OBLIGAŢIE DE A FACE. Jurisprudență Construcţii
| Comentarii |
|
Judecătoria PLOIEŞTI Sentinţă civilă nr. 924 din data de 23.01.2014
OBLIGAȚIE DE A FACE
Admite în parte acțiunea
Prin sentința civilă nr. 924 din data de 23.01.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC …SA în contradictoriu cu pârâții N.G., C.M., C.D. și A.T., a constatat nejustificat refuzul pârâților de a-și da acordul la construirea de către reclamantă a obiectivului " Centru de fabricație structuri metalice";, a suplinit acordul pârâților în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului " Centru de fabricație structuri metalice";, situat în Ploiești, str. …, a respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr. ….și a admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și în consecință, a obligat pârâții către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în cauză, reclamanta SC … SA în contradictoriu cu pârâții N.G., C.M., C.D. și A.T a solicitat, pe cale de ordonanță președințială pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate refuzul nejustificat al pârâților, hotărâre care să poată fi acceptată de emitentul autorizației de construire în locul acordului vecinilor, conform art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea 50/1991. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că pe terenul proprietatea sa, ce se învecinează cu terenul pârâților în partea de nord, a inițiat un proiect de construire a unei hale, "Centru de fabricație structuri metalice";.
În vederea executării acesteia, a menționat că a obținut toate acordurile necesare de la factorii decizionali ( apă, gaze, energie electrică), inclusiv studiul de impact de la mediu de la o companie privată, iar toate aceste acorduri erau pozitive.
Pentru completarea dosarului pentru autorizația de construire, în calitate de riveran, a arătat că îi trebuie acordul pârâților expres în scris, în formă autentică sau o hotărâre judecătorească prin care instanța să constate refuzul nejustificat al riveranilor de a da acordul pentru efectuarea halei, hotărâre care să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire în locul acordului vecinilor.
A mai menționat că hala ce se va construi este prevăzută cu pereți proiectați să rețină poluarea fonică, în hala ce se va construi nu sunt utilaje care să facă zgomot, programul de funcționare va fi de la 7 la 15.30.
A mai învederat că a încercat să ia legătura cu pârâții și să încheie un acord amiabil, dar au fost refuzați, iar apoi a notificat pârâții prin executor judecătoresc și i-a chemat la sediul executorului la data de 14.12.2012, dar nici de această dată nu s-au prezentat.
Conform art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009 privind aprobarea Normelor metodologice la Legea nr. 50/1991, a considat că eforturile reclamantei rămânând fără răspuns, echivalează cu un "refuz nejustificat"; de a da acordul pentru terminarea documentației necesare în vederea demarării lucrărilor de construire a halei.
În drept a invocat disp. art. 581 si urm. C.pr.civ., art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2010.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 1 leu.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâții N.G., C.M. și C.D., legal citați, s-au prezentat în instanță, dar nu au formulat întâmpinare.
Ca urmare a decesului pârâtului A.T., soția acestuia, A.T. a depus la dosar, în copie, certificatul de deces.
În ședința publică din data de 14.03.2013, reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților A.S., A.V. și A.T., moștenitorii pârâtului A.T., cerere admisă de instanță, iar ulterior, în ședința publică din data de 09.05.2013, reclamanta a arătat că înțelege să-și restrângă cadrul procesual deoarece nu există decât soția supraviețuitoare a defunctului A.T., respectiv A. T., solicitând citarea acesteia, cerere admisă de instanță.
De asemenea, în ședința publică din data de 09.05.2013, reclamanta a precizat acțiunea în sensul că solicita să se judece pe calea dreptului comun, temeiul de drept fiind cel indicat prin cerere, respectiv art. 27 pct. 6 din Ordinul nr. 839/2009.
Pârâta A.T., legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Instanța a admis pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și proba testimonială cu martorul O.P., pentru pârâtul N.G. a admis proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorul D.M.V., iar pentru ceilalți pârâți a admis proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator existent la dosar, instanța a reținut următoarele:
Ca urmare a solicitării reclamantei SC …SA, P.M.P. a eliberat certificatul de urbanism nr. .., a cărui valabilitate a fost prelungită de la data de 03.02.2013 până la data de 03.02.2014, în vederea obținerii autorizației de construire privind obiectivul denumit " Centru de fabricație structuri metalice"; pe terenul situat în Ploiești, str…
Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Documentația trebuie să cuprindă, în copie, certificatul de urbanism, dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții și, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel, documentația tehnică - D.T., avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia, dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism și a autorizației de construire.
