Conflict de competenţă. Anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociaţiei Composesorale
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Sentinţă civilă nr. 20/C din data de 11.09.2014
În lipsa unor dispoziții speciale care să reglementeze regimul juridic al acestor forme asociative, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din Codul civil, se aplică prevederile legale privitoare la situații asemănătoare, iar în lipsa acestora principiile generale ale dreptului. Composesoratelor li se aplică dispozițiile O.G. nr. 26/2000, privind asociațiile și fundațiile, prevederile acestui din urmă act normativ nefiind contrare Legii nr. 1/2000.
Având în vedere că art. 23 alin. 3 din O.G. nr. 26/2000 prevede expres că este de competența judecătoriei cererea de anulare a hotărârii adunării generale, în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 4 din Codul de procedură civilă, judecătoriei îi revine competența de soluționare a cererii formulate de reclamantă.
- Legea nr. 1/2000: art. 28;
- Codul de procedură civilă: art. 95 pct. 1, art. 94 pct. 4;
- O.G. nr. 26/2000: art. 26 alin. 3, art. 23.
Deliberând asupra cauzei civile de față, a constatat următoarele:
Prin cererea formulată de reclamanta B. T. I. și adresată Judecătoriei Miercurea-Ciuc s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S. C. C. N., anularea Hotărârii adunării generale a Asociației Composesorale din data de 25.01.2014.
Prin Sentința civilă nr. 1008 din 10.04.2014 Judecătoria Miercurea-Ciuc, admițând excepția necompetenței materiale, și-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Harghita, reținând că obiectul cauzei nu este evaluabil în bani, competența de soluționare revenind tribunalului, potrivit prevederilor art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
Judecătoria a mai reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 26 alin. 3 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, întrucât composesoratele nu sunt unități fără scop patrimonial, iar în lipsa unor prevederi legale speciale care să reglementeze procedura de soluționare a cererilor de anulare a hotărârilor organelor de conducere ale acestor forme asociative, devin aplicabile dispozițiile generale privitoare la competența instanțelor.
La rândul său, Tribunalul Harghita și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc, prin Sentința civilă nr. 1966 din 17.06.2014, reținând că, în lipsa unor prevederi speciale, composesoratelor li se aplică prin analogie prevederile OG nr. 26/2000, fiind incidente dispozițiile art. 23 din actul normativ menționat, care prevăd că hotărârea adunării generale se atacă la judecătorie.
Față de cele reținute anterior, Curtea a constatat că există un conflict de competență, în sensul dispozițiilor art. 133 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, cele două instanțe menționate anterior declinându-și reciproc competența de soluționare a cererii formulate de reclamantă.
Analizând argumentele reținute de cele două instanțe în soluționarea excepției necompetenței materiale, Curtea a constatat că, într-adevăr, prevederile art. 28 din Legea nr. 1/2000 reglementează procedura reorganizării composesoratelor în forma asociativă inițială și redobândirii calității de persoane juridice, prin hotărâre judecătorească pronunțată de judecătorie, în baza unui statut autentificat, care trebuie să prevadă structura, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, drepturile și obligațiile membrilor, răspunderi, sancțiuni, modul de dizolvare, precum și alte prevederi specifice.
Din dispozițiile alin. 2 și 3 din Legea nr. 1/2000 se desprinde concluzia că instanța competentă să acorde personalitate juridică asociațiilor composesorale este judecătoria, instanță competentă să se pronunțe și cu privire la legalitatea actelor de înființare, hotărârea pronunțată fiind înscrisă într-un registru special ținut de aceeași instanță.
Chiar dacă textul legal evocat anterior nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la procedura de judecată și competența de soluționare a cererilor privind anularea hotărârilor luate în adunările generale, este evident că aceeași instanță, care este competentă să acorde personalitate juridică acestor asociații composesorale este competentă să soluționeze orice litigii referitoare la organizarea și funcționarea lor.
Astfel, în lipsa unor dispoziții speciale care să reglementeze regimul juridic al acestor forme asociative, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din Codul civil, se aplică prevederile legale privitoare la situații asemănătoare, iar în lipsa acestora principiile generale ale dreptului. În acest sens, instanța a reținut că tribunalul a constatat în mod legal faptul că, în lipsa unor prevederi legale speciale, composesoratelor li se aplică dispozițiile OG nr. 26/2000, privind asociațiile și fundațiile, prevederile acestui din urmă act normativ nefiind contrare Legii nr. 1/2000.
În plus, asociațiile composesorale nu sunt cuprinse în enumerarea limitativă de la art. 1 alin. 3 din O.G. nr. 26/2000, care indică entitățile ce nu intră sub incidența acestui act normativ.
Având în vedere că art. 23 alin. 3 din O.G. nr. 26/2000 prevede expres că este de competența judecătoriei cererea de anulare a hotărârii adunării generale, Curtea a constatat că, în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 4 din Codul de procedură civilă, Judecătoriei Miercurea-Ciuc îi revine competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta B. T. I..
| ← Recurs declarat împotriva deciziei de desfiinţare în tot sau... | Cerere privind repararea integrală a prejudiciului cauzat ca... → |
|---|
