Sancţionarea conducătorului auto pentru că nu a respectat semnalele luminoase şi acustice la trecerea la nivel cu calea ferată
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 870/2015 din data de 19.10.2016
SANCȚIONAREA CONDUCĂTORULUI AUTO PENTRU CĂ NU A RESPECTAT SEMNALELE LUMINOASE ȘI ACUSTICE LA TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATĂ
Nici petenta și nici martorul solicitat de aceasta nu neagă că ar fi traversat calea ferată după apariția semnalului luminos de culoare roșie, invocând, însă, faptul că ar fi fost incomodată de soarele amiezii. Nu poate fi primită o atare susținere, de vreme ce poziția soarelui pe bolta cerească nu constituie o cauză de înlăturare a caracterului contravențional al faptei, neputând fi asimilată cazului fortuit, respectiv situației în care rezultatul socialmente periculos se produce ca urmare a intervenției unui eveniment exterior și imprevizibil.
Petenta, care nu ar putea susține că într-o zi de vară soarele este un eveniment imprevizibil, avea obligația de a adapta viteza de deplasare la condițiile de trafic și ar fi putut folosi ochelari de soare sau parasolarul din dotarea autoturismului, sau, în ipoteza în care nici în aceste condiții nu ar fi găsit confortul de a conduce cu respectarea normelor de circulație, ar fi putut aștepta modificarea poziției astrului zilei pentru a continua deplasarea în condiții de siguranță pentru ea și pentru ceilalți participanți la trafic.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 870/2015, pronunțată în dosarul nr. 5313/190/2014.
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, la data de 26.05.2014, petenta V.G.A. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție seria CP nr. X, încheiat la data de 23.05.2014 de către intimatul IPJ BN,cu consecința restituirii permisului de conducere.
În motivare se arată că, în data de 23.05.2014, în jurul orelor 11.45, petenta circula din direcția R. înspre B., iar la o trecere la nivel cu calea ferată, a fost surprinsă în timp ce traversa pe culoarea roșie a indicatoarelor. Susține aceasta că avea două variante: în față sau în spate, dar în spatele său era oprit un autoturism, astfel că nu avea spațiu pentru această manevră și a traversat calea ferată. Ulterior, a fost oprită de un echipaj de poliție care a luat măsurile considerate de acesta.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-5, 10).
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare se arată că, prin procesul verbal atacat, petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 102 alin. (3) lit. c) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de 23.05.2014, ora 11.45, petenta a condus autoturismul marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare Y, pe drumul național DN …A, în direcția R. - B. iar la trecerea la nivel cu calea ferată nu a oprit deși semnalele luminoase de culoare roșie erau în funcțiune trecând peste calea ferată situată la ieșirea din localitatea S.
Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției atacat și a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 765 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile.
Petenta a fost prezentă la întocmirea procesului-verbal, pe care l-a semnat cu mențiunile "Recunosc vina, am fost orbită de soare";.
Cu privire la legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, intimatul arată că plângerea formulată de petentă nu este întemeiată.
Aflat în exercitarea atribuțiunilor funcționale, agentul constatator care supraveghea respectarea prevederilor legale referitoare la trecerea la nivel cu calea ferată, în timp ce semnalele luminoase de culoare roșie și cele acustice erau în funcțiune, fiind oprit cu autoturismul în coloană care aștepta la calea ferată, a observat personal că autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare Y, care circula pe direcția R. - B., a trecut peste calea ferată fără să respecte semnificația semnalelor de avertizare. Observând personal acțiunea petentei, agentul constatator a procedat la oprirea autoturismului condus de aceasta iar după identificare a întocmit procesul verbal atacat.
De asemenea, întrucât în fața autoturismului în care se afla polițistul mai era un autoturism, agentul constatator l-a identificat pe conducătorul acestuia și i-a solicitat să scrie o declarație în legătură cu cele observate.
Fapta contravențională reținută în sarcina petentului este prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. c) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice care prevede că sunt contravenții și "se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9 la 20 puncte amendă, respectiv 765 la 1.700 lei raportat la punctul amendă care era de 85 lei la data săvârșirii faptei) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: ... c) neoprirea la trecerea le nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roșii și/sau sonore sunt în funcțiune";.
