CONSTATARE NULITATE TITLU DE PROPRIETATE. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 15416 din data de 11.01.2016
Prin cererea înregistrată sub nr. 24380/245/2011 la Judecătoria Iași, reclamanții N.I. și N.E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții B.E., COMISIA JUDEȚEANĂ IAȘI DE APLICARE A LEGII 18/1991 și COMISIA COMUNALĂ D. DE APLICARE A LEGII 18/1991 ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea parțială a titlului de proprietate eliberat pe numele pârâtei persoană fizică, cu privire la suprafața de 369 mp teren, sola 1, parcela 39/1, din intravilanul comunei D.
Au mai solicitat reclamanții ca pârâta B.E. să fie obligată a le lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de 369 mp anterior individualizată.
În motivare, reclamanții au precizat că autorului N.G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 9500 mp teren pe raza comunei D., fiind emis titlul de proprietate, o parte din teren, împreună cu locuința, fiindu-se vândută lor, reclamanților.
Au mai menționat că în mod nelegal pârâtei B.E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 5000 mp teren, în condițiile în care nici aceasta și nici rudele ei nu au deținut teren pe raza comunei D.
Reclamanții au menționat că în cadrul acțiunii în grănițuire pe care au formulat-o, în prezent suspendată în recurs de Tribunalul Iași, a fost efectuată o expertiză topocadastrală, constatându-se că o parte din suprafața reconstituită pârâtei se suprapune peste terenul reconstituit autorului lor și cumpărat ulterior de către aceștia.
Au depus înscrisuri și au solicitat administrarea probelor cu interogatoriul pârâtei B.E., pe care însă nu l-au prezentat în instanță, și cu expertiză topocadastrală.
Ceilalți pârâți nu au formulat întâmpinare.
La solicitarea instanței au fost înaintate documentațiile care au stat la baza emiterii titlului contestat de către Instituția Prefectului Județului Iași de OCPI Iași.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe numele N.G. a fost eliberat titlul de proprietate, pentru o suprafață de 2 ha și 4500 mp teren situat pe raza comunei D., jud. Iași.
N.G. i-a vândut fiului acestuia, N.I. și soției acestuia N.E., reclamanți în prezenta cauză, cu rezerva uzufructului viager, o casă cu anexe, precum și suprafața de teren curți - construcții de 1200 mp din P 1(40), suprafața de teren arabil de 3339,43 mp din P2 (40/1/1) și suprafața de teren vii de 1547,14 mp din P 3 (40/1/2) din sector cadastral 1, nr. cadastral 110, situate în intravilanul satului D., jud. Iași.
S-a mai menționat că terenul a intrat în proprietatea vânzătorilor prin reconstituirea dreptului de proprietate, în baza titlul de proprietate.
În baza cererii formulate la 26.02.1991, pârâtei B.E. i s-a atribuit în proprietate o suprafață de 0,50 ha teren, fiind eliberat titlul de proprietate care atestă reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5000 mp teren pe raza comunei D.
Prin expertiza topocadastrală efectuată în cauză s-a constatat că, în registrul agricol din perioada 1959-1962, care a stat la baza reconstituirilor conform Lg. 18/1991, la fila cu nr. casei 20B, N.G., autorul reclamantului N.I., figurează în vatra satului, în locul denumit popular "Grădină";, cu 35 ari (3500 mp), restul terenului fiind pe alte amplasamente care nu au legătură cu zona. Terenul avut în proprietate anterior colectivizării figura la rolul agricol din perioada 1959-1962, fiind în suprafață de 3,85 ha, dintre care 3,50 ha în extravilan și 0,35 ha în intravilan, reconstituirea dreptului de proprietate făcându-se pentru 4,45 ha teren, cu 0,60 ha mai mult decât era înscris în perioada 1959-1962 în registrul agricol.
S-a mai menționat de către expert că față de suprafața din intravilan înscrisă în titlul de proprietate, suprafața măsurată și deținută efectiv de reclamanți este mai mică cu 369 mp.
A fost identificată cu schițe și vecinătăți suprafața de 369 mp din intravilanul satului D., jud. Iași, T1, P39/1, aceasta fiind cuprinsă în titlul de proprietate eliberat pe numele B.E.
De asemenea, s-a constata, în raportul de expertiză că suprafața de 368 mp care reprezintă diferența dintre suprafața din intravilan înscrisă în titlul de proprietate și suprafața deținută efectiv de reclamați, nu face obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
Se constată, așadar, pe de o parte, că autorul reclamanților i s-a reconstituit dreptul de proprietate în intravilan pentru o suprafață de 0,95 ha deși în registrul agricol figura doar cu 0,35 ha, iar pe de altă parte, reclamanții nu au făcut dovada că suprafața de 369 mp pe care o revendică, ar fi reprezentat vechiul amplasament al autorului acestora, înscris în registrul agricol.
Totodată, se constată că aceștia și-au justificat îndreptățirea asupra terenului de 369 mp prin faptul că ar fi aparținut autorului (fapt nedovedit) și că le-ar fi fost vândut prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat, susținerile acestora fiind infirmate de raportul de expertiză, în care se concluzionează că această suprafață nu face obiectul respectivului act.
Prin urmare, față de situația reținută, instanța va respinge acțiunea ca nefondată, reclamanții nedovedindu-și îndreptățirea asupra terenului în suprafață de 369 mp pentru care solicită constatarea nulității titlului emis pârâtei B.E. și revendicarea acestuia.
Va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
| ← Revocare donaţie pentru survenienţă de copii .... | OBLIGAŢIE DE A FACE. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
