Închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006. Condiţii.

Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia a II-a civila Decizie nr. 315 din data de 29.04.2015

În conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr.85/2006 în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

Condițiile prevăzute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru închiderea procedurii sunt îndeplinite în contextul în care societatea debitoare nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri impozabile în patrimoniu ( adresa Primăriei ), iar creditorii nu au înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii, deși au fost notificați cu propunerea de închidere a procedurii.

Prin sentința nr. 658 din data de 24.11.2014, Tribunalul Olt - Secția a II-a Civilă, de contencios Administrativ și Fiscal, în temeiul art. 131 din Legea 85/2006 a dispus închiderea procedurii și radierea debitoarei SCSSRL din evidența Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Olt.

În temeiul art. 135 din Legea 85/2006 sentința a fost notificată DGRFPC și ORCdepe lângăTO pentru efectuarea mențiunilor.

În temeiul art. 136 din Legea 85/2006 a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri cu privire la procedură.

În temeiul art. 4 din Legea 85/2006 a dispus decontarea onorariului lichidatorului judiciar în sumă de 3.000 lei și a cheltuielilor de procedură în sumă de 205 lei din Fondul de lichidare.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că:

Prin sentința nr. 317 din 29.05.2014 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr.1890/104/2014 s-a admis cererea administratorului judiciar Phoenix SPRL, s-a dispus trecerea în procedura simplificată a falimentului, dizolvarea societății și ridicarea dreptului de administrare al acesteia.

A fost numit lichidatorul judiciar Phoenix SPRL pentru a îndeplini atribuțiile prev. de art. 25 din lege.

Lichidatorul judiciar a depus la termenul din 13.10.2014 un raport final cu propunerea de închidere a procedurii insolvenței în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, arătând că debitoarea este dizolvată din anul 2005, nu mai desfășoară activitate economică, iar până la această dată nu au fost identificate fapte și persoane vinovate de apariția stării de insolvență în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea 85/2006.

Creditorii nu au formulat obiecțiuni față de cererea de închidere a procedurii.

Judecătorul sindic a constatat că sunt îndeplinite condițiile art. 131 din Legea 85/2006, cu privire la închiderea procedurii pentru lipsa de bunuri din patrimoniu.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel creditoarea AJAFPO în numele și pentru DGRFPC, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de apel, apelanta creditoare AJAFPO în numele și pentru DGRFPC a arătat că instanța de fond a dispus închiderea procedurii falimentului aplicând prematur dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, întrucât judecătorul sindic trebuia să analizeze și să stăruie prin toate mijloacele legale pentru ca creditorii să-și poată recupera în totalitate sau în cea mai mare parte creanțele față de debitor.

A mai arătat apelanta creditoare că, în privința lipsei bunurilor, doar raportul lichidatorului nu este suficient, hotărârea instanței trebuind să se bazeze pe documente provenite de la autorități care dețin evidența bunurilor mobile și imobile, iar, potrivit atribuțiilor conferite lichidatorului prin art. 25 din Legea nr. 85/2006, acesta avea obligația să examineze activitatea debitorului în raport cu situația de fapt și să întocmească un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

A invocat prematuritatea închiderii procedurii întrucât se impunea o atenție sporită și în cadrul acțiunii de identificare a bunurilor, cât și în cadrul acțiunii de stabilire a persoanelor cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență, existând posibilitatea ca bunurile să fie sustrase de la urmărire și deci datele din evidența organelor locale să nu exprime realitatea.

Totodată a învederat apelanta creditoare că relațiile solicitate de lichidator de la unitățile administrative care dețin evidența bunurilor mobile și imobile au fost cerute la o anumită dată, și nu cum era corect pe ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006.

S-a solicitat admiterea apelului și, în temeiul prevederilor art. 480 alin.2 C.pr.civ., schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul de a se dispune continuarea procedurii de lichidare față de debitoare.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art.8 din Legea nr. 85/2006, precum și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.

La data de 30.01.2015 lichidatorul PSPRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinării a arătat că a depus adresa Primăriei Slatina prin care s-a a comunicat că debitoarea nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile, iar în ultimii trei ani societatea nu a înstrăinat bunuri mobile sau imobile.

Totodată a arătat că raportul privind propunerea de închidere a procedurii a fost adus la cunoștința creditorilor și că apelanta creditoare nu a formulat obiecțiuni la propunerea de închidere.

La solicitarea instanței lichidatorul judiciar a formulat punct de vedere cu privire la două autovehicule Dacia Double, precizând că acestea au fost achiziționate de debitoare în leasing și nu sunt proprietatea societății debitoare.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel și în raport de dispozițiile art. 476 și urm. N.C.pr.civ., Curtea a reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr.85/2006 în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

În speță, Curtea a apreciat că cerințele legale prevăzute de dispozițiile art. 131 din Legea nr.85/2006, privind lipsa bunurilor și neavansarea cheltuielilor de către creditori, sunt întrunite.

Societatea debitoare nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri impozabile în patrimoniu ( adresa Primăriei Slatina ).

Creditorii nu au înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii, deși au fost notificați cu propunerea de închidere a procedurii.

Ca urmare, în mod corect judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei.

În exercitarea atribuțiilor ce-i reveneau, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, lichidatorul a depus, la data de 08.07.2014 (filele 29-31 dosar fond), raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la insolvența debitoarei, precizând în cadrul acestuia că nu poate face o analiză concludentă a situației financiare, dată fiind vechimea ultimului bilanț publicat și că nu a identificat elemente care să poată intra sub incidența art. 138 din Legea 85/2006.

În acest context, critica privitoare la obligația examinării activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirii unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă este neîntemeiată.

Nici critica vizând lipsa de diligență a lichidatorului judiciar în acțiunea de identificare a bunurilor nu este întemeiată.

Lipsa bunurile din averea debitorului a căror valorificare să permită continuarea procedurii rezultă atât din raportul lichidatorului judiciar, cât și din adresa nr. 54995/13.06.2014 emisă de către Primăria Slatina.

Susținerea privind lipsa evidenței bunurilor mobile și imobile pe ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii nu poate fi reținută întrucât din adresa nr. 54995/13.06.2014 a Primăriei Slatina reiese că societatea nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile, precum și că în ultimii trei ani societatea nu a înstrăinat bunuri mobile sau imobile (cele două autovehicule Dacia Double au fost achiziționate de debitoare în leasing și nu sunt proprietatea societății debitoare).

De altfel, apelanta creditoare nu a indicat în concret care anume bunuri există în patrimoniul debitoarei și nu au fost identificate.

Cât privește posibilitatea sustragerii bunurilor sau existența unor evidențe care să nu exprime realitatea, în lipsa unor dovezi în acest sens, susținerile apelantei creditoare sunt simple afirmații.

Referitor la critica privind nerecuperarea creanțelor, Curtea a constatat că, de asemenea, este nefondată deoarece, chiar dacă scopul procedurii este acoperirea pasivului debitorului, în cazul în care nu mai există bunuri în patrimoniu, creanțele rămase neacoperite vor fi suportate de creditori.

Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ., a respins ca nefondat apelul declarat de creditoarea DGRFP CRAIOVA - A.J.F.P. OLT.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006. Condiţii.