CONTESTAŢIE LA EXECUTARE. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU Sentinţă civilă nr. 7080 din data de 20.11.2013
CONTESTAȚIE LA EXECUTARE
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 26.06.2013 contestatoarea R. E. a chemat în judecată pe intimații H.I. și D:J.T.S. pentru contestație la executare în dosarul BEJ G.N. solicitând suspendarea executării silite, anularea formelor de executare și încetarea executării silite.
În motivare, contestatoarea a arătat că în urma divorțului de intimatul H.I., în baza sentinței civile pronunțate, prin care s-a luat act de tranzacția intervenită între părți a dobândit apartamentul situat în Bacău, str. X. nr. Z, jud. Bacău, iar pârâtul un teren situat în Bacău, urmând să îi achite și o sultă de 7500 lei. Contestatoarea arată că prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar la cererea intimatei s-a dispus anularea tranzacției și revenirea la situația anterioară, respectiv la regimul comunității de bunuri, iar în anul 2012 a introdus o acțiune de partaj de bunuri comune ce face obiectul dosarului nr.
Mai arată că prezenta contestație trebuie suspendată până la soluționarea definitivă a dosarului de partaj de bunuri comune dat fiind că apartamentul este bun comun și au o contribuție de 1/2 fiecare.
Contestatoarea susține că este prejudiciată prin începerea executării silite asupra acestui bun, deoarece nu a știut de dosarul penal al fostului soț, iar când s-a pus sechestru de poliție nu a fost de față și nici nu i s-a comunicat procesul verbal de sechestru. Mai arată că dacă intimata ar fi dat dovada de diligență ar fi încercat recuperarea prejudiciului imediat după pronunțarea deciziei de condamnare și față de faptul că H.I. era obligat să răspundă în solidar cu S.C. C.C.H.C. SA, executorul trebuia să se îndrepte cu executarea și asupra bunurilor acestei societăți, dar și asupra bunurilor care aparțin intimatului H.I. și numai în situația în care din valorificarea acestor bunuri creditorul nu s-ar fi îndestulat, ar fi trebuit să înceapă urmărirea silită asupra apartamentului.
În drept a invocat dispozițiile art. 711 alin. 1, 4, art. 718 alin. 1 , art. 719 alin. 1, 2, art. 817 alin. 1, 2 C.proc.civ.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar înscrisuri.
Odată cu cererea de chemare în judecată, contestatoarea a formulat și cerere de ajutor public judiciar.
La solicitarea instanței, BEJ a depus dosarul de executare nr. 221/2013.
Instanța a stabilit în sarcina contestatoarei taxă judiciară de timbru de 204 lei și timbru judiciar de 5,3 lei.
Prin încheierea din data de 10.07.2013, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar și a redus cuantumul taxei judiciare de timbru de la 204 lei la 102 lei și timbrul judiciar de la 5,3 lei la 2,65 lei.
În urma adresei comunicate contestatoarei în faza de regularizare a cererii, aceasta a făcut precizări la acțiune prin care a arătat că nu a învestit instanța cu un capăt de cerere distinct privind încetarea executării silite, ci este o consecință a soluționării contestației la executare. A mai arătat că în ceea ce privește suspendarea executării silite până la soluționarea dosarului de partaj nr. solicită suspendarea executării silite în baza art. 718 alin. 1 C.proc.civ. Contestatoarea a arătat că actul de executare atacat este somația nr. 221/2013 solicitând anularea acesteia, acesta fiind primul capăt de cerere, iar cel de-al doilea capăt de cerere îl constituie cererea de suspendare a executării silite. A mai arătat că valoarea obiectului cererii este de 74019,48 lei.
Contestatoarea a achitat taxă judiciară de timbru de 102 lei si timbru judiciar de 2,65 lei.
Intimata D.J.S.T. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond respingerea contestației la executare.
În apărare, a arătat că prin sentința penală intimatul a fost obligat în solidar cu SC C.C.H.C. SA la plata sumei de 740.193.863 ROL către subscrisa, fiind menținută măsura sechestrului asupra apartamentului intimatului din Bacău, dispusă prin ordonanța nr. din 14.10.1999. Intimata susține că prin sentința civilă pronunțată în dosarul de divorț s-a luat act de tranzacția soților apartamentul fiind atribuit contestatoarei, însă tranzacția a fost anulată prin sentința civilă nr. 8760 din dosarul de divorț, rămasă irevocabilă. Astfel, susține intimata, executarea silită este începută în baza unei hotărâri definitive și irevocabile.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 din Legea 134/2010.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare.
La termenul din data de 02.10.2013 intimata a depus tardiv o nouă întâmpinare.
Instanța a stabilit în sarcina contestatoarei o cauțiune de 5687,853 lei pentru cererea de suspendare a executării silite, însă aceasta nu a achitat-o.
La termenul din data de 20.11.2013, instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii și a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 2730 pronunțată în dosarul Judecătoriei Bacău intimatul a fost obligat în solidar cu SC C.C.H.C. SA la plata sumei de 740194863 lei cu titlu de despăgubiri civile către intimata D.J.T.S.
Prin sentința civilă din 09.02.2001 pronunțată în dosarul de divorț al Judecătoriei Bacău s-a luat act de tranzacția dintre părți, fiind atribuit contestatoarei apartamentul situat în Bacău, str. X nr. Z, jud Bacău. Tranzacția consfințită în sentința civilă menționată a fost revocată prin sentința civilă nr. 8760 pronunțată în dosarul prin care s-a anulat tranzacția părților, în urma acțiunii pauliene introduse de intimata din prezenta cauză.
