Cerere de reexaminare a încheierii de anulare a acţiunii civile, ce nu a fost completată sau modificată cu menţiunile prevăzute de art.194 – 197 Noul Cod procedură civilă; înlăturarea neregularităţilor în termenul acordat de instanţă
| Comentarii |
|
Judecătoria TURNU MĂGURELE Sentinţă civilă nr. 182 din data de 04.04.2013
Prin cererea de reexaminare a încheierii nr. 160/2013, pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele în dosarul nr. 472/329/2013, înregistrată la data de 26 martie 2013, formulată de petenta reclamantă Societatea de asigurare - Reasigurare A S.A., aceasta a solicitat instanței să revină asupra măsurii anulării acțiunii și de a pronunța o încheiere definitivă de retrimitere a cauzei completului inițial investit.
În motivarea cererii, reclamanta arată că la data de 19 februarie 2013 a formulat cerere de chemare în judecată împotriva debitoarei C. I. , în care a precizat domiciliul cunoscut al acesteia, iar la data de 28 februarie 2013 Judecătoria Turnu Măgurele i-a pus în vedere să indice adresa actuală sau reședința pârâtei, întrucât agentul procedural a fost în imposibilitate de a-i comunica pârâtei cererea de chemare în judecată, constatând că pârâta nu mai deține locuința pe care reclamanta a indicat-o.
Mai precizează reclamanta că, față de dispoziția instanței, a formulat răspuns în care a arătat că, din datele obținute, este posibil ca reședința pârâtei să fie în comuna Islaz, județul Teleorman, la domiciliul fiului acesteia.
Reclamanta mai arată că instanța, în mod eronat, a reținut că nu a indicat exact adresa de domiciliu a pârâtei sau reședința acesteia, iar instanța nu și-a exercitat rolul activ, în sensul că nu a luat măsuri de refacere a procedurilor de citare și comunicare. Apreciază, invocând prev. art. 154 alin. 8 din N.C.P.C., că instanța avea la dispoziție cadrul legal necesar pentru a-și îndeplini atribuțiile, în sensul că putea, din oficiu, să interogheze baza de date a Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei, ori dacă procedura de citare nu avea să fie îndeplinită nici la reședința indicată, apreciază că, raportat la această situație ipotetică, ar fi fost incidente prev. art. 167 NCPC, respectiv citarea prin publicitate.
Reclamanta apreciază că încheierea a fost pronunțată cu aplicarea abuzivă și greșită a art. 200 NCPC, interpretarea situației de fapt fiind eronată. A arătat că prevederile art. 194 lit. a NCPC teza finală condiționează indicarea domiciliului părților de "în măsura în care sunt cunoscute";. A făcut referire la prev. art. 90 și art. 91 NCC, referitoare la reședință și domiciliu.
Invocând prevederile art. 196 NCPC apreciază că motivul indicat de instanță pentru anularea acțiunii nu se regăsește printre cazurile de nulitate prevăzute de NCPC și astfel i se încalcă dreptul al un proces echitabil prev. de art. 6 NCPC.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 200 alin. 6 NCPC.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În urma înregistrării pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele la data de 21.02.2013 a dos. nr. 472/329/2013, având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta Societatea de Asigurare Reasigurare A. SA și pârâta C. I., s-a dispus citarea pârâtei la domiciliul indicat - Turnu Măgurele.
Citația și înscrisurile anexate au fost returnate, agentul procedural făcând mențiunea că pârâta nu mai locuiește al adresa indicată.
Instanța a comunicat reclamantei prin adresă solicitarea de a indica în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării, adresa de domiciliu sau reședința actuală a pârâtei, aducând-i la cunoștință motivul neîndeplinirii procedurii de citare și comunicare.
La data de 28.02.2013, cu adresa nr. 374/28.02.2013, reclamanta a comunicat faptul că pârâta "";este posibil să locuiască la fiul acesteia, P. A., domiciliat în localitatea I., jud. Teleorman";.
Prin încheierea nr. 160/13.03.2013 dată de instanță în camera de consiliu, s-a dispus anularea acțiunii în pretenții formulate de reclamantă în temeiul art. 200 alin. 3 NCPC, reținându-se că, prin comunicarea adresei anterior menționata, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația impusă de către instanță nici până la termenul de complinire a lipsurilor - 11.03.2013, respectiv nu a revenit cu indicarea exactă a adresei de domiciliu sau reședință a pârâtei.
Referitor la criticile formulate de către reclamantă prin cererea de reexaminare, instanța apreciază că sunt neîntemeiate cele referitoare la exercitarea rolului activ de către instanță, în sensul de a verifica bazele de date la care ar avea acces și de a cita pârâta la adresa astfel identificată, respectiv de a cita din oficiu prin publicitate pârâta dacă nu s-ar fi îndeplinit procedura nici la reședința indicată.
Instanța apreciază că raportat la prev. art. 194 lit. a NCPC, pârâtul trebuie citat la adresa pe care reclamantul este obligat să o indice cu exactitate, iar instanța nu poate, din oficiu, să citeze pârâtul la o altă adresă pe care ar identifica-o în urma consultării bazelor de date la care reclamanta face referire.
