Contestaţie la executare. Codebitor.. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Decizie nr. 807R din data de 12.07.2013
Contestație la executare
Codebitor
(Tribunalul Mehedinți - d.c. 807/R/12.07.2013)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dr.Tr.Severin la data de 06.02.2013 sub nr. 2074/225/2013 contestatoarea S.C.M. a chemat în judecata pe intimatul BANCPOST formulând contestație împotriva actelor de executare întocmite în dosar nr. 1130/E/2012 de BEJ B.F., solicitând anularea actul numit ";comunicare"; din data de 31.01.2013 precum și a adresei din 31.01.2013, emise în dosar nr. 1130/E/2012 de BEJ B.F.precum și orice alt act de executare ce se va efectua în dosar având ca scop o altă formă de executare decât poprirea.
În motivarea contestației, contestatoarea a precizat ca la cererea creditorului BANCPOST București s-a solicitat declanșarea executării silite pentru neachitarea la timp a ratelor pentru împrumutul acordat numitei S.D. în baza titlului executoriu - Contract de credit de consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008.
A mai precizat ca potrivit art. 6.1 din contractul de credit, în calitate de codebitor s-a angajat sa garanteze acest credit cu bunurile sale ( art. 6.1 lit.d) si nu cu alte garanții cum ar fi bunurile personale.
Contestatoarea a mai precizat ca în cadrul executării din acest dosar s-a dispus înființarea popririi asupra drepturilor sale salariale așa cum rezulta din adresa de înființarea a popririi emisă de BEJ B.F.la data de 04.01.2013, poprire pe care nu a contestat-o.
În drept, contestatoarea și-a motivat cererea pe dispozițiile art. 399 si următoarele Cod Procedura Civilă.
În dovedire a depus la dosar: contract de credit de consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008 (filele 4-10), comunicare 1130/E/2012 (fila 11) adresa 31.01.2013 (fila12), certificat de atestare fiscala (fila 13), adresa (fila 14), taxa seria DTS nr. 331539/04.02.2013.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 194 lei conform chitanței seria DTS nr. 343270/18.02.2013 și timbru judiciar de 5 lei.
Pârâtul a depus întâmpinare la data de 15.02.2013 prin Serviciul Registratura prin care a solicitat respingerea contestație ca neîntemeiată, invocând art. 5.1, 7.2 si 8.8 din contract de consum, din care rezultă fără echivoc că atât împrumutatul cât și debitorul răspund solidar cu privire la restituirea creditului acordat cu toate bunurile lor mobile si imobile.
La data de 04.03.2013 prin Serviciul Registratura a fost depus la dosarul cauzei dosarul de executare 1130/E/2012 de către BEJ B.F.
În temeiul art. 167 coroborat cu art. 172 si următoarele Cod Procedura Civila a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.1808/28.03.2013 Judecătoria Dr.Tr.Severin, a admis contestația la executare, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța a reținut că între părți s-a încheiat contractul de credit nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008- fila 23, astfel încât instanța va avea în vedere dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 71/2011, conform cărora contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, raportat la data încheierii convenției de credit.
Astfel încât, contractul fiind încheiat înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil, legea aplicabilă este Vechiul Cod civil.
Prin contractul de credit consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008, intimata Bancpost SA a acordat numitului S.D. un credit de consum, codebitor fiind contestatoarea S.C.M. - filele 11-14.
Prin încheierea din data de 18 decembrie 2012 din Camera de Consiliu pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.Severin în dosar nr. 18415/225/2012 a fost încuviințată executarea silită a contractul de credit nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008- fila 23.
Prin cererea de executare silită înregistrată la BEJ B.F.s-a întocmit dosar de executare nr. 1130/E/2012 - fila 29.
Prin adresa de înființare poprire creanță nr. 1130/E/2012 din data de 4 ianuarie 2013, s-a dispus înființarea popririi veniturilor salariale ale contestatoarei, formă de executare pe care contestatoarea nu a contestat-o - fila 24.
S-a observat că prin prezenta contestație se contestă orice forme de executare silită inițiate împotriva bunurilor mobile și imobile ale contestatoarei.
Potrivit art. 399 C.proc.civ., împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar potrivit alin. 3, în ipoteza în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu.
În speță, s-a apreciat că problema care trebuie analizată este interpretarea contractului de credit nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008 - filele 4-10, calificarea calității contestatoarei fiind esențială în interpretarea contractului.
Astfel, prin contestație s-a susținut că s-a garantat doar cu veniturile salariale ale contestatoarei, nu și cu bunurile mobile și imobile ale acesteia, iar pe de altă parte intimata susține că prin art. 8.8 din contract s-a instituit un drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile și imobile din patrimoniul împrumutatului și ale giranților săi, înaintând ideea că codebitorul - contestator S.C.M. ar avea calitate de fidejusor.
