Anulare ordin emis de prefect privind componenţa comisiilor de disciplină- calitate procesuală pasivă, aplicarea dispoziţiilor legale privind constituirea şi funcţionarea comisiilor de disciplină.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios-administrativ si fiscal Decizie nr. 702 din data de 06.05.2015
Determinarea calității procesuale pasive se face în raport de emitentul actului contestat.În aplicarea dispozițiilor HG nr.1344/2007 comisia de disciplină pentru a fi legal constituită trebuie completată cu membri supleanți, iar nu să fie desemnați titulari persoane care nu figurau printre supleanți.
Prin sentința nr. 2691 din 03.10.2014, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. 5515/101/2013 s-a respins excepția inadmisibilității.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește Instituția Prefectului Județului Mehedinți.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Prefectul Județului Mehedinți, Instituția Prefectului Județului Mehedinți, Nicolae Drăghia, Ș L M, I R, N D, C F și B C.
S-a anulat ordinul 55 emis la 15 februarie. 2013 de Prefectul Județului Mehedinți.
A fost obligată pârâta Instituția Prefectului la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare că anterior promovării cererii de chemare în judecată reclamantul s-a adresat Instituției Prefectului contestând modul de alcătuire al noii comisii de disciplină (există în acest sens cererea înregistrată sub nr. 2567/21.03.2013).
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive și această excepție a fost respinsă prima instanță reținând că ordinul a cărui anulare se solicită a fost emis de acest subiect de drept, astfel încât fiind implicat în raportul de drept administrativ dedus judecății Instituția Prefectului Județului Mehedinți justifică îndreptățirea de a fi parte în proces.
În fapt prima instanță a reținut că la data de 20.12.2010 la nivelul Județului Mehedinți s-a constituit comisa de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizărilor referitoare la faptele secretarilor unităților administrativ teritoriale ce pot constitui abaterii disciplinare. Această comisie a fost formată din trei membri titulari: I M (prefect), I V (secretarul județului) și BM (secretar al Municipiului O). Prin același ordin au fost desemnați ca membri supleanți: I R (secretarul județului M ) V C (șef serviciu instituția prefectului) și B F (secretar comuna B O).
Potrivit art. 6 alin. 2 din HG nr. 1344/2007 comisia se constituie prin ordin al prefectului și are următoarea componență: subprefect care are atribuții în domeniul legalității; secretarul județului; un membru desemnat de majoritatea secretarilor unităților administrativ teritoriale din județ. Membri supleanți sunt: secretarul unității administrativ teritoriale reședință de județ; un reprezentat al instituției prefectului; un membru desemnat de majoritatea secretarilor unităților administrativ teritoriale din județ.
Potrivit art. alin. 3 membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de trei ani cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
Având în vedere că această comisie de disciplină care a fost reorganizată în februarie 2013, a fost înființată în anul 20.12.2010 s-a reținut că reorganizarea s-a produs înainte de expirarea mandatului de trei ani, verificânâdu-se astfel în ce măsură în februarie 2013 modificarea componenței s-a petrecut întocmai cum stabilește HG nr. 1344/2007.
În acest sens s-a arătat că, potrivit art. 15 există mai multe situații de încetare al mandatului de membru în comisia de disciplină: de la data transferului în cadrul unei alte autorități; de la data la care a intervenit o situație de incompatibilitate (litera d); de la data încetării raportului de serviciu (litera f). Elementul central este stabilit de art. 15 alin. 2 care arată că: " în caz de încetare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină se numește ca membru titular membrul supleant corespunzător și se demarează procedura pentru desemnarea unui alt membrul supleant";. De aici s-a reținut că principiul ce trebuia avut în vedere este acela că membru supleant ia locul membrului titular și ceea ce trebuie demarată este procedura desemnării membrilor supleanți, iar nu a celor titulari.
În speță s-a reținut că în februarie 2013 niciunul dintre membri titulari nu mai avea această calitate. Astfel, în ceea ce privește pe I M, acesta nu mai deținea funcția de prefect în cazul său operând încetarea raporturilor de serviciu aspect care atrage încetarea mandatului potrivit art. 15 lit. f din HG 1344/2007. De asemenea nici secretarul județului I V nu mai avea această calitate ca urmare a încetării raporturilor de serviciu. În ceea ce-l privește pe B M existând o sesizarea împotriva sa, sesizare primită la comisia de disciplină deveneau aplicabile prevederile art. 13 alin. 1 lit. e, aspect care făcea ca mandatul său să nu înceteze dar să fie suspendat. Într-o astfel de ipoteză s-a reținut că art. 13 alin. 2 din HG nr. 1344/2004 stabilește că "ședințele comisiei de disciplină se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător"; ( în cazul său membru supleant corespunzător ar fi fost B F).
