Cadru didactic cu peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I. Diferenţe salariale pentru reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal. Îndreptăţire
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 8/R din 7 ianuarie 2013
Prin acţiunea civilă înregistrată la data de 12.07.2012 reclamantul Sindicatul ... din învăţământ Maramureş, în numele membrilor de sindicat M.E., S.M., S.V., a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii Şcoala ... Baia Sprie, Consiliul Local Baia Sprie şi Instituţia Primarului oraşului Baia Sprie, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză să dispună obligarea unităţii de învăţământ la calcularea şi plata drepturilor salariale rezultate din aplicarea prevederilor legale privind reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal pentru cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I începând cu data de 01.10.2010 până la 31.08.2011, actualizată în funcţie de indicele de inflaţie la data efectivă a plăţii,ceilalţi pârâţi urmând a fi obligaţi să aloce fondurile necesare plăţii acestor drepturi.
Prin sentinţa civilă nr. 1503/08.10.2012, a Tribunalului Maramureş, s-a admis cererea formulată de reclamantul Sindicatul . din Învăţământ Maramureş, în contradictoriu cu pârâţii Şcoala ...nr.1 Baia Sprie, Consiliul Local Baia Sprie, Primarul oraşului Baia Sprie şi, în consecinţă:
A fost obligată pârâta Şcoala ...Baia Sprie să plătească membrilor de sindicat reprezentaţi de reclamant: M.E., S.M., S.V., diferenţele salariale rezultate din neaplicarea prevederilor legale privind reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal pentru cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I, începând cu data de 01.10.2010 până la 31.08.2011, actualizate în funcţie de indicele de inflaţie la data efectivă a plăţii.
Au fost obligaţi pârâţii Consiliul Local Baia Sprie şi Primarul Oraşului Baia Sprie să aloce unităţii de învăţământ pârâte fondurile necesare efectuării plăţii sumelor datorate.
Soluţia menţionată a avut la bază următoarele considerente:
Potrivit art. 45 alin.1 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de cel puţin 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului.
În acelaşi sens la pct. 4 din Precizările generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic nr. 19388/1999 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se prevede că personalul didactic şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi care beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără reducerea salariului, poate fi salarizat prin plata cu ora pentru activităţile ce depăşesc norma maximă. De asemenea, în acelaşi punct se mai prevede faptul că nu se aplică reducerea de două ore pentru personalul didactic prevăzut la art. 43 lit. f şi g din Legea nr. 128/1997.
Dispoziţiile din Legea 128/1997, au fost reiterate în Legea 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic în anul 2011, care în anexa 6, Capitolul I, art. 10 alin. 3 prevede că personalul didactic din învăţământul preuniversitar cu o vechime efectivă în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului, iar în OMECTS nr. 3753/2011 la art. 13 din anexa 1 se stabileşte că aceste drepturi sunt recunoscute personalului didactic până la sfârşitul anului şcolar 2010-2011.
Din adeverinţa depusă la dosar, emisă de Şcoala ...nr.1 Baia Sprie, reiese că membrii de sindicat-cadre didactice au gradul didactic I, au peste 30 de ani vechime fiecare, dar nu au beneficiat de reducerea normei didactice, deşi în ce-i priveşte sunt incidente dispoziţiile art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, respectiv anexa 6, Capitolul I, art. 10 alin. 3 din Legea 63/2011.
Faţă de aceste considerente, instanţa a admis cererea reclamantului şi a obligat pârâta să le plătească membrilor de sindicat reprezentaţi diferenţele salariale rezultate din neaplicarea prevederilor legale privind reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal începând cu data de 01.10.2010 şi până la 31.08.2011, actualizată în funcţie de indicele de inflaţie la data efectivă a plăţii.
De asemenea, a obligat pârâţii Consiliul Local Baia Sprie şi Primarul Oraşului Baia Sprie să aloce unităţii de învăţământ Şcoala ...nr.1 Baia Sprie sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menţionate, din următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 „ începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea, cu excepţia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat”.
Apoi, potrivit art. 36 al. 6 lit. a din Legea nr. 215/2001, consiliul local asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia, iar conform art. 63 al. 5 lit. c din aceeaşi lege primarul, în exercitarea atribuţiilor privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d, prevederile legale evocate constituind temeiul obligaţiei stabilite în sarcina acestora.
Fără cheltuieli de judecată.
împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii Primarul Oraşului Baia Sprie şi Consiliul Local Baia Sprie prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii în contradictoriu cu aceştia pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Învederează recurenţii că nu au obligaţia de a asigura din bugetele proprii decât cheltuielile complementare ale unităţilor de învăţământ aflate în raza de activitate administrativ teritorială.
