Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei. Eroarea de fapt .
| Comentarii |
|
Eroarea de fapt în care s-a aflat persoana sancţionată contravenţional a fost determinată de modalitatea în care marcajele rutiere au fost realizate, marcaje efectuate pentru a se indica modalitatea de realizare a parcării autovehiculelor în Piaţa Unirii. Marcajele rutiere trebuie să corespundă unor cerinţe minime de impact vizual şi claritate, respectiv să transmită vizual informaţii indubitabile şi uşor de interpretat, pentru ca destinatarii acestora să îşi poată cu uşurinţă adapta conduita în scopul respectării acestora şi asigurării fluenţei şi siguranţei traficului rutier, concomitent cu folosirea completă şi raţională a spaţiului destinat circulaţiei ,scopul acestora fiind definit de dispoziţiile art. 75 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.
Şedinţa publică din Completul compus din:
PREŞEDINTE : JUDECĂTOR: JUDECĂTOR:
GREFIER:
Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat în cauză de către recurentul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA în contradictoriu cu intimata împotriva sentinţei civile nr. în dosarul cu nr. /2011 al Judecătoriei Cluj- Napoca, având ca obiect plângere împotriva procesului verbal de contravenţie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimata personal, lipsă
fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanţa procedează la
identificarea intimatei care se legitimează cu aceasta arătând că nu mai are cereri de formulat.
Instanţa constată că este legal investită cu soluţionarea cauzei, recursul a fost formulat în termen, motivat şi comunicat cu intimata, prezentă în faţa instanţei.
De asemenea instanţa constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă astfel încât, nemaifiind cereri ori excepţii de formulat declară închisă faza de cercetare judecătorească şi acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului, pe baza actelor de la dosar.
Intimata solicită instanţei respingerea recursului ca nefondat,
menţinerea sentinţei de fond ca temeinică şi legală.
T R I B U N A L U L
Prin Sentinţa civilă nr. pronunţată în dosarul nr. /2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis plângerea contravenţională formulată de petenta în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA – DIRECŢIA POLIŢIE COMUNITARĂ şi a fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor nr. din data de, încheiat de intimat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut
că prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. din data de, petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 200 de lei întrucât, la data de 25.10.2010, ora 09:07, a încălcat prevederile HCL nr. 26/2010, staţionând cu autoturismul cu nr. de înmatriculare, aparţinând domeniului public al municipiului Cluj-Napoca, fără a respecta marcajul rutier de parcare astfel încât se ocupă două locuri sau se parchează pe zone haşurate ori în dreptul acceselor/intrândurilor în incinta imobilelor.
Din fotografiile realizate la momentul constatării faptei se observă că autoturismul petentei era parcat oblic faţă de axul drumului, roţile din faţă fiind situate pe o zonă haşurată cu linii oblice. De asemenea, roţile din spate ale autoturismului petentei nu depăşesc linia discontinuă care marchează latura zonei în care parcarea este permisă. În fine, din fotografii nu reiese că în zonă ar fi fost amplasat vreun semn adiţional care să indice modul corect de parcare al autoturismelor.
Din fotografiile depuse de către petentă la dosar, realizate ulterior
constatării faptei, se poate observa că toate maşinile parcate în acea zonă sunt poziţionate similar modului în care era poziţionat autoturismul petentei.
În drept, potrivit art. 10 lit. d)din HCL Cluj-Napoca nr. 26/2010 constituie contravenţie nerespectarea marcajului rutier de parcare astfel încât se ocupă două locuri sau se parchează pe zone haşurate (interzise), ori în dreptul acceselor/intrândurilor în incinta imobilelor.
Potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001 constituie contravenţie fapta săvârşită
cu vinovăţie, iar potrivit art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ, caracterul contravenţional al faptei este înlăturat de eroarea de fapt.
În speţă, instanţa a constatat că, din probele administrate rezultă că susţinerea petentei, potrivit căreia se afla în eroare de fapt cu privire la modul în care se parca în zonă, este plauzibilă.