În concluzie s-a arătat că, în februarie 2013 comisia de disciplină trebuia completată cu membri supleanți menționați la comisia de disciplină constituită în decembrie 2010 iar nu să fie desemnați titulari persoane care nu figurau printre supleanți în 2010. S-a arătat astfel că în locul subprefectului care avea atribuții în domeniul legalității trebuia să urce secretarul Municipiului Dr Tr Severin (I R în locul fostului prefect M I); V C în locul I V. În ceea ce-l privește pe B M s-a arătat că în locul acestuia ar fi trebuit să urce membrul supleant F B, numai că prin dispoziția Primăriei Comunei B O din 31.01.2013 avea încetată calitatea. S-a arătat că era necesar în aceste condiții să se facă aplicarea prevederilor art. 15 alin. 2 din HG nr. 1344/2007, adică să se demareze procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant, care, rămânând supleant, ar fi ocupat mandatul lui B M pentru acea perioadă în care mandatul acestuia era suspendat în temeiul art. 13 din HG nr. 1344/2007.
Încercând să îndepărteze acest blocaj de ordin juridic existent la nivelul comisie de disciplină, Prefectul județului Mehedinți a reorganizat-o pentru a o face să funcționeze. S-a reținut însă că această reorganizare nu era posibilă prin raportare la normele stricte ale HG nr. 1344/2007, deoarece legea stabilea componența pe care trebuia să o aibă comisia de disciplină: I R, VC, devenind membri titulari din membri supleanți.
Potrivit art. 6 alin. 4 s-a arătat că prefectul este îndrituit să emită un ordin prin care să desemneze ca președinte pe oricare dintre aceia care alcătuiesc comisia de disciplină - teoretic ar putea fi subprefectul ce are atribuții în domeniul verificării legalității (pentru județul Mehedinți, fiind doar un subprefect, iar atribuțiile de legalitate sunt exercitate de prefect) interpretarea primei instanțe a fost în sensul că prefectul trebuie să intre în compunerea comisiei de disciplină.
Exista așadar chiar posibilitatea prefectului de a se desemna pe el însuși ca președinte al comisiei de disciplină. Din acest punct de vedere critica de nelegalitate adusă ordinului nr. 55/2013 în sensul că prefectul s-a autodesemnat președinte al comisiei de disciplină s-a arătat că nu este întemeiată (după 20.12.2013, încetând mandatul comisiei de disciplină creată în decembrie 2010, prefectul județului Mehedinți devine de drept membru al comisiei de disciplină și are opțiunea de a emite un ordin prin care să se desemneze președinte.
Revenind la ordinul nr. 55/2013, și constatând că în februarie 2013, comisia de disciplină avea o altă componență decât aceea pe care ar fi impus-o prevederile HG nr. 1344/2007, s-a admis acțiunea și s-a anulat ordinul nr. 55/2013.
Reținându-se culpă sa procesuală a fost obligată Instituția Prefectului Mehedinți la plata către reclamant a sumei de 700 lei reprezentând onorariu de avocat achitat de reclamant apărătorului său.
Împotriva Sentinței nr.2691/03.10.2014, pronunțată de Tribunalului Mehedinți, a declarat recurs pârâtul Prefectul Județul Mehedinți Nicolae Drăghiea și pârâta Instituția Prefectului Județului Mehedinți, în termen și motivat solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fond respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul B M a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Ordinului nr. 55 emis de Prefectul județului Mehedinți la data de 15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți.
Instanța de contencios administrativ a Tribunalului Mehedinți, soluționând cauza dedusă judecății, prin Sentința nr.2691/03.10.2014, a admis, după rejudecare, acțiunea formulată și a anulat Ordinul nr. 55/15.02.2013 emis de Prefectul județului Mehedinți.
1. Într-o primă teză, invocându-se motivul de casare prev de art. 488 alin. (l) pct. 6 din codul de procedură civilă, a arătat că, așa cum a învederat prin întâmpinarea și concluziile scrise depuse la instanța de fond, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea privind prefectul și instituția prefectului nr. 340/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: "Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu";. De asemenea, conform alin. (4) al aceluiași articol: "Structura organizatorică și modul de funcționare ale instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului";.