Mai arată că art. 138 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de aplicare al O.U.G. 195/2002 rep. prevede în sarcina conducătorilor de autovehicule de a opri atunci când "semnalul cu lumini roșii și/sau semnalul sonor sunt în funcțiune";.
Încadrarea juridică a faptei este corectă, agentul constatator consemnând corect articolul, alineatul și litera respectiv actul normativ care prevede și sancționează contravenția. Procedând la individualizarea faptei și raportat atât la pericolul social concret al acesteia respectiv la abaterile anterioare de la regimul rutier ale petentei, agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege, respectiv 9 puncte amendă, în cuantum de 765 lei. De asemenea, în conformitate cu prevederile legale (art. 102 alin. (3) lit. c) din O.U.G. 195/2002 rep.) s-a dispus reținerea permisului de conducere și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Abaterile de la regimul rutier săvârșite de petentă rezultă din fișa abaterilor, anexată.
Intimatul subliniază că fapta descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat a fost constatată de agentul constatator, aflat în exercițiul atribuțiilor funcționale, în mod direct, "ex proprius sensibus";. Procesul-verbal întocmit în astfel de împrejurări beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie sub aspectul constatării stării de fapt. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție, garantată de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea Salabiaku împotriva Franței din 7 octombrie 1988; Hotărârea Telfner împotriva Austriei, din 20 martie 2001; Hotărârea Anghel împotriva României, din 4 octombrie 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, iar utilizarea acestora este permisă și în materie penală, pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont și de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În același sens, pronunțându-se cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole ale OUG nr. 195/2002R, Curtea constituțională a stabilit, în Decizia nr. 796/03.07.2008 publicată în M. Of. nr. 571/29.07.2008, "faptul că, potrivit art. 109. alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aceste sancțiuni contravenționale se aplica de polițistul rutier dă expresie competenței acestui reprezentant al autorității publice, ușa cum a fost reglementată de legiuitor";. Voința legiuitorului este fără dubiu de a se constata contravențiile în mod direct de către agentul constatator, excepțiile reprezentând cazuri particulare în care faptele trebuie să fie constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice, cum sunt cele privind viteza de deplasare ori conducerea sub influența unor substanțe, fiind expres prevăzute.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (amenda în cuantum de 765 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce) cât și faptul că petenta are posibilitatea de a-și dovedi susținerile respectiv de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții cu privire la procesul-verbal, având în vedere și faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție au fost percepute în mod personal de agentul constatator. De altfel, în momentul întocmirii procesului verbal, petenta nu a negat fapta ci a arătat doar că nu ar fi observat semnalele de culoare roșie din cauza soarelui.
Totuși, din declarația martorului P.A.M. conducătorul autoturismului care era oprit în fața agentului constatator, rezultă fără dubiu că petenta nu a respectat semnificația mijloacelor de semnalizare și că semnalele de culoare roșie erau în funcțiune, acesta fiind motivul pentru care opriseră de altfel atât martorul cât și agentul constatator la trecerea la nivel cu calea ferată.
Față de aceste considerente, intimatul solicită instanței să constate faptul că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției menționată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și să respingă plângerea sa ca neîntemeiată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 103 alin. (2) lit. c) din O.U.G. 195/2002 rep.; art. 138 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de aplicare al O.U.G. 195/2002; art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001 și art. 223 alin. (3) Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 17-21).
Prin răspunsul la întâmpinare (f. 29-30) depus la dosarul cauzei la data de 15.09.2014, petenta a solicitat înlăturarea ca nefondate a susținerilor intimatului.
Contravenția reținută în sarcina sa nu a fost constatată de "pretinsul agent constatator"; în mod direct - "ex proprius sensibus"; - așa cum se susține prin întâmpinare, situația reală fiind cu totul alta, astfel: în ziua de 23 mai 2014, orele 11,30, petenta se deplasa împreună cu prietenul său, A.L., cu autoturismul marca Mercedes Benz având numărul de înmatriculare Y pe traseul R. -B. Ajungând la trecerea la nivel cu calea ferată, a depășit linia cu luminile roșii exact în momentul în care acestea s-au aprins și au început să funcționeze intermitent. Având un alt autoturism în spatele său și fiind în imposibilitate să efectueze manevra în spate, pentru a evita o eventuală agățare de către tren, aceasta a accelerat și a traversat calea ferată. Menționează că, la acea oră, soarele strălucea cu putere și avea efectul de orbire pentru cei aflați pe direcția sa de mers.
