Chemare în judecată. capacitate de folosinţă a primăriei. calitate de angajator.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia I civila Decizie nr. 4834 din data de 15.12.2016
Prin sentința civilă nr. 572 din 10.10.2016, pronunțată de Tribunalul Olt, Secția I Civilă s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Slatina.
S-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S.A.P."C.";, în numele membrilor de sindicat F.D., S.L.C., C.N., T.M., Z.M., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Slatina, . prin care s-a solicitat obligarea pârâtei să acorde fiecăruia dintre reclamanți o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanță aferente perioadei 2013 - 2015, plus dobânda legală calculată de la data la care această obligație trebuia executată și până la data plăților efective.
Reclamanții au arătat că sunt angajați cu contract individual de muncă în cadrul pârâtei, care are calitatea de ordonator de credite și, drept urmare, obligația de a acorda reclamanților toate drepturile de natură salarială ce decurg din lege. Au arătat că deși prin lege se bucură de dreptul de a beneficia de tichete / vouchere de vacanță, în perioada 2013 - 2015 pârâta nu a înțeles să le acorde de bunăvoie aceste drepturi.
În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 8/2009 aprobată prin Legea nr. 94/2014, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21 din 22.06.2015, privind soluționarea recursului în interesul legii.
Pârâta Primăria Mun. Slatina a depus întâmpinare, invocând pe cale de excepție lipsa capacității procesuale de folosință, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea cererii ca neîntemeiată.
La termenul din data de 10.10.2016 instanța a pus în discuția părților, în raport de dispozițiile art. 20 și 77 din Legea nr. 215/2001, excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Mun. Slatina, reținând că pârâta nu are capacitate procesuală de folosință.
S-a reținut că acțiunea este formulată în contradictoriu cu primaria iar dispozițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001 prevăd la art. 21 că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Față de aceste dispoziții s-a constatat că Primăria Mun. Slatina nu are personalitate juridică și nici capacitatea procesuală de folosință a drepturilor civile și ca urmare nu poate sta în judecată conform dispozițiilor art. 56 din NCPC.
Capacitatea procesuală de folosință în speța de față aparține Unității Administrativ Teritoriale - Mun. Slatina prin Primar, aceasta fiind persoana în contradictoriu cu care reclamanții ar fi trebuit să se judece.
Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamanții prin reprezentant S.A.P."C.";, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului s-a criticat concluzia instanței că pârâta nu are personalitate juridică și nici capacitate procesuală de folosință a drepturilor civile și astfel nu ar putea sta în judecată, stabilind greșit că în speța de față capacitatea de folosință aparține UAT mun. Slatina, prin Primar.
Apelanții au susținut că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu Primăria Mun. Slatina, așa cum au menționat în cererea de chemare în judecată, reprezentată legal prin Primar.
În susținerea celor prezentate, au atașat adeverința nr. .../20.03.2016 emisă de Primăria mun. Slatina din care rezultă că apelanții-reclamanți au contracte de muncă cu Primăria mun. Slatina, au arătat că își desfășoară activitatea profesională la Primăria Slatina, își primesc salariul net și li se virează impozitele către stat și cotele de contribuții sociale potrivit legii.
S-au invocat dispoz. art. 56 alin. (2) COD PROC. CIV., referitoare la capacitatea procesuală de folosință și s-a susținut că pârâta, astfel cum a fost chemată în judecată, este o entitate fără personalitate juridică de sine stătătoare, constituită potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, care definește "primăria" ca fiind structura funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, formată din: Primar, viceprimar, secretarul UAT și Aparatul de specialitate al primarului.
Apelanții-reclamanți fac parte din Aparatul de specialitate al Primarului mun. Slatina, astfel, conform art. 77 din Legea administrației publice locale și contractelor individuale de muncă proprii, fac parte din primăria mun. Slatina.
Pe fond, apelanții reclamanți au menținut toate argumentele privind acordarea tichetelor/voucherelor de vacanță, pentru perioada menționată în acțiune, astfel cum acestea au fost dezvoltate în cererea de chemare în judecată.
Au solicitat admiterea apelului și obligarea pârâtei să acorde fiecăruia dintre reclamanți o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanță aferente perioadei 2013 - 2015.
Intimata-pârâtă Primăria Municipiului Slatina a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Apelul declarat de reclamanți nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
În condițiile art. 22 cod procedură civilă, procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în raport cu care reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual sub aspectul persoanelor chemate în judecată, al obiectului și cauzei litigiului. În speță, se constată că apelanții reclamanți sunt în eroare atunci când susțin că au solicitat prin cererea de chemare în judecată ca judecata să se deruleze în contradictoriu cu Primăria Slatina, reprezentată prin primar. Din conținutul acțiunii formulate la data de 8.06.2016 rezultă că reclamanții au indicat ca pârât Primăria Slatina, fără să precizeze că aceasta este reprezentată prin primar.