Conform cap. II din H.G. nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 40/2004 privind prefectul și instituția prefectului, cu modificările și completările ulterioare, instituția prefectului, în accepțiunea juridică, este o structură organizatorică, prevăzută cadru în Anexa nr.1 la hotărâre, organizată, în condițiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcții, servicii și birouri, după caz, în funcție de specificul fiecărei activități. De asemenea, personalul din cadrul instituției prefectului este format din funcționari publici, funcționari publici cu statut special și personal contractual.
Mai mult, atribuțiile structurilor de specialitate ale instituției prefectului, sunt determinate și determinabile în condițiile prevăzute de art. 6 din acest act normativ.
S-a susținut și că actul normativ care reglementează situația în cauză este H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină.
Ordinul Prefectului județului Mehedinți nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți, a fost emis - temei legal - în baza dispozițiilor art. 6 și art. 12 din HG. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și ale art. 79 alin. (1) și (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Ori, hotărârea atacată hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și care au condus la respingerea celor invocate, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct.6 din Codul de procedură civilă.
2. Într-o a doua teză, invocându-se motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod pr. civilă a susținut că, procedural, în fapt, Comisia de disciplină a fost reorganizată prin alegerea (desemnarea) unui membru titular și a unui membru supleant în data de 15.02.2013, de către secretarii unităților administrativ-teritoriale din județul Mehedinți, convocați în acest sens.
Așa cum rezultă din procesul-verbal, înregistrat sub nr.1423/15.02.2013, la ședință au fost prezenți 62 de secretari care pe baza propunerilor făcute de aceștia și-au desemnat, prin vot secret, un membru titular și un membru supleant al acestuia în Comisia de disciplină reorganizată.
Alegerea (desemnarea) membrului titular și a membrului supleant, reprezentanți în Comisia de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare s-a făcut existând o deplină transparență în procesul de reorganizare al Comisiei de disciplină.
Or, nu se poate restrânge un drept, prevăzut de lege, al secretarilor unităților administrativ-teritoriale, de a-și desemna și alege reprezentanții în cadrul Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare.
Necesitatea reorganizării Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți a fost bazată pe faptul că aceasta nu mai putea funcționa în vechea structură datorită schimbărilor intervenite.
Astfel, președintele Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți, începând cu data de 20.12.2010 (Ordinul Prefectului nr.373/2010) era domnul M I, fost prefect interimar al județului Mehedinți, căruia i-a încetat exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului Mehedinți, prin H.G. nr.432/08.05.2012.
De asemenea, prin H.G.nr.433/08.05.2012 a fost aplicată mobilitatea pentru domnul D N din funcția publică de inspector guvernamental în funcția publică de prefect al Județului Mehedinți.
Așa fiind, reclamantul avea cunoștință că din vechea comisie de disciplină făcea parte fostul prefect al județului Mehedinți, acesta fiind membru al comisiei, cât și față de faptul că prefectul are atribuții în domeniul verificării legalității și nu subprefectul.
La baza reorganizării comisiei s-a mai avut în vedere și faptul că raportul de serviciu al doamnei secretar al comunei B Oa fost suspendat de drept (Dispoziția 13/31.01.2013), care era desemnată supleant în cadrul fostei Comisii de disciplină a secretarilor.
Exercitarea mandatului de membru în comisie de către domnul B M nu mai era posibilă datorită faptului că acesta potrivit notificării nr. 1166/28.01.2013, înaintată de Primăria Municipiului Orșova, se afla în preaviz.
Instanța de fond a reținut faptul că nu putea fi reorganizată Comisia, întrucât mandatul domnului B M nu expirase, ori tocmai secretarii unităților administrativ-teritoriale, întruniți în ședința din data de au hotărât desemnarea și alegerea unui alt reprezentant din rândul acestora în cadrul Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare.
De asemenea, a fost luată în considerație și adresa nr. 1442/2013 privind desemnarea reprezentantului Prefectului în Comisia de Disciplină.
Toate aceste elemente sus menționate au condus la impunerea reorganizării Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți.
Așa fiind, au fost respectate reglementările legale, prevăzute de dispozițiile H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens s-a argumentat că, prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a Instituției Prefectului județului Mehedinți, aprobat prin Ordinul nr. 375/02.11.2012, Prefectul este cel care are atribuții în domeniul verificării legalității.