În privinţa fondurilor necesare asigurării salarizării, precum şi altor drepturi aferente salariilor, personalului didactic, menţionează că acestea, sunt asigurate de către bugetele de stat, sume alocate ulterior Consiliilor Locale, de unde, sunt repartizate instituţiilor de învăţământ, acestea fiind în final, cele ce justifică, contabilizează şi gestionează sumele astfel dobândire fiecare unitate de învăţământ întocmindu-şi bugetul propriu.
Conform art.167 al 1 din Legea Învăţământului 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se face descentralizat, prin bugetele consiliilor judeţene sau locale, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, aprobate prin hotărâre a guvernului şi asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare.
Gestiunea sistemului de salarizare din învăţământ se asigură de fiecare ordonator principal de credit, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale precum si in limita posturilor aprobate (Legea Salarizării care reglementează drepturile de natura salariala ale personalului din învăţământ, art.2)
De asemenea, recurenţii invocă lipsa calităţii de angajatori, respectiv fac trimiteri la practica judiciară în materie.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Sindicatul a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate.
Recursurile este nefondat.
Criticile aduse de pârâţi hotărârii atacate nu pot fi primite, având în vedere ansamblul dispoziţiilor legale incidente în materie, din care rezultă faptul că fiecare dintre pârâţi, are pe segmentul lui de activitate atribuţii specifice în ceea ce priveşte asigurarea, calcularea şi plata sumelor reprezentând drepturi salariale.
Este adevărat că în sensul prevederilor art. 14 din Codul muncii coroborat cu dispoziţiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, calitatea de angajator aparţine unităţii de învăţământ, şi prin urmare acesteia îi revine în primul rând obligaţia de a efectua calculul şi plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligaţii este dependentă de asigurarea finanţării corespunzătoare de la bugetul de stat şi de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Or, pentru aceasta sunt prevăzute prin dispoziţii legale speciale atribuţii specifice în sarcina instituţiilor pârâte.
Aşadar, referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtului Consiliul Local al Oraşului Baia Sprie, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 167 din Legea nr. 84/1995 potrivit cărora finanţarea de bază (care include şi cheltuielile de personal) a unităţilor de învăţământ de stat este asigurată prin bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5
alin. 1 lit. b din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat”.
Totodată. potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat „finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea. de la bugetul de stat şi din alte surse. potrivit legii”.
De asemenea în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001. aprobată prin Legea nr. 374/2001. începând cu anul 2001. finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea.
Prin urmare. sursa din care trebuie plătite drepturile salariale neacordate în mod nelegal reclamanţilor rămâne bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale de care aparţine unitatea de învăţământ. fiind fără relevanţă din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.
În cauza dedusă judecăţii. calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât Consiliul Local rezultă şi din dispoziţiile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001. care stabilesc că acesta este cel care aprobă. la propunerea primarului. bugetul local şi asigură şi cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia.
Aşadar. atribuţiile prevăzute pentru Consiliul Local. prin actele normative menţionate se circumscriu obligaţiei de „asigurare”. pârâtul recurent. având astfel calitate procesuală pasivă.
Primarul Oraşului Baia Sprie este de ordonator principal de credite al bugetului oraşului. conform art. 63 alin. (4) lit. a) din Legea 215/2001 şi. în mod evident. în calitate de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale. respectiv Baia Sprie. art. 62 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice. cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. precum şi în justiţie”. cele două atribuţii neputând fi disociate.
În consecinţă. Curtea observă că pârâţii nu au fost chemaţi în judecată în calitate de angajatori. ci în calitate de ordonatori de credite (finanţatori). doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală.
Nu prezintă relevanţă în cauză practica judiciară invocată de către recurenţi. câtă vreme în actuala reglementare aceasta nu constituie izvor de drept.
Având în vedere considerentele expuse. în temeiul art. 312 al. 1 cod de procedură civilă. Curtea va respinge recursul pârâţilor ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată.
Notă. În acelaşi sens. Curtea de Apel Cluj. Secţia I-a civilă. deciziile civile nr. 9/R din 7 ianuarie 2013. nr. 30/R din 8 ianuarie 2013. nr. 59/R şi 60/R din 9 ianuarie 2013
| ← Cadru didactic. Primă de vacanţă aferentă anului şcolar... | Cadru didactic. Indemnizaţia de concediu de odihnă aferent... → |
|---|
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Cadru didactic cu peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I. Diferenţe salariale pentru reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal. Îndreptăţire