În interpretarea contractului, instanța a dat curs principiului priorității voinței reale a părților ce rezidă din art. 977 C. civ. aplicabil în speță - interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.
La acesta se adaugă regulile speciale constând în interpretarea coordonată a clauzelor contractului - art. 982 C.civ. - toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg.
În speță, s-a observat că în preambulul contractului, contestatoarea este denumită "codebitor";, denumire care se reia în cuprinsul întregului contract, cum ar fi la art. 5.1, art. 6.1.lit. d, art. 7.2, art. 7.3, art. art. 7.4, art. 8.5.pct. 4, ș.a. din contract.
Intimatul a susținut că debitorul contestator ar avea calitate de fidejusor, calitate ce-i conferă creditorului intimat un drept de gaj general asupra bunurilor contestatorului.
Or, s-a observat că la capitolul VI "garantarea creditului"; din contract, la art. 6.2. nu este completat nici un nume la rubrica "fidejusori";, deși la art. 6.2.alin. 2 și art. 8.8. din contract sunt prevăzute unele obligații standard pentru această categorie de garanți, deși în speță creditul nu este garantat de nici un fidejusor. Împrejurarea că în contract sunt stipulate obligații pentru fidejusori, deși nu există o astfel de garanție instituită, se explică prin aceea că este un contract standard, tipizat, care doar a fost completat la rubricile corespunzătoare.
Un argument în plus în a considera că părțile au avut în vedere calitatea de codebitor a contestatoarei și nu cea de fidejusor este acela că în contract se vorbește distinct despre drepturile și obligațiile fidejusorului, pe de o parte și drepturile și obligațiile codebitorului, pe de altă parte, ceea ce denotă împrejurarea că părțile au avut în vedere calitatea de codebitor a contestatoarei și nu aceea de fidejusor.
Intimatul s-a prevalat de calitatea de fidejusor a contestatoarei și sub aspectul faptului că i-ar conferi mai multe drepturi intimatului, alegând în mod discreționar calitatea contestatoarei cu consecințe pe planul atragerii răspunderii.
Concluzionând, pentru argumentele expuse mai sus, instanța a apreciat că prezentul contract ce constituie titlu executoriu trebuie interpretat în sensul că debitorul contestator are calitate de codebitor, nu de fidejusor.
Odată calificată calitatea contestatoarei, de codebitor, instanța a procedat la analizarea obligațiilor acesteia conform clauzelor contractuale.
Față de cele expuse, devin aplicabile prevederile art. 970, alin. 1 C.civ. - Convențiile trebuie executate cu bună-credință, art. 969, alin. 1 C.civ. - Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și cele ale art. 984 C.civ. - Convenția nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora se pare că părțile și-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii cu care s-a încheiat.
Or, părțile și-au propus a contracta sub aspectul garantării creditului doar cu veniturile contestatoarei, potrivit art. 6.1.lit. d din contract , clauză contractuală care trebuie corelată și cu prevederile art. 8.5.pct. 4 din contract, acest din urmă articol fiind interpretat restrictiv prin prisma art. 6.1.lit. d din contract, conform art. 982 C.civ. - Toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg.
De asemenea, potrivit art. 1055 C.civ., dacă datoria solidară era făcută numai în interesul unuia din debitorii solidari, acesta în față cu ceilalți codebitori răspunde pentru toată datoria, căci în raport cu el, ei nu sunt priviți decât ca fidejusori.
Cu alte cuvinte, potrivit acestui text de lege, dacă datoria solidară a fost făcută în interesul unui singur codebitor, cum este în speță în folosul codebitorului S.D., acesta va fi ținut față de ceilalți codebitori să plătească întreaga datorie, iar codebitorii care nu au interes sunt considerați fidejusori.
Însă calitatea de fidejusor a codebitorului care nu are interes privește numai raporturile dintre codebitori, nu și raporturile dintre aceștia și creditor. Deci creditorul, chiar în ipoteza în care doar un singur codebitor are interes, va putea urmări pe oricare dintre codebitori, iar cel urmărit va plăti fără a putea opune creditorului excepțiile specifice fidejusiunii, dar se poate întoarce împotriva codebitorului solidar pentru a cere tot ce a plătit.
Apare evident că intimatul poate urmări pe oricare din codebitorii contractuali, având drept de opțiune în a alege pe cal care este solvabil, iar codebitorul contestator S.C.M. este ținută de întreaga datorie, putându-se subroga în drepturile creditorului plătit.
S-a apreciat astfel că în mod corect executorul a procedat la executarea silită prin poprire, însă, în ceea ce privește celelalte forme de executare, pentru argumentele expuse mai sus, se apreciază că nu se poate proceda la executarea silită prin urmărirea bunurilor mobile și imobile ale contestatoarei.