De asemenea, potrivit Organigramei și Statului de funcții, vizate și aprobate de Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul juridic are în atribuții și acelea de verificare a legalității actelor administrative, la care face referire textul actului normativ susmenționat, prin natura și specificul său se află în directa coordonare și subordonare a Prefectului județului Mehedinți.
De altfel, în urma reorganizării Instituției Prefectului județului Mehedinți conducerea se exercită de către Prefect și un Subprefect care are atribuții restrânse și care nu vizează verificarea legalității.
În consecință, de drept, ca membru titular al Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți, a fost desemnat domnul N D, Prefectul județului Mehedinți si nu subprefectul județului Mehedinți care nu are atribuții delegate în ceea ce privește domeniul verificării legalității.
În temeiul art. 4 alin. (4) din H.G. nr. 1344/2007, la data de 15.02.2013 a fost ales Președintele Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți, prin votul secret al membrilor titulari ai comisiei de disciplină, potrivit procesului-verbal nr. 1/15.02.2013. Având în vedere situația de fapt și de drept expusă, a fost emis Ordinul Prefectului nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți.
S-a susținut și că sentința recurată se întemeiază doar pe faptul că reorganizarea comisiei nu era posibilă prin raportare strictă la prevederile H.G. nr. 1344/2007, deoarece legea stabilea componența pe care trebuia să o aibă acea comisie de disciplină, membrii supleanți devenind membrii titulari.
A făcut precizarea că până în prezent Ordinul Prefectului județului Mehedinți nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ - teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul județului Mehedinți, nu a fost contestat de către nici un secretar al unităților administrativ - teritoriale din județ.
În drept au invocat dispozițiile art. 483 și următoarele, raportat la art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă
La data de 20.01.2015, intimatul reclamant Boțilă Marian a depus întâmpinare, prin care a invocat nulitatea recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate ce ar fi trebuit invocate, iar în subsidiar în situația în care instanța de recurs va identifica motive de nelegalitate, solicită respingerea recursului declarat de recurenții-pârâți, ca fiind nefondat.
În susținerea excepției privind nulitatea recursului, pentru lipsa motivelor de nelegalitate ce ar fi trebuit invocate s-a argumentat că potrivit prevederilor art.487 alin.(1) NCPC recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, in afara de cazurile prevăzute la art.470 alin.(5) aplicabile si in recurs.
Conform prevederilor art.489 alin. (2) NCPC, recursul este nul in cazul in care motivele invocate nu se încadrează in motivele de casare prevăzute la art.488. Potrivit art. 488 NCPC, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la punctele 1-8.
Or, deși recurenții-parați, au invocat în drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8, NCPC, din dezvoltarea criticilor formulate nu este posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele menționate.
În acest sens s-a invocat că atât la motivul 1 cât ți la motivul 2 se critică "netemeinicia cererii de chemare în judecată fata de Prefectul județului Mehedinți și Instituția Prefectului județului Mehedinți";, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct.6 si pct. 8 NCPC.
Prin cererea de recurs, recurenții au reiterat apărările formulate prin întâmpinarea de la fond, fata de cererea de chemare în judecată, și care vizează fondul cauzei, fără a indica în mod concret în dezvoltarea motivelor de recurs, vreuna din criticile de nelegalitate din cele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1- 8.
Recurenții-parați nu au formulat nicio critică de nelegalitate în legătură cu dispoziția instanței de fond, astfel că simpla menționare a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 NCPC nu echivalează cu o motivare efectivă a recursului, adică cu prezentarea acelor argumente de natura juridică pentru care recurenții înțeleg să critice hotărârea atacata.
În subsidiar a arătat că argumentele formulate de recurenți, atât cu privire la excepții cât și cu privire la fond, sunt lipsite de temei legal.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinic motivată, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, reținând corect că raportat la prevederile art. 6 alin. (2) din HG nr. 1344/2007 prefectul ca instituție are calitate procesuală ca urmare a competentei sale de a constitui comisia de disciplină.
De altfel, chiar recurenții prin întâmpinare arată că "potrivit art. 2 alin. (2) din Legea privind prefectul si instituția prefectului nr. 340/2004, republicata, cu modificările si completările ulterioare: "Instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu";’’, organizată conform prevederilor HG nr. 460/2006 la nivel de direcții, servicii si birouri....
Legea privind prefectul și instituția prefectului prevede la art. 2 alin. (1) că "Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituției și altor legi se organizează și funcționează instituția prefectului, sub conducerea prefectului"; și la art. 6 alin. (1) "Capacitatea juridică de drept public a instituției prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect";.