Însă, prin răspunsul la întâmpinare, depus de reclamanți la data de 11.07.2016, în termen procedural, reclamanții au arătat că "litigiul va fi soluționat pe fond între actualii reclamanți și pârâta Primăria mun. Slatina, reprezentantă prin primar.";
Deși această cerere nu a fost comunicată iar prima instanță nu a citat Primăria mun. Slatina, prin primar, așa cum au solicitat reclamanții, menținând citarea ca pârâtă doar a Primăriei, potrivit celor indicate în cererea de chemare în judecată și în raport de aceasta a și analizat excepția lipsei capacității de folsoință, această eroare a primei instanțe nu afectează legalitatea sentinței. Din modul cum a fost formulat răspunsul la întâmpinare rezultă că primarul a fost chemat în judecată doar ca reprezentant al pârâtei Primăria mun. Slatina, iar nu în nume propriu. De subliniat că răspunsul la întâmpinare nu a constituit o cerere de modificare a acțiunii, ci doar de precizare a reprezentantului pârâtului, prin urmare în mod corect trebuia analizată capacitatea de folosință a pârâtului indicat prin acțiune, indiferent care ar fi fost reprezentantul acestuia.
Excepia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond (vizeaza incalcarea unei conditii de exercitiu a actiunii civile), absoluta (se incalca norme de ordine publica) si peremptorie (admiterea sa conduce la impiedicarea solutionarii fondului cererii). Capacitatea civilă de folosință a persoanei juridice constă în aptitudinea acesteia de a avea drepturi subiective civile și obligații civile, inclusiv pe plan procesual, indiferent de izvorul acestora, capacitate care nu poate fi înstrăinată sau cedată și nici nu se poate renunța la ea nici măcar în parte.
Dispozițiile art. 62 și art. 63 pct. 4 din Legea 215/2001stabilesc că primarul este cel ce reprezintă unitatea administrativ-teritorială în justiție și este ordonator principal de credite, primăria fiind definită de art. 77 din același act normativ ca structura funcțională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretar și aparatul de specialitate al primarului, fără a avea personalitate juridică de sine stătătoare.
Primăria reprezintă o structură funcțională care are obligația să îndeplinească hotărârile consiliului local, dispozițiile primarului, să soluționeze problemele de interes ale colectivității locale, ceea ce înseamnă că primăria nu are personalitate juridică, aflându-se în imposibilitate legală să stea în judecată, deci să aibă calitatea de subiect de drept, titular de drepturi și obligații.
Curtea constată că prima instanță a apreciat greșit că reclamanții trebuiau să cheme în judecată, în calitate de pârât, unitatea administrativ teritorială. În condițiile art. 20 - art. 77 din Legea nr.215/2001 unitatea administrativ teritorială, adică municipiul Slatina, are personalitate juridică și poate sta în nume propriu, în calitate de parte, în cadrul unui proces civil, fiind reprezentată de către primar, având capacitate de folosință, de exercițiu, calitate procesuală activă sau pasivă. Însă, potrivit legii, raporturile unității administrative se stabilesc cu terții în legătură cu patrimoniul acesteia, cu administrarea bunurilor comunității, iar regula enunțată mai sus și avută în vedere de tribunal nu se aplică în raporturile de dreptul muncii.
Potrivit art. 267 codul muncii, litigiile de muncă se poartă între salariat și angajator. Ori, din contractele de muncă ale reclamanților rezultă că aceștia nu sunt angajații unității administrativ teritoriale, ci angajați ai Instituției Primarului, în considerarea faptului că acesta este ordonator de credite ( art. 63 alin. 4 lit. a din legea administrației publice locale) și își formează un aparat de specialitate pentru a duce la îndeplinire atribuțiile ce îi revin potrivit art. 63 din Legea 215/2001.
Primăria municipiului nu are capacitate de folosință, fiind imposibil să fie titulară de drepturi și obligații, chiar dacă a fost menționată în contractele de muncă. Este de subliniat că aceste contracte sunt valabile, își produc efecte, însă calitatea de angajator nu o are primăria, ci primarul. Dispoziția din legea administrației publice locale referitoare la definirea primăriei ca o structură administrativă este expresă, prin urmare indiferent de relațiile interne în proces poate sta doar primarul.
Se are în vedere că potrivit art. 74 din Legea nr. 215/2001 numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora iar numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul de specialitate al primarului este atributul primarului, în condițiile legii. Prin urmare, primăria nu are atribuții legate de angajarea personalului, atribuțiile aparținând conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local sau primarului, neexistând calitatea de angajator a primăriei, cu toate că a fost menționată în contractul individual de muncă.
Aceeași concluzie rezultă și din observarea Regulamentului intern al aparatului de specialitate al primarului mun. Slatina, Anexă la Dispoziția nr. 288/2016 a primarului, care în Secțiunea II referitoare la drepturile și obligațiile personalului contractual nu conferă atribuții primăriei legate de executarea contractelor de muncă ale personalului iar prin art. 91 se dă în competența primarului soluționarea oricăror cereri din partea personalului contractual.
Primăria nu poate sta în judecată nici în considerarea dispozițiilor art. 56 alin. 2 cod procedură civilă, potrivit cu care pot sta în judecată entitățile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, deoarece nu poate fi asimilată unei astfel de entități în condițiile în care nu are buget de venituri și cheltuieli precum și un cont bancar propriu care să execute pretențiile reclamanților, ea fiind definită prin art.66 alin.3; art.67 alin.1 și art.91din Legea 215/2001, din care rezultă că este o structură funcțională cu activitate permanentă.
În raport de aceste dispoziții, Curtea constată că în mod corect prima instanță a reținut că Primăria Slatina nu are capacitate de folosință, calitatea de angajator având-o Instituția Primarului, așa încât potrivit art.480 alin.1 Cod pr.civ, se va respinge ca nefondat apelul.
| ← Drepturi băneşti. Jurisprudență Cereri; Chemare în... | Răspunderea civilă a parţii responsabile civilmente direcţia... → |
|---|