Pentru aceste motive, instanța a admis contestația la executare formulată de contestator S.C.M. în contradictoriu cu intimata BANCPOST, a anulat formele de executare întocmite în vederea executării silite asupra bunurilor mobile și imobile ale contestatorului în dosar de executare nr. 1130/E/2012, emise de BEJ B.F., respectiv comunicarea și adresa din data de 31 ianuarie 2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată că nu a susținut că a început executarea împotriva contestatoarei în calitate de fidejusor ci în calitate de codebitor, având dreptul de a-și executa debitorii în vederea satisfacerii integrale a creanței prin executarea sub toate formele prevăzute de lege, respectiv mobiliară și imobiliară, poprire, etc, potrivit dusp.art.371 ind.1 alin.3 cod procedură civilă. Codebitorul nu a fost executat în calitate de fidejusor ci în calitate de codebitor, asupra căruia banca are un drept de gaj general asupra bunurilor mobile și imobile.
Instanța de fond eronat a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art.1055 cod civil, întrucât părțile prin semnarea contractului de credit "au abdicat"; de la aceste prevederi, având în vedere dispozițiile art.7.2 din contractul de credit, coroborat cu principiul evocat în hotărâre, potrivit căruia contractul constituie legea părților.
În consecință, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, respingerea contestației la executare și obligarea terțului poprit la plata sumelor datorate până la achitarea integrală a debitului.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin contractul de credit consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008, intimata Bancpost SA a acordat numitei S.D. în calitate de împrumutat un credit de consum, codebitor fiind contestatoarea S.C.M.
Așadar poziția contractuală a contestatoarei este de codebitor și prin urmare orice referire la altă calitate sau interpretarea anumitor texte de lege în sensul că intimata contestatoare ar avea altă calitate nu poate fi primită deoarece ar contravenii legii părților reprezentată de contractul de împrumut necontestat.
În vorbirea curentă codebitorul este cel ce datorează o sumă împreună cu alții iar în limbajul juridic este desemnat ca fiind persoana care participa la rambursarea creditului alături de solicitant.
Deși apar anumite cuvinte în cele două definiții ideea principală ce se desprinde este aceea potrivit căreia codebitorul este ținut să plătească o anumită sumă împrumutată către creditor. De aici se nasc o serie de consecințe inclusiv aceea că în cazul neexecutării de către beneficiarul împrumutului sau de către un alt codebitor a obligației codebitorul ale de creditor trebuie să execute obligația în întregul său. Concluzionând în cazul neexecutării obligației creditorul poate cere de la oricare dintre debitori executarea întregii obligații.
Discuția asupra incidenței dispozițiilor privind garantarea obligațiilor cu anumite bunuri sau executarea veniturilor sau bunurilor într-o anumită ordine nu poate fi purtată întrucât intimata contestatoare nu este un garant personal, fidejusor,sau un alt tip de garant ci este un debitor în adevăratul sens al cuvântului și din patrimoniul căruia creditorul poate alege orice bun să-l execute pentru realizarea creanței.
Este adevărat că în cuprinsul contractului la capitolul VI "garantarea creditului"; din contract, la art. 6.1lit. c, d se menționează că suma împrumutată și dobânzile sunt garantate cu veniturile împrumutatului și veniturile codebitorului însă aceasta nu înseamnă că în cazul neexecutării vor fi executate doar aceste garanții întrucât potrivit art.1718 C.civ. oricine este obligat personal este ținut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile și imobile, prezente și viitoare.
Acest aspect se impune deoarece creditor chirografar, adică cel ce nu are o garanție reală afectată protecției creanței sale,are un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau codebitorului,drept de gaj care rezultă din disp. art.1718 C.civ. și care nu trebuie menționată în mod expres în cuprinsul contractului. Dacă nu s-ar accepta această interpretare s-are ajunge la situația în care debitorul/codebitorul ar renunța la veniturile sale iar creditorul nu ar mai putea să-și realizez creanța ceea ce bineînțeles că ar reprezenta un mod de denunțare unilaterală a unui contract sinalagmatic neprevăzută de legiuitor.
Așadar deși asupra veniturilor contestatoarei s-a instituit poprirea dat fiind faptul că nivelul sumei ce poate fi poprită nu este suficientă pentru realizarea creanței este evident că recurenta contestatoare poate fi executată silit asupra bunurilor sale mobile și imobile. De altfel recurenta-intimată nu face altceva decât să dea relevanță dispozițiilor contractuale cuprinse în art.8.5 din contract cap. Drepturile și obligațiile băncii.
Nu se impune a analiza incidența disp.art.1055 C.civ. deoarece acesta privește doare raporturile dintre debitori și nu cele dintre debitor/codebitor și creditorul sau.
Pentru toate aceste motive apreciind recursul ca fiind fondat în baza art.312 alin.1 și 2 va fi admis,modificată sentința iar în baza art.399 lain.1 și 2 C.pr.civ. va fi respinsă contestația la executare.
| ← ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte | Exercitarea autorităţii părinteşti. Jurisprudență Minori → |
|---|