HG nr. 1344/2007, prevede la art.3 că "în cadrul fiecărei autorități și instituții publice se constituie, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice, o comisie de disciplină";, iar la art.6 că "(1) Prin excepție de la prevederile art.3, se constituie la nivel județean, respectiv la nivelul municipiului București, câte o comisie de disciplină pentru analizarea și propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare (2) Comisia prevăzută la alin.(1) se constituie prin ordinul prefectului’’
Or, în speță comisia de disciplină pentru analizarea si propunerea modului de soluționare a sesizării privitoare la faptele secretarilor unităților administrativ-teritoriale din județul Mehedinți, a fost reconstituită prin Ordinul Prefectului județului Mehedinți nr. 55 emis la data de 15.02.2013, a cărui legalitate este contestată si face obiectul prezentei cauze, ordin ce poarta viza de legalitate a structurilor din cadrul instituției prefectului.
Concluzionând asupra celor doua "teze";, ale recursului s-a arătat că, din punctul de vedere al recurenților, nici Prefectul județului Mehedinți și nici Instituția Prefectului - județul Mehedinți nu ar avea calitate procesuala, față de ambii cererea fiind inadmisibilă, ceea ce evident este nefondat.
Și în ceea ce privește fondul cauzei s-a susținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, cu aplicarea corecta a normelor de drept material, reținând că reorganizarea comisiei s-a făcut cu încălcarea prevederilor HG nr. 1344/2007, componența sa fiind în contradicție cu aceste prevederi, Ordinul nr. 55/15.02.2013 emis de Prefectul județului Mehedinți fiind nelegal.
S-a susținut și că prima instanță a avut în vedere si lacuna normativă, dată de faptul că după modificarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, în sensul că a fost restructurat un post de subprefect, nu a fost pusă de acord cu noua reglementare și HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, intimatul precizând că înțelege să respecte punctul de vedere al instanței, deși prin cererea de chemare în judecată a susținut un alt punct de vedere cu privire la posibilitatea prefectului de a se autodesemna membru și președinte al comisiei.
Cu prioritate asupra excepției nulității recursurilor formulate în cauză prin prisma neîndeplinirii cerinței prevăzute de art. 486 alin. 1 lit. d N.C.p.c. se reține că aceasta este neîntemeiată deoarece cerința prevăzută de dispoziția legală analizată constituie o condiție formală pe care trebuie să o îndeplinească cererea de recurs, cu ocazia verificării îndeplinirii acesteia instanța neputând verifica și caracterul fondat sau nu al motivelor de recurs, deoarece în această ipoteză excepția nemotivării recusului s-ar confunda cu însăși analiza pe fond a căii de atac.
Prin urmare în analiza acestei excepții se impune ca instanța de recurs să se rezume la a constata existența argumentelor prezentate de recurent în susținerea căii de atac formulate și faptul că acestea sunt susceplibile a fii încadrate în motivele de recurs prezăzute la art. 488 N.C.p.c.
Din acest punct de vedere analizând cererea de recurs formulată în cauză, comună celor două recurente, se constată că prin aceasta se invocă motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 N.C.p.c. și se aduc argumente în susținerea acestor motive de casare, astfel încât aceasta nu poate fi reținută ca fiind afectată de nulitate pentru nemotivare.
Analizându-se cauza dedusă judecății în raport de motivele de recurs invocate în cauză se rețin următoarele:
Motivul de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 N.C.p.c. este nefondat deoarece, deși se argumentează în mod formal de către recurente că sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și care au condus la respingerea apărărilor formulate de recurentele pârâte, în realitate prin intermediul acestui motiv de recurs se aduc critici hotărârii primei instanțe cu privire la respingerea excepției calității procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului - județul Mehedinți și aplicarea dispozițiilor HG nr. 1344/2007 de către prima instanță în speța dedusă judecății, aspecte ce în mod evident, așa cum rezultă și din prezentarea anterioară a considerentelor sentinței recurate, au fost analizate și motivate prin considerentele acesteia.
Astfel, aceste argumente se impun a fi analizate prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.p.c.
Pornind de la aceste premise instanța de recurs constată că este fondat în speța dedusă judecății excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului - județul Mehedinți pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 13 din Legea 554/2004 calitatea procesuală pasivă se raportează în principal la autoritatea sau instituția emitentă a actului administrativ a cărui anulare se solicită prin acțiune.
