Calitatea procesuală activă a minorului care solicită majorarea pensiei de întreţinere
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 5254/2015 din data de 19.10.2016
CALITATEA PROCESUALĂ ACTIVĂ A MINORULUI CARE SOLICITĂ MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTREȚINERE
Instanța constatând că (…) băiatul are în prezent vârsta de 16 ani și raportat la dispozițiile art. 41 cod civil conform cărora minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă, având posibilitatea încheierii unor acte cu încuviințarea tutorelui, precum și încheierea de unul singur de acte de conservare și de administrare care nu îl prejudiciază, având în vedere faptul că prezenta acțiune se înscrie între cele care pot fi promovate de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, acesta fiind beneficiarul întreținerii și deci titularul dreptului de a promova acțiunea, exercitarea acțiunii de către o altă persoană decât beneficiarul prestației de întreținere fiind nelegală, terța persoană neavând calitate procesuală activa în sensul art. 36 din Codul de procedură civilă, va respinge cererea privind majorarea pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului M.I.S., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 5254/2015, pronunțată în dosarul nr. 559/190/2015.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 19.01.2015 reclamantul M.I. a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună majorarea pensiei alimentare raportat la salariul minim pe economie acordată de pârâta N.S. pentru minorii M.I.S. și M.A., arătând că pensia actuală este în cuantum de 100 lei rămânând neschimbată din anul 2009.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune la dosarul cauzei au fost anexate înscrisuri (f.4-5).
Legal citată, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f.14-15) prin care a solicitat instanței să respingă acțiunea reclamantului.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că nu are venituri și de asemenea, mai are în întreținere un minor, respectiv N.A.C.,născut la data de 10.10.2012.
Pârâta a mai arătat că banii pe care îi achită lunar cu titlu de pensie de întreținere pentru copiii minori aflați în custodia bunicii acestora ajung la reclamant care îi cheltuie pe băutură și pe plăcerile personale, acesta neavând un loc de muncă fiind internat deseori la psihiatrie.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 din Codul de procedură civilă.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri (f.16-18) și proba cu interogatoriul reclamantului.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
Prin Sentința civilă nr. …./2009 pronunțată în dosar civil nr. …/190/2009 al Judecătoriei Bistrița, s-a stabilit pensia de întreținere la suma de 100 lei lunar în sarcina pârâtei și în favoarea minorilor M.I.S., născut la data de 18.12.19.., și M.A.C., născut la data de 28.11.20.., iar prin cererea formulată, reclamantul a solicitat majorarea cuantumului și stabilirea acesteia prin raportare la salariul minim pe economie; prin întâmpinare formulată, pârâta a arătat că nu este de acord cu cererea formulată întrucât nu obține niciun venit și mai are un minor în întreținere.
Una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este calitatea procesuală, ce presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titulară al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitate procesuală activă, și pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în baza aceluiași raport juridic - calitate procesuală pasivă, instanța fiind obligată să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raport de drept material dedus judecății.
Instanța constatând că reclamantul M.I. nu mai este titularul unei astfel de acțiuni în ce privește cererea sa de majorare a pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului M.I.S., născut la data de 18.12.19.., băiatul având în prezent vârsta de 16 ani. În conformitate cu dispozițiile art. 41 Cod civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă, având posibilitatea încheierii unor acte cu încuviințarea tutorelui, precum și încheierea de unul singur de acte de conservare și de administrare care nu îl prejudiciază. Având în vedere faptul că prezenta acțiune se înscrie între cele care pot fi promovate de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, acesta fiind beneficiarul întreținerii și deci titularul dreptului de a promova acțiunea, exercitarea acțiunii de către o altă persoană decât beneficiarul prestației de întreținere este nelegală, terța persoană neavând calitate procesuală activa în sensul art. 36 din Codul de procedură civilă.
Așa fiind, instanța va respinge cererea privind majorarea pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului M.I.S., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește cererea de majorare a pensiei de întreținere a minorului M.A.C., instanța reține următoarele.
Conform art. 403 din Cod civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Astfel, art. 531 (1) Cod civil dispune că dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei iar art. 529 (1) dispune că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
În ceea ce privește nevoile minorului M.A.C., născut la data de 28.11.20.., acestea au crescut de la data stabilirii ultimei pensii de întreținere, acesta fiind în vârstă de 9 ani, având nevoie de îmbrăcăminte, hrană și de mijloace adecvate asigurării unui trai decent.
În ceea ce privește mijloacele pârâtei, din probele administrate în cauză nu rezultă care sunt veniturile cu caracter permanent realizate de aceasta, astfel încât pensia de întreținere se va calcula prin raportare la salariul minim pe economie, stabilit la valoarea de 975 lei lunar începând cu data de 01.01.2015, și respectiv 1050 lei lunar începând cu 01.07.2015 și având în vedere faptul că aceasta mai are în întreținere doi copii minori (M.I.S. și N.A.C.).
Față de cele mai sus enunțate, instanța va admite, în parte, acțiunea reclamantului și în baza art. 531 alin. 1 Cod civil, va majora cuantumul pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorului M.A.C., născut la data de 28.11…05, prin sentința civilă nr. …./2009, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. …./190/2009, de la suma de 100 lei lunar, la suma de 162,5 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 19.01.2015, și până la data de 01.07.2015, și la valoarea de 175 lei lunar, începând cu data de 01.07.2015, și până la majoratul minorului sau până la noi dispoziții.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că sentința apelată este nelegală întrucât mai are în întreținere încă doi minori, unul rezultat din căsătoria cu reclamantul, iar altul din căsătoria actuală, că starea ei financiară nu-i permite să participe mai mult la creșterea și educarea minorului și că nu înțelege cum instanța a încredințat pe minor unui om cu grave probleme psihice.
În drept, s-au invocat prevederile art.282 Cod procedură civilă.
Apelul formulat de pârâtă a fost legal timbrat.
Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața tribunalului.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul constată că nu există temeiuri care să conducă la schimbarea hotărârii apelate, motiv pentru care apelul formulat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
| ← Modalitatea de aducere la cunoştinţa clienţilor a tarifelor... | Nerespectarea perioadei de odihnă obligatorie a conducătorilor... → |
|---|
