Cerere. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 2058 din data de 15.11.2016
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr. de dosar …, reclamantul K. R. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. V., pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru un teren în suprafață de 43048 mp situat în extravilanul com. A..
A arătat reclamantul că la data de 21.10.2010 a încheiat cu pârâta o promisiune de vânzare cumpărare pentru terenul menționat și de la aceiași dată a intrat în posesia acestuia și a achitat impozitul aferent.
În temeiul Legii nr. 312/2005 nu a putut dobândi dreptul de proprietate deoarece este cetățean străin, dar de la data de 01.01.2014 este posibilă transcrierea imobilului în proprietatea sa tabulară.
Pârâta a refuzat autentificarea astfel cum rezultă din declarația notarială dată de aceasta la data de 27.01.2014 la BNP C. A..
Conform art. 1073 cod civil "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare";.
Potrivit art. 1077 Cod civil "nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului";.
Deoarece pârâta refuză să încheie actul în formă autentică este necesară pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1073- 1075 Cod civil.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri.
A fost achitată o taxă judiciară de timbru în cuantum de 370 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii.
A arătat pârâta că nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu este proprietara bunului ce face obiectul contractului, acesta fiind vândut la data de 05.02.2014 către numitul I. R. I..
Astfel, nu există identitate între părți și subiectele raportului juridic litigios astfel cum se prevede la art. 36 din Codul de procedură civilă.
Pe fond, s-a arătat că a încheiat cu reclamantul un înscris numit "chitanță de promisiune de vânzare cumpărare"; și deși inițial reclamantul s-a ocupat de teren, din anul 2012 nu s-a mai arătat interesat de acesta.
În această situație a apreciat că reclamantul nu mai este interesat de teren, astfel că a achitat taxele și impozitele aferente ulterior anului 2011 și i-a vândut numitului I. R. I. terenul în cauză.
Despre intenția de a rezilia promisiunea de vânzare cumpărare l-a informat pe reclamant prin adresa comunicată la data de 27.01.2014 prin BNP C. A..
s-a mai arătat că noul contract de vânzare cumpărare a fost înscris în cartea funciară și astfel acțiunea reclamantului este neîntemeiată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 36, art. 205 și art. 248 din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială și expertiză topo.
Reclamantul a formulat o cerere adițională prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta și cu I. R.I. să se dispună anularea contractului de vânzare cumpărare nr. … și radierea înscrierii din cartea funciară.
A arătat reclamantul că deși încheiase cu pârâta o promisiune de vânzare cumpărare, cei doi pârâți, cunoscând acest fapt au încheiat contractul de vânzare cumpărare a căruia anulare se solicită.
Pentru a nu-și îndeplini obligațiile decurgând din promisiune, pârâta a încheiat un act fictiv de vânzare cumpărare cu pârâtul, dar prețul nu a fost plătit, nici una din părți nefăcând dovada că acesta a fost efectiv achitat.
De asemenea, conform art. 1235 din noul Cod civil "Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul";, iar la art. 1236 se prevede că aceasta trebuie "să existe, să fie licită și morală";.
Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului.
În drept, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1235-1236 și art. 1238 Cod civil.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 363 lei.
De menționat că în privința timbrajului s-a constat la data de 10.02.2015 că acesta a fost calculat greșit și astfel reclamantul a achitat o diferență de taxă de timbru în cuantum de 242 lei aferentă capătului de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic și în cuantum de 1230 lei pentru capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare cumpărare.
Pârâtul I. R. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat pârâtul că în anul 2014 era interesat să cumpere terenuri în mediul rural și a aflat că pârâta deține un teren pe care dorește să-l vândă. În aceste condiții, a cumpărat terenul de la pârâtă, dar nu a avut cunoștință că aceasta încheiase anterior o promisiune de vânzare cumpărare având ca obiect acest teren. La momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare terenul era înscris în cartea funciară pe numele pârâtei conform certificatului de moștenitor deținut de aceasta.
Astfel, până la data formulării cererii adiționale nu a avut cunoștință de elementele susținute de reclamant.
În ce privește prețul acesta a fost unul real, sincer , serios și a fost achitat anterior perfectării contractului.
De asemenea, contractul de vânzare cumpărare a fost înscris în cartea funciară, fiind îndeplinite astfel toate condițiile prevăzute de lege.
În concluzie, se impune respingerea cererii ca nefondată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 36, art. 205 și art. 248 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de 24.03.2015 a fost admisă proba testimonială pentru reclamant și pârâtă, urmând a fi audiați în calitate de martor numitul A. G. pentru reclamant și numitul G. Ș. pentru pârâtă.
De asemenea, a fost admisă proba cu interogatoriul pârâților.
