Contestaţia la executare prevăzută de art. 711 şi următoarele Noul Cod de Procedură Civilă. Căi de atac. Recurs inadmisibil.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia a II-a civila Decizie nr. 123 din data de 12.05.2015
Art. 718 ( fost 717) alin.1 Cod procedură civilă prevede că " hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. 4 și art. 715 alin.4 care pot fi atacate în condițiile dreptului comun";.
Textul art. 712 alin. 4 Cod procedură civilă se referă la "împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote - părți sau în devălmășie (…), la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare";, iar textul art. 715 (714) alin. 4 vizează "(…)contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit (…)";.
În afara excepțiilor prevăzute de art. 712 lin.4 și art. 715 alin.4 Noul Cod de Procedură Civilă, hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, recursul fiind inadmisibil
Prin sentinta civilă nr. 4846 din 16.05.2014 pronuntata de Judecatoria Slatina în dosarul nr. 6946/311/2013 s-a respins excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea executorului judecătoresc, prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, ca neîntemeiată.
S-a admis cererea formulată de contestatorul IPJO, în contradictoriu cu intimatul RA și s-a dispus anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 106/5789/311/2013, întocmit de BVC.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul RA, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii contestației la executare întrucât au fost achitate atât debitul, cât si cheltuielile de executare.
Prin decizia nr. 193 din data de 04.12.2014, Tribunalul Olt - Secția a II-a Civilă, de contencios Administrativ și Fiscal a admis apelul formulat de apelantul RA în contradictoriu cu intimatul IPJO împotriva sentintei numărul 4846 din 16.05.2014 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 6946/311/2013, a schimbat sentința în sensul că a respins contestația la executare ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel , tribunalul a constatat următoarele:
Prin sentința nr. 3615/01.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 8713/104/2012 a fost admisă plângerea contravențională formulată de apelantul - petent RA și a fost obligată intimata IPJO la plata sumei de 800 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Întrucât intimatul -contestator nu și-a executat de bună-voie obligația stabilită în sarcina sa, apelantul-petent a formulat cerere de executare silită, constituindu-se dosarul de executare silita nr. 106/5789/311/2013, întocmit de BEJVC, în care a fost emisă somația din data de 19.06.2013, dată la care s-a emis și încheierea nr. 106/19.06.2013, cu privire la cheltuielile de executare.
Prin Încheierea nr. 6622/10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr. 5789/311/2013 a fost încuviințată executarea silită, iar somația a fost comunicata la sediul intimatei - contestatoarei la data de 25.06.2013 ( fila 69 ).
Tribunalul a reținut că în mod eronat prima instanță a apreciat că în cauza dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, atâta timp cât creanța apelantului -intimat nu reprezintă o creanță fiscală, ci doar cheltuieli de judecată stabilite printr-o hotărâre judecătorească.
Titlul de creanță fiscală este actul juridic prin care se stabilește și se individualizează, fie de către organele fiscale, fie de către contribuabil, mărimea unei obligații fiscale (impozite, taxe, contribuții, amenzi etc.), pe fiecare contribuabil, pentru o materie impozabilă, pe o perioadă de timp.
O creanță fiscală nu se poate naște în lipsa unei baze de impozitare, a unei materii impozabile.
Astfel, s-a constatat că apelantul nu are calitatea de contribuabil față de IPJO, ci doar pe aceea de creditor derivată dintr-un raport de drept procesual civil, motiv pentru care, în speță, nu sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală, apelantul neavând obligația de a se adresa inițial cu o cerere intimatului în vederea achitării cheltuielilor de judecată, ci având posibilitatea de a recurge direct la procedura executării silite reglementată de dispozițiile Codului de procedură civilă.
De asemenea, instanța a reținut că intimatul-contestator și-a achitat obligațiile stabilite în sarcina sa, atât cheltuieli de judecată cât și cheltuieli de executare, astfel că, pe cale de consecință, s-a constatat contestația la executare rămasă fără obiect.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul IPJO, criticând-o pentru nelegalitatate și netemeinicie.
Verificând din oficiu legalitatea căii de atac, Curtea a invocat excepția inadmisibilității recursului și a făcut aplicarea prevederilor art. 248 alin.1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei";.
Asupra excepției inadmisibilității, Curtea a reținut următoarele:
Conform dispozițiilor art.457 alin. 1 din codul de procedură civilă "hotărârea este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei";.
Art. 718 ( fost 717) alin.1 Cod procedură civilă prevede că " hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. 4 și art. 715 alin.4 care pot fi atacate în condițiile dreptului comun";.
Textul art. 712 alin. 4 Cod procedură civilă se referă la "împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote - părți sau în devălmășie (…), la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare";, iar textul art. 715 (714) alin. 4 vizează "(…)contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit (…)";.
Cum, în speță, nu este vorba de excepțiile stabilite de art. 712 alin. 4 și art. 715 alin. 4 Cod procedură civilă, hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, recursul fiind inadmisibil.
De altfel, și în dispozitivul deciziei pronunțate de Tribunalul Olt - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal ca instanță de apel s-a menționat că hotărârea este definitivă și, prin urmare, nesusceptibilă de recurs.
Față de considerentele expuse, Curtea a respins recursul declarat în cauză de către contestatorul IPJO ca inadmisibil.
Având în vedere art. 453 Cod procedură civilă, Curtea a obligat recurentul IPJO, în culpă procesuală, la 348 lei cheltuieli de judecată către intimatul RA
| ← Conflict de competenţă între secţiile tribunalului... | Raportul vizitei de verificare la faţa locului.... → |
|---|