Imediat după traversarea căii ferate, petenta a fost întâmpinată pe sensul său de mers, venind din față, de un autoturism Logan inscripționat cu însemnele poliției, autoturism ce venea paralel cu autoturismele aflate la coadă pe sensul opus la trecerea de cale ferată, fără semnalele acustice și luminoase în funcțiune. Din autoturism a coborât polițistul care s-a prezentat și i-a cerut, respectiv luat, permisul de conducere și talonul mașinii, spunându-i să aștepte la stația P. din vecinătate.
După cca. o jumătate de oră, a venit cu un alt autoturism marca Logan inscripționat cu însemnele poliției, un alt polițist - în persoana numitului M.O. - însoțit de un polițist mai tânăr (probabil începător) și care, având asupra sa actele petentei, a întocmit procesul - verbal de contravenție contestat.
Menționează petenta faptul că, la momentul întocmirii procesului-verbal, nu se afla niciun martor asistent din partea agentului constatator, singurul martor fiind prietenul său, A.L. Mai mult, ASP M.O. a sfătuit-o să recunoască faptul că a traversat calea ferată în timp ce luminile roșii erau în funcțiune și să menționeze și faptul că a fost orbită de soare.
Tot acesta l-a rugat pe ajutorul său mai tânăr să-i scrie și contestația după dictarea sa iar petenta a fost pusă să o semneze, asigurându-se că cele scrise sunt în favoarea sa; așa se face că în cuprinsul plângerii contravenționale nu apar toate aceste amănunte esențiale pentru soluționarea legală a plângerii formulate. Așadar, consideră petenta că se pot proba cele susținute prin analiza grafologică asupra, atât a declarației sale, cât și a procesului verbal de constatare, completate de agentul însoțitor și semnate de ea, respectiv de ASP M.O.
Petenta susține că este surprinsă să constate că intimatul a depus la dosar și două înregistrări optice ale săvârșirii faptei în condițiile în care niciunul dintre cele două autoturisme ale poliției nu aveau montate camere video.
Aceasta solicită să se constate nulitatea procesului-verbal de contravenție întrucât pretinsa contravenție nu a fost constatată personal de agentul care a dresat procesul verbal de contravenție. Mai mult, susține că nu se consideră vinovată de săvârșirea contravenției atâta vreme cât, pe de o parte, a fost surprinsă de declanșarea sistemului luminilor roșii în timp ce se afla deja angajată în traversarea nivelului de trecere la calea ferată și o altă manevră nu se putea efectua (respectiv de a da autoturismul înapoi, având un autoturism în spatele său), iar pe de altă parte, la acea oră din zi, toți cei care circulau pe acea bandă de mers spre B. erau orbiți de soarele puternic al amiezii.
Mai susține că nu înțelege care a fost rațiunea agentului constatator de a găsi un martor asistent dacă se pretinde că există înregistrări video, de ce a fost nevoie de preconstituirea unor probe.
Deși cei doi agenți binevoitori care i-au redactat plângerea nu i-au spus petentei că se poate apăra și cu depoziții de martori și nu au consemnat faptul că exista prezent martorul A.L., aceasta solicită instanței să încuviințeze audierea acestui martor pentru a se constata, pe de o parte, nevinovăția sa, iar pe de altă parte, pentru a se constata că procesul verbal a fost întocmit de un alt agent decât cel care a oprit-o după traversarea căii ferate, astfel încât acesta este lovit de nulitate. Solicită, de asemenea, ca agentul constatator să comunice instanței toate datele de identificare, omologare și licența aparatului folosit la înregistrarea video de care face vorbire în întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. X din 23.05.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere, consemnându-se că, în data de 23.05.2014 la ora 11,45, a condus autoturismul marca Mercedes-Benz cu numărul de înmatriculare Y, pe drumul național DN …A pe direcția R. - B., iar la trecerea la nivel cu calea ferată nu a oprit deși semnalele luminoase de culoare roșie erau în funcțiune, trecând peste calea ferată situată la ieșirea din localitatea S., fapta fiind prevăzută de art. 102 alin. (3) litera "c"; din OUG nr. 195/2002.
Petenta a fost de față la întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, și l-a semnat cu mențiunea "Recunosc vina. Am fost orbită de soare";.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Va fi înlăturat motivul de nelegalitate invocat de petentă referitor la întocmirea procesului verbal de către un agent constatator care nu ar fi constatat personal fapta.