La cererea intimatei înregistrată pe rolul BEJ la data de 22.04.2013 s-a început executarea silită împotriva debitorului H.I. fiind întocmit dosarul de executare silită nr. 221/2013. Intimata a solicitat executarea silită în baza sentinței penale și a sentinței civile pronunțate în dosarul de partaj în vederea recuperării sumei de 740194863 rol si 600 lei prin urmărire silită imobiliară a imobilului debitorului H.I.
Prin încheierea din data de 22.04.2013 BEJ a admis cererea creditoarei , s-a dispus inregistrarea cererii de executare silită și deschiderea dosarului de executare silită nr 221/2013 în vederea recuperării prin urmărire imobiliară a sumei de 74619,48 lei.
Prin încheierea din data de 17.05.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul s-a admis în parte cererea de încuviințare a executării silite formulată petentul BEJ în favoarea creditorului împotriva debitorului H.I., s-a încuviințat executarea silită și a fost autorizat creditorul să treacă la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința penală pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul sus-menționat, pentru recuperarea sumei de 74.019,48 lei reprezentând debit, s-a respins cererea de încuviințare a sentinței civile nr. 8760 pronunțată în dosarul Judecătoriei Bacău.
Prin încheierea din data de 27.05.2013 s-au stabilit cheltuielile de executare până la concurența sumei de 8577,7 lei.
Prin somația imobiliară nr. 221/13 din 17.05.2013 s-a pus în vedere intimatului H.I. să achite în termen de 15 zile de la primire sau de la lăsare la domiciliu suma de 110,207,6 lei debit (reprezentând despăgubiri civile actualizate cu indicele de inflație) plus suma de 8577,7 lei, în caz contrar urmând a se proceda la urmărire silită a imobilului situat în Bacău, str. X, nr. Z, jud Bacău. Somația a fost comunicată debitorului la data de 06.06.2013.
În speță sunt aplicabile prevederile Noului Cod de procedură civilă, față de dispozițiile art. 3 din Legea 76/2012, dat fiind că executarea silită a fost demarată după intrarea in vigoarea a noii legi.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, potrivit art. 718 alin. 1 C.proc.civ. până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea; suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Legiuitorul a prevăzut posibilitatea suspendării executării, pentru ca până la soluționarea contestației la executare să nu se desăvârșească o procedură de executare realizată cu încălcarea prevederilor legale. Scopul suspendării executării în cadrul contestației la executare este acela de a preîntâmpina producerea unor prejudicii grave, efect al continuării executării pornită în mod nelegal.
Conform art. 718 alin. 2 Cod procedură civilă, "pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației";. Instanța reține că plata cauțiunii este o condiție de admisibilitate a cererii de suspendare a executării silite., ori în speță contestatoarea nu a făcut dovada plății cauțiunii astfel cum i s-a pus în vedere de instanță, motiv pentru care va respinge cererea de suspendare provizorie ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că art. 711 alin. 1 C.proc.civ. prevede că împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. Conform art. 712 alin. 3 C.proc.civ. în cazul procedurii urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil, contestația la executare poate fi introdusă și de o terță persoană, însă numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la bunul respectiv. Art. 714 alin. 4 prevede că dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
Conform art. 817 alin. 1 C.proc.civ. creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară. Alin. 2 prevede că până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș. Potrivit alin. 3 creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condițiile prevăzute la art. 822.
Instanța nu poate primi apărările contestatoarei că executarea silită trebuia să se îndrepte și împotriva bunurilor S.C. C.C.H.C. SA, dat fiind că intimatul H.I. a fost obligat în solidar cu aceasta la acoperirea prejudiciului. Astfel, solidaritatea debitorilor dă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva oricărui debitor în vederea recuperării creanței, fără a exista vreo ordine de urmărire.
Însă, în speță, instanța reține că obligația intimatului H.I. stabilită prin titlul executoriu reprezentat de sentința penală nr. 2730/24.10.2005 este o obligație personală a acestuia, astfel că puteau fi supuse executării silite imobiliare doar bunurile acestuia. Apartamentul situat în Bacău, str. X nr. Z, jud. Bacău, ca urmare a revocării tranzacției dintre H.I. și soția sa prezintă caracterele juridice ale unui bun comun în devălmășie, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1968 din 15.03.1993, fiind dobândit de cei doi în timpul căsătoriei. În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 817 Cod procedură civilă, ori instanța reține că executarea silită nu a respectat prevederile menționate, întrucât, deși cota-parte ce aparține ce aparține intimatului poate fi urmărită în mod direct, aceasta trebuie să fie în prealabil determinată, în lipsa acestui element executarea silită fiind nelegală. Astfel, intimata era obligată să ceară mai întâi împărțeala imobilului, putând fi apoi urmărită pe calea executării silite imobiliare cota parte determinată din imobil, ori imobilul în situația atribuiri acestuia în urma partajului.
În aceste condiții, dat fiind că somația nr 221/2013 din 27.05.2013 este un act de executare efectuat cu nerespectarea prevederilor legale, față de cele menționate anterior, instanța va admite contestația la executare și va anula somația.
Având în vedere principiul disponibilității, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată conform concluziilor de fond.
| ← Excepţia insuficienţei timbrări a cererii. Jurisprudență... | curatelă. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte... → |
|---|