Astfel, este discutabilă semnificaţia zonei haşurate pe care petenta a încălcat-o, aceasta părând mai degrabă să indice modul de parcare a autovehiculelor, şi anume oblic pe axul drumului, decât să interzică parcarea pe această zonă, interdicţie care, dat fiind modul în care sunt concepute locurile de parcare, nu pare a avea o logică evidentă. Deşi este adevărat că marcajul haşurat este dublat de o linie care marchează zona parcării şi care pare a indica faptul că parcarea trebuie realizată, totuşi, paralel cu axul drumului, instanţa reţine, pe de o parte, că cele două marcaje au semnificaţii contradictorii şi, pe de altă parte, că autovehiculul petentei, dat fiind faptul că este scurt, nici măcar nu a depăşit acest ultim marcaj. Mai mult, astfel cum deja s-a arătat, din fotografiile depuse de petentă la dosar reiese că există zile în care toate maşinile sunt parcate oblic faţă de axul drumului, ceea ce nu constituie per se o împrejurare care ar putea înlătura caracterul contravenţional al faptei, însă întăreşte prezumţia că modul în care reprezentanţii intimatului au ales să marcheze spaţiile de parcare respective este de natură a crea confuzii. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că în zonă nu este vizibil niciun panou care să indice modul în care trebuie parcate în mod corect autoturismele.
Împotriva hotărârii a formulat recurs Municipiul Cluj-Napoca solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală, reţinerea instanţei de fond conform căreia spaţiile de parcare sunt
de natură a crea confuzii nefiind corespunzătoare întrucât din fotografia efectuată de agentul constatator la momentul controlului se poate determina exact modul în care sunt trasate marcajele pentru parcare. Mai mult, decât atât, s-a arătat că este evident din fotografie faptul că toate maşinile erau parcate paralel sensului de mers, doar maşina petentei fiind parcată în altă poziţie.
Analizând actele şi lucrările cauzei prin prisma criticilor recurentei, Tribunalul constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:
În mod corect a reţinut prima instanţă că petenta sancționată prin procesul-verbal de contravenție nr., s-a aflat în eroare de fapt, cauză care înlătură vinovăția și înlătură caracterul contravențional al faptei săvârșite.
Astfel, în drept, tribunalul reține că, potrivit art. 11 alin. 1 și 5 din OG nr. 2/2001, caracterul contravențional al faptei este înlăturat în mai multe ipoteze, printre care și aceea a erorii de fapt, instanța de judecată fiind singura care poate constata cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei.
Se constată că OG nr. 2/2001 nu definește aceste cauze, însă, astfel cum s-a reținut în doctrină, prin eroare de fapt se înțelege situația când făptuitorul, în momentul comiterii contravenției, nu cunoștea sau cunoștea greșit existența unei stări de fapt, situații sau împrejurări de care depindea caracterul contravențional al faptei.
În prezenta cauză eroarea de fapt în care s-a aflat persoana
sancționată contravențional, astfel cum în mod just a reținut instanța de fond, a fost determinată de modalitatea în care marcajele rutiere au fost realizate, marcaje efectuate pentru a se indica modalitatea de realizare a parcării autovehiculelor în Piața Unirii.
Asupra acestui aspect, tribunalul reține că marcajele rutiere fac parte din sistemul general de semnalizare rutieră reprezentând, alături de indicatoarele de circulație, un mijloc modern și eficient de orientare și dirijare a traficului rutier, scopul acestora fiind definit de dispozițiile art. 75 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 – Regulamentul de aplicare al OUG nr.
195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în sensul că marcajele servesc la organizarea circulației, avertizarea sau îndrumarea participanților la trafic
În opinia instanței, marcajele rutiere trebuie să corespundă unor cerințe minime de impact vizual și claritate, respectiv să transmită vizual informații indubitabile și ușor de interpretat, pentru ca destinatarii acestora să își poată cu ușurință adapta conduita în scopul respectării acestora și asigurării fluenței și siguranței traficului rutier, concomitent cu folosirea completă și rațională a spațiului destinat circulației.
Ori, în cauza de față, se reține, din analiza fotografiilor depuse la fila
16 în dosarul instanței de fond, că marcajul în litigiu nu oferă informații clare privitoare la modalitatea în care ar trebui realizată parcarea autovehiculelor în zonă, respectiv paralel cu axul drumului sau oblic în raport cu axul drumului.
Prin urmare, astfel cum a reținut prima instanță, în cauză s-a probat existența erorii de fapt, cauză care înlăturând caracterul contravențional al faptei, lipsește de obiect procesul-verbal de contravenție nr., impunându-se anularea acestuia act constatator, sens în care, de altfel, instanța de fond a dispus.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc.civ.,
tribunalul va respinge recursul formulat în cauză şi va menţine în integralitate sentinţa nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca, apreciind-o temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA împotriva Sentinţei civile nr. pronunţată în dosarul nr. /2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică de la
PRESEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
| ← Agentul constatator a constatat ca autoturismul a staţionat pe... | Sanctiune complementara. Dezincriminare. Aplicarea legii mai... → |
|---|