În speța dedusă judecății, prin cererea de chemare în judecată, care nu a fost modificată pe parcursul procesului reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Prefectul Județului Mehedinți și Instituția Prefectului Județului Mehedinți anularea Ordinului nr. 55/15.02.2013 și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
Ordinului nr. 55/15.02.2013 a cărui anulare este solicitată de către reclamant în speța dedusă judecății este emis însă de Prefectul Județului Mehedinți, așa cum rezultă chiar din cuprinsul acestuia, în temeiul prerogativelor sale conferite prin art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 și art. 6 din H.G. nr. 1344/2007, iar nu de către Instituția Prefectului Județului Mehedinți.
În acest sens instanța de recurs subliniază că se impune a fi făcută distincția între prefect ca reprezentant al Guvernului pe plan local (art. 1 alin. 1 din Legea nr. 340/2004) ce în exercitarea atribuțiilor sale conferite prin lege emite ordine ce au caracter de acte administrative unilaterale (art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004) și instituția prefectului instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu ce se organizează și funcționează sub conducerea prefectului (art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 340/2004).
În speța dedusă judecății nefiind contestat un act administrativ emis de Instituția Prefectului Județului Mehedinți în exercitarea competențelor sale conferite de lege ci un act emis de Prefectul Județului Mehedinți, reclamantul neformulând nici o altă cerere prin care să fie vizată sfera atribuțiilor Instituției Prefectului Județului Mehedinți, instanța de recurs va reține ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului Județului Mehedinți, neexistând un raport juridic de drept substanțial între reclamant și această pârâtă care să fie analizat prin intermediul controlului judecătoresc exercitat instanța de contencios administrativ.
Relativ la criticile privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de către prima instanță în speța dedusă judecății instanța de recurs reține că acestea sunt nefondate deoarece potrivit art. 4 al actului normativ analizat comisia de disciplină are în componență 3 membri titulari, funcționari publici definitivi numiți în funcția publică pe perioadă nedeterminată.
Pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplină se desemnează câte un membru supleant. Membrul supleant își desfășoară activitatea în absența membrului titular corespunzător din comisia de disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen, în condițiile prezentei hotărâri.
Membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
O reglementare similară se regăsește și in alin. 2 al art. 13 din H.G. nr. 1344/2007 care arată că în caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplină, ședințele se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător.
Prin urmare, în mod temeinic prima instanță a reținut că în situația existentă în speța dedusă judecății, comisia de disciplină pentru a fi legal constituită trebuia completată cu membri supleanți menționați prin Ordinul 373/20.12.2010 la momentul constituirii acesteia I R și V C, iar nu să fie desemnați titulari persoane care nu figurau printre supleanți în 2010.
În ceea ce-l privește pe reclamant, suspendat din funcția de membru al comisiei, de asemenea în mod temeinic s-a reținut că era necesar să se facă aplicarea prevederilor art. 15 alin. 2 din HG nr. 1344/2007, adică să se demareze procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant, care, rămânând supleant, ar fi deținut calitatea acestuia de membru al comisiei de disciplină pentru perioada în care mandatul reclamantului era suspendat în temeiul art. 13 din HG nr. 1344/2007.
Neprocedându-se potrivit dispozițiilor normative în materie prin ordinul contestat prin prezenta acțiune și desemnându-se ca membrii titulari ai comisiei de disciplină persoane care nu aveau calitatea de supleanți prin Ordinul 373/20.12.2010, înainte ca mandatul comisiei de disciplină desemantă anterior să fi expirat, în mod temeinic prima instanță a constatat că Ordinului nr. 55/15.02.2013 al Prefectului Județului Mehedinți este nelegal.
În raport de aceste considerente și văzându-se și 496 alin. 1 și art. 498 alin. 1 N.C.p.c. se va respinge recursul declarat de pârâtul Prefectul Județului Mehedinți ca nefondat și se va admite recursul declarat de pârâta Instituția Prefectului Județului Mehedinți.
Se va casa în parte sentința atacată și rejudecând cauza, instanța de recurs va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului județului Mehedinți și va respinge acțiunea față de această pârâtă ca inadmisibilă.
Se va înlătura obligația pârâtei Instituția Prefectului Județului Mehedinți la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Potrivit art. 453 N.C.p.c. recurentul pârât Prefectul Județului Mehedinți va fi obligat la cheltuieli de judecată către intimatul reclamant reprezentând onorariu avocat în recurs.
| ← Raportul vizitei de verificare la faţa locului.... | Închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr.... → |
|---|