Instanța reține că acesta se putea afla la fața locului împreună cu agentul care a solicitat documentele conducătorului auto.
Pe de altă parte, motivul invocat nefiind circumscris cazurilor de nulitate expres prevăzute de lege, petenta nu făcut dovada unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal atacat, în condițiile art. 175 alin. (1) NCPC.
Referitor la temeinicie, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că procedura de contestare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții intră în sfera de aplicare a art. 6 CEDO sub aspect penal, iar garanțiile prevăzute de acest articol, inclusiv prezumția de nevinovăție, sunt pe deplin aplicabile. În speța amintită, Curtea europeană a constatat respectarea art. 6 din Convenție, reclamanta având posibilitatea în cadrul procedurii interne să prezinte probe pentru a răsturna prezumția relativă de care beneficia procesul-verbal contestat, potrivit legislației naționale.
În cauzele reunite Haiducu și alții împotriva României, Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să fie sancționate încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție este relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Însă, inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 250 NCPC, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 249 NCPC, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Instanța reține, raportat la probele administrate în cauză, că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. (3) litera "c"; din OUG nr. 195/2002.
Pe de o parte, trebuie precizat că nici petenta și nici martorul solicitat de aceasta nu neagă că ar fi traversat calea ferată după apariția semnalului luminos de culoare roșie, invocând, însă, faptul că ar fi fost incomodată de soarele amiezii.
Nu poate fi primită o atare susținere, de vreme ce poziția soarelui pe bolta cerească nu constituie o cauză de înlăturare a caracterului contravențional al faptei, neputând fi asimilată cazului fortuit, respectiv situației în care rezultatul socialmente periculos se produce ca urmare a intervenției unui eveniment exterior și imprevizibil.
Petenta, care nu ar putea susține că într-o zi de vară soarele este un eveniment imprevizibil, avea obligația de a adapta viteza de deplasare la condițiile de trafic și ar fi putut folosi ochelari de soare sau parasolarul din dotarea autoturismului, sau, în ipoteza în care nici în aceste condiții nu ar fi găsit confortul de conduce cu respectarea normelor de circulație, ar fi putut aștepta modificarea poziției astrului zilei pentru a continua deplasarea în condiții de siguranță pentru ea și pentru ceilalți participanți la trafic.
Pe de altă parte, din descrierea pe care o face petenta în legătură cu momentul săvârșirii faptei rezultă un aspect care contrazice apărările din conținutul plângerii și al răspunsului la întâmpinare. Astfel, petenta susține că apariția culorii roșii a semnalului de la calea ferată ar fi surprins-o atât de aproape de trecere încât nu mai putea opri în siguranță. Lipsa de veridicitate a acestei variante este pusă în lumină de o împrejurare relatată chiar de petentă, care a arătat că echipajul de poliție care venea din sens opus se afla în depășirea unei coloane de autoturisme oprite. Rezultă, așadar, că lumina roșie a semnalului se afla în funcțiune nu de trei sau patru secunde, așa cum susține martorul A.L. (f. 42), ci apăruse cu suficient de mult timp în urmă pentru a putea fi observat de ceilalți participanți la trafic și a determina formarea pe contrasens a unei coloane de autovehicule.
Nu pot fi reținute ca motive de netemeinicie sau nelegalitate aspectele relatate de petentă cu privire la discuțiile purtate cu agenții de poliție înainte sau după întocmirea actului și care nu vizează strict fapta și sancțiunea aplicată, eventualele sesizări cu privire la conduita agenților nefiind de competența acestei instanțe.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii principale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, art. 102 alin. (3) și art. 98 alin. (4) lit. d) instanța constată că amenda în cuantum de 765 lei, egală cu minimul prevăzut de lege, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că procesul verbal seria CP nr. X din 23.05.20.. este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelanta V.G.A. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul anulării procesului verbal de contravenție și înlocuirea măsurii cu avertisment.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, conform dispozițiilor art. 476-478 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este nefundat apelul declarat de apelanta V.G. A. împotriva sentinței civile nr. 870/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr. 5313/190/2014, pe care o menține în întregime.
| ← Momentul constatării faptei contravenţionale de a edifica un... | Obligaţia furnizorului de servicii financiare de a efectua... → |
|---|