De asemenea, instanța nu poate proceda, din oficiu, la citarea prin publicitate a pârâtei în cazul neîndeplinirii procedurii la adresa indicată de reclamant, întrucât o asemenea măsură se poate numai încuviința, conform art. 167 NCPC, deci la cererea reclamantului, după ce acesta ar arăta motivat că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință, nu a reușit să afle domiciliul pârâtului.
Instanța nu împărtășește nici opinia petentei reclamante în sensul că anularea cererii de chemare în judecată s-ar putea dispune numai pentru lipsa elementelor cererii de chemare în judecată enumerate de art. 196 alin. 1 NCPC. Art. 200 alin. 1 NCPC impune anularea cererii pentru nesocotirea tuturor cerințelor menționate la art. 194-197 NCPC, fără distincții, exceptând în mod expres de la aplicarea acestei sancțiuni numai ipoteza nerespectării obligației de a desemna un reprezentant comun. Menționarea expresă a anumitor elemente ale cererii de chemare în judecată de art. 196 alin. 1 NCPC are drept consecință doar faptul că în aceste cazuri vătămare se prezumă. În cazul de față, prin neindicarea domiciliului pârâtului, vătămarea rezultă implicit, întrucât desfășurarea judecății fără ca pârâtul să poată fi efectiv înștiințat despre existența procesului l-ar prejudicia pe acesta.
Referitor la susținerile reclamantei cu privire la prev. art. 90, 91 NCC privind dovada reședinței sau a domiciliului, instanța reține pe de o parte că până la data pronunțării încheierii atacate, reclamanta nu a făcut dovada domiciliului sau reședinței cu care pârâta figurează înregistrată în baza de date oficială a serviciului de evidență a persoanelor, iar pe de altă parte, potrivit practicii judiciare, prin domiciliul pârâtului care trebuie indicat de reclamant pentru citare trebuie să se înțeleagă nu neapărat domiciliul înregistrat de autorități ci locul în care aceasta locuiește efectiv.
O altă apreciere nefondată este și cea referitoare la existența obligației de precizare a adresei pârâtului numai în măsura în care aceasta ar fi cunoscută de către reclamant. O asemenea interpretare a art. 194 lit. a nu poate fi în mod evident reținută, având în vedere ansamblul reglementării. Sintagma "în măsura în care sunt cunoscute"; se referă la alte elemente de identificare a pârâtului enumerate de textul de lege, precum codul numeric personal, contul bancar, dar nu vizează și domiciliul pârâtului, acesta fiind un element esențial pentru desfășurarea judecății, reclamantul fiind cel care este obligat a-l indica, prin depunerea diligențelor minime obligatorii, cum ar fi verificarea domiciliului înregistrat de serviciul de evidență a persoanelor, în cazul în care nu dispune de alte date.
Cu toate că reclamanta nu a indicat în mod ferm domiciliul pârâtei prin adresa nr. 374/28.02.2013, ci într-o manieră evazivă, precizând că este posibil aceasta să locuiască la fiul său P. A., instanța constată că a fost indicată totuși localitatea I., jud. Teleorman.
Instanța apreciază că anularea cererii de chemare în judecată a fost determinată tocmai de această formulare evazivă a reclamantei și a lipsei oricăror dovezi sau explicații în sensul celor afirmate.
Reclamanta a adus dovezi și explicații suplimentare în cursul soluționării prezentei cereri de reexaminare.
Astfel, din adresa nr. 4071/20.03.2013 a Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din cadrul Consiliului Județean Teleorman rezultă că pârâta C. I. figurează în evidențe cu domiciliul în mun. Timișoara, str. O. nr. 4, ap. 4, jud. Timis.
Din sent. civ. nr. 13999/03.06.2011 pronunțată de Judecătoria Timișoara, dec. civ. nr. 1082/A/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul Timiș și dec. civ. nr. 1531/R/12.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara Secția I Civilă, toate în dos. nr. 14877/325/2008, rezultă că pârâta C. I. a vândut în cursul anului 2008 ap. 4 din mun. Timișoara, str. O. nr. 4, jud. Timiș, iar anterior datei de 21.12.2011 indicase drept domiciliu pentru comunicarea actelor procedurale mun. Turnu Măgurele, jud. Teleorman.
Din cuponul de pensie depus de reclamantă la dosar rezultă că pensia pentru luna noiembrie a anului 2011 îi era transmisă pârâtei în com. I., jud. Teleorman.
Față de succesiunea cronologică a celor reținute, instanța apreciază că se poate naște prezumția că ultima locuință cunoscută a pârâtei s-a aflat în com. I., jud. Teleorman, astfel că în baza acestor dovezi, apreciază că reclamanta a validat domiciliul indicat prin adresa nr. 374/28.02.2013.
În consecință, în temeiul art. 200 alin. 6 și 7 NCPC, instanța va admite cererea de reexaminare formulată și va trimite cauza completului inițial învestit
| ← Plângere împotriva procesului verbal de contravenţie | ORDONANTA PLATA. Jurisprudență → |
|---|