În vederea obținerii autorizației de construire, reclamanta trebuia să obțină acordul vecinilor în formă autentică sau în cazul refuzului acestora, era necesară prezentarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate refuzul nejustificat al vecinilor de a-și da acordul.
În cauză, pârâții au fost notificați prin S.C.P.E.J… ( notificările nr. …), în vederea exprimării acordului cu privire la edificarea unei hale denumite " Centru de fabricație structuri metalice";, însă pârâții nu s-au prezentat la executorul judecătoresc pentru a-și exprima punctul de vedere față de solicitarea societății reclamante.
Instanța nu a reținut susținerea pârâtului N.G. referitoare la faptul că hala proiectată ar fi fost de natură să-i prejudicieze pe vecini, deoarece așa cum a rezultat din "memoriul tehnic"; întocmit de arhitect P.O., construcția proiectată va avea caracteristici constructive de natură a reduce poluarea fonică.
Astfel, structura de rezistență va consta din cadre ( stâlpi și grinzi) din profile de oțel, pereții interiori vor fi din zidărie de cărămidă și din panouri termoizolatoare, clasa A1 ( CO), cu EI 90 min, pereții exteriori vor fi alcătuiți din panouri termoizolatoare, clasa B ( C1) și panouri vitrate din tâmplărie de aluminiu și geam termopan, acoperișul va fi alcătuit din panouri termoizolatoare, clasa B ( C1), prinse de panele metalice, tâmplăria exterioară ( uși și ferestre) va fi din profile metalice și geam termopan, iar tâmplăria interioară ( uși) va fi metalică.
De asemenea, din raportul de încercare nivel de zgomot nr. … și raportul de încercare nivel de zgomot nr. …, emise de Laboratoarele … reiese că nivelul de zgomot măsurat la o altă hală, proprietatea reclamantei, în care se desfășoară aceeași activitate cu cea propusă prin prezenta cerere, nivelul de zgomot prelevat în partea de vest a amplasamentului ( Ploiești, str. …), la aproximativ 2 metri de gardul societății în prezența unor surse de zgomot reprezentate de mașini de polizat, strunguri este de 59,6 dB ( valorile admisibile maxime conform STAS 10009/88 fiind de 65 dB).
Totodată, nivelul de zgomot prelevat în partea de est a amplasamentului ( Ploiești, str. …), la aproximativ 15 metri de ușa halei de producție, în prezența unor surse de zgomot reprezentate de pod rulant, aparat sudură, polizor, strung, bormașină este de 48,6 dB ( valorile admisibile maxime conform STAS 10009/88 fiind de 65 dB).
Instanța a mai reținut că prin obiectivul ce se dorește a se realiza, nu se va produce o poluare a mediului înconjurător de natură a afecta sănătatea oamenilor care locuiesc în zona " …"; din Ploiești, contrar susținerilor pârâților. Astfel, potrivit raportului de încercare emisii pulberi nr. … emis de Laboratoarele …, nivelul pulberilor ce se vor evacua din atelierul de prelucrări metalice va fi de 5,8 mg/m³ ( limita maximă fiind de 50 mg/m³, conform Ordinului nr. 462/1993 emis de Ministerul Apelor și Protecției Mediului), iar apele reziduale vor avea valori situate sub nivelul valorilor limită potrivit H.G. nr. 188/2002, așa cum reiese din Raportul de încercare analiză apă reziduală nr. … În plus, deșeurile rezultate din procesul de fabricație ( span și resturi metalice, uleiuri uzate) vor fi depozitate selectiv și controlat în spații special amenajate și îngrădite în incinta proprietății până la evacuarea lor către societăți specializate în recuperarea acestor tipuri de deșeuri în vederea reciclării sau distrugerii lor ( art. 7 pct. 7.5 din memoriul tehnic).
Instanța a mai reținut că obiectivul proiectat de reclamantă va respecta prevederile art. 4 ale Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viața al populației, emis de Ministerul Sănătății, întrucât așa cum a rezultat din declarația martorului P.O., precum și din proiectul întocmit de acest martor, distanța dintre locuințele pârâților și hala reclamantei va fi de minim 15 m. Astfel, distanța dintre hala proiectată și locuințele pârâților C.D., A.T. și C.M. va fi cuprinsă între 17,07 m și 19,60 m, iar între hală și locuința pârâtului N.G. va fi de 42,80 m, conform planului de situație.
