 ianuarie 2013, decizia civilă nr. 58/R din 9 ianuarie 2013
| ← Lămurire dispozitiv. Caracter de cerere nouă. Respingere | Cadru didactic cu peste 25 de ani vechime în învăţământ... → |
|---|