La termenul din data de 05.05.2015 au fost luate interogatoriile pârâților și s-a solicitat de către reclamant înlocuirea martorului A. G. cu martora A. M., deoarece martorul este plecat în străinătate. Pronunțarea pe această chestiune a fost prorogată pentru următorul termen, dată la care reclamantul trebuia să facă dovada imposibilității prezentării martorului pentru a putea fi dispusă înlocuirea, iar pentru pârâtă s-a dispus înlocuirea martorului deoarece acesta a fost prezent în sala de judecată pe parcursul ședinței din data menționată.
De la această dată și până la soluționarea pe fond a cauzei, reclamantul nu a depus nici o dovadă în sensul celor arătate mai sus, astfel că s-a respins cererea de înlocuire și s-a constatat decăderea din dreptul de a mai administra proba.
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin chitanța de promisiune de vânzare cumpărare autentificată sub nr. 721/21.10.2010 la BNP C. A., pârâta s-a obligat ca în schimbul sumei de 1000 euro să-i vândă reclamantului un teren în suprafață de 43048 mp situat în extravilanul com. A., jud. B., cu mențiunea că prețul a fost achitat.
Părțile s-au obligat ca de la data la care cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri pe teritoriul României, să se prezinte la notar pentru încheierea actului de vânzare cumpărare în formă autentică.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. … la BNP B. V. D., pârâta a vândut terenul în cauză către pârâtul I.R. I., pentru prețul de 5000 euro achitat integral anterior semnării actului.
Prin cererea ce formează obiectul primului capăt de cerere se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic având ca obiect terenul menționat, solicitându-se ulterior și anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat de pârâți.
În ce privește contractul de vânzare cumpărare, instanța constată că potrivit declarației dată de pârâtă în cadrul contractului, reiese că prețul a fost achitat de către pârât anterior încheierii în formă autentică.
Astfel, până la stabilirea că în mod fals pârâta a susținut că a primit prețul, se prezumă că prețul a fost achitat.
În legătură cu susținerea că vânzarea- cumpărarea a fost efectuată doar pentru a nu mai fi obligată pârâta să vândă bunul către reclamantul, iar pârâtul avea cunoștință de această chestiune, se constată că din probatoriu nu a rezultat acest lucru.
Din probatoriu rezultă însă că pârâtul are calitatea de cumpărător de bună credință, că bunul era înscris în cartea funciară pe numele pârâtei, chestiune care reiese și din faptul că s-a menționat acest lucru chiar în contract, iar reclamantul nu avea înscrisă în cartea funciară promisiunea de vânzare cumpărare.
Astfel, în cauză nu s-a dovedit că între pârâți ar fi existat vreo înțelegere ilicită prin care să dorească scoaterea bunului din patrimoniul pârâtei în scopul de a frauda interesele reclamantului.
În aceste condiții, solicitarea de anularea a contractului de vânzare cumpărare este nefondată.
În legătură cu solicitarea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic se reține că acest aspect necesită analizarea elementelor de fond ale contractului.
Prin act juridic civil se înțelege manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, de a naște, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Din această definiție rezultă că elementele caracteristice actului juridic civil sunt: prezența unei manifestări de voință, manifestarea de voință să fie exprimată cu intenția de a produce efecte juridice, efectele juridice constând în a da naștere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. Codul civil consacră principiul voinței reale, acordând prioritate voinței interne a părților.
În speța de față instanța apreciază că intentia reclamantului și a pârâtei a fost aceea de încheia un contract de vânzare-cumpărare. Potrivit art. 1294 Cod civil, vânzarea-cumpărarea este un contract prin care una din părți, vânzătorul, strămută dreptul de proprietate asupra unui bun al său asupra celeilalte părți-cumpărătorul, care se oblige în schimb a plăti prețul bunului vândut.
Astfel, una din condițiile de bază pentru admiterea prezentei cereri este dovedirea calității de proprietar al pârâtei asupra bunurilor vândute.
În prezenta cauză, din înscrisurile depuse reiese că pârâta nu mai deținea dreptul de proprietate asupra terenului la data sesizării instanței, astfel că una din condițiile de bază pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic nu este îndeplinită în speță.
Se mai constată că pârâta și-a luat angajamentul de a încheia ulterior actul în formă autentică, precum și faptul că la aproximativ 4 ani după încheierea promisiunii a vândut bunul, astfel că singura acțiune pe care o mai are reclamantul la dispoziție este solicitarea de obligare a pârâtei la plata prețului achitat, neputând fi suplinit consimțământul pârâtei cu privire la vânzarea unui bun ce nu-i mai aparține.
Pentru aceste motive instanța constată că cererea este neîntemeiată, dar neîntemeiată este și excepția invocată de pârâtă deoarece deși nu mai are bunul în proprietate, este parte a promisiunii de vânzare cumpărare, fapt ce-i conferă calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru toate aceste considerente, va fi respinsă excepția și va fi respinsă și acțiunea ca nefondată.
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