Potrivit declarației martorului P.O., pereții și acoperișul construcției proiectate vor fi din panouri termoizolante, care limitează propagarea zgomotului în exterior, iar pe partea de nord a halei, către vecini, nu se vor prevedea ferestre.
Nu a fost reținută nici susținerea pârâtului N.G. în sensul că nu li s-a adus la cunoștință de către reclamantă despre construcția ce se propune a se realiza, mai ales că din declarația martorului propus de acesta, D.M.V. a rezultat faptul că reprezentanții societății reclamante au avut mai multe întâlniri cu proprietarii vecini, în cadrul cărora li s-a explicat faptul că urmează a se construi o hală industrială care nu va afecta în niciun fel locuitorii din zonă și nu va polua fonic.
În privința pârâtei A.T., ca urmare a faptului că nu s-a prezentat în instanță în vederea luării interogatoriului încuviințat, deși a fost citată cu această mențiune, instanța a făcut aplicarea disp. art. 225 C.pr.civ. de la 1865 în sensul că neprezentarea acesteia, coroborată cu atitudinea procesuală a acestei pârâte, care nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare, a fost apreciată ca o mărturisire în folosul reclamantei.
În condițiile în care hala proiectată de reclamantă pe terenul situat în Ploiești, str. … nu va afecta fonic sau în alt mod locuitorii din zonă, așa cum rezultă din memoriul tehnic efectuat de arh. P.O. și din rapoartele de încercare nivel zgomot, emisii pulberi și apă reziduală, întocmite de Laboratoarele …, instanța nu a apreciat ca justificat refuzul pârâților care au invocat tocmai faptul că lucrarea ce se va ridica îi va afecta prin praf și zgomot, mai ales că susținerile pârâților nu au fost dovedite prin niciun mijloc de probă concret, fiind simple opinii ale acestora.
Având în vedere dispozițiile art. 27 alin. 6 din Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 care stabilesc că refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor, instanța a admis în parte acțiunea, a constatat nejustificat refuzul pârâților de a-și da acordul cu privire la construirea de către reclamantă a obiectivului " Centru de fabricație structuri metalice";, conform documentației tehnice întocmite de arhitect P.O. și pe cale de consecință, a suplinit acordul pârâților în vederea construirii de către reclamantă a obiectivului " Centru de fabricație structuri metalice";, situat în Ploiești, str. ….
Instanța a respins ca nefondat capătul de cerere privind solicitarea reclamantei de prelungire a certificatului de urbanism nr. …, deoarece eliberarea certificatului de urbanism se efectuează în conformitate cu disp. art. 6 din Legea nr. 50/1991 de către primarul localitatii în care se construiește imobilul, după o procedură stabilită de lege, la fel ca și prelungirea acestuia și nu de către instanța de judecată.
În privința cererii reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, instanța a admis-o în parte și a obligat pârâții către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1011 lei reprezentând taxă judiciară de timbru ( 10 lei), timbru judiciar ( 1 leu) și onorariu avocat ( 1000 lei).
Referitor la onorariul de avocat solicitat, în cuantum de 4.000 lei, instanța a avut în vedere disp. art. 274 alin. 3 C.pr.civ. de la 1865 care permit instanței să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită.
S-a reținut că aceste dispoziții legale sunt menite să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului.
Prin reducerea onorariului, instanța a apreciat că nu se intervine în contractul de asistență juridică încheiat între reclamant și avocat, ci doar s-a apreciat în ce măsură onorariul părții care îl solicită trebuie suportat de către pârât.
În aprecierea cuantumului onorariului de avocat, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
În speță, având în vedere că prezenta cauză nu a avut o complexitate deosebită, că activitatea prestată de avocat a constat în redactarea cererii de chemare in judecată și prezentarea la termenele de judecată acordate, când s-au încuviințat și administrat probatoriile încuviințate, instanța a apreciat că un onorariu de 1.000 lei păstra un just echilibru între toate aceste criterii de referință.
| ← Acţiune în constatare – Clauze abuzive | Deconectarea unui utilizator individual dintr-un condominiu de... → |
|---|
