Contestaţie la executare. Evacuare. Suspendarea executării silite. Inadmisibilitate. Drept de retenţie. Consecinţe
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 399
1. Cererea de suspendare a executării silite rămâne fără obiect în condiţiile in care contestatorii au fost evacuaţi, executarea silită contestată fiind deja finalizată.
2. Contestaţia la executare, fiind o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nelegale, îndreptăţeşte instanţa să analizeze motivele de contestaţie indiferent de finalizarea sau nu a executării silite.
3. Existenţa unui proces distinct pe rolul instanţelor prin care se solicită recunoaşterea unui drept de retenţie al contestatorilor asupra imobilului din care au fost evacuaţi nu justifică admiterea contestaţiei la executare, întrucât contestatorul nu se poate sprijini, în motivarea contestaţiei la evacuare, decât pe vicii şi nelegalităţi ale actelor de procedură ulterioare hotărârii ce se execută, şi nu pe aceste motive de fond ce nu se încadrează în cerinţele art. 399 C. proc. civ.
Jud. sect. 3 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 5961 din 11 august 2004,
nepublicată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, contestatorii D.I. şi D.C. au formulat contestaţie la executarea silită începută la cererea intimaţilor-creditori C.M.D. şi C.R. în dosarul nr. 90/2004 al B.E.J. A.D. şi dosarul de instanţă nr. 562/2004, în baza deciziei civile nr. 1909/A din 29 octombrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. 1640/2003, rămasă definitivă, învestită cu formulă executorie şi atacată cu recurs, solicitând suspendarea executării silite până la judecarea dosarului în care au cerut dreptul de retenţie asupra apartamentului.
In motivare, contestatorii arată că au fost chemaţi în judecată pentru evacuare de către intimaţi în dosarul nr. 6487/2002 al Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, acţiunea dosarului fiind respinsă iniţial, constatându-se autoritatea de lucru judecat prin sentinţa civilă nr. 1371 din 26 februarie 2003, iar ulterior a fost admisă în apel, dispunându-se evacuarea acestora. Contestatorii au introdus o nouă acţiune prin care solicită despăgubirea cu peste 100.000.000 lei pentru reparaţii capitale şi îmbunătăţiri a imobilului în care locuiesc şi din care li se cere evacuarea, solicitând dreptul de retenţie până la achitarea sumelor respective. în drept, se invocă dispoziţiile art. 399, art. 400 şi urm. C. proc. civ., O.U.G. nr. 40/1999 şi Legea nr. 10/2001.
Intimaţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. în motivare se arată că nu a fost indicat nici unul din motivele prevăzute de art. 399 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, intimaţii nu au calitate procesuală pasivă în litigiul în care contestatorii au solicitat dreptul de retenţie, deoarece imobilul a trecut în proprietatea statului fără titlu.
în dovedirea cererii şi în apărare au fost încuviinţate probe cu înscrisuri, care au fost ataşate la dosar. A fost ataşat dosarul de executare nr. 562/2004
(dosar nr. 90/2004 la B.E.J. A.D.) în şedinţa publică de la 12 iulie 2004, intimaţii au invocat excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii.
Instanţa reţine următoarele:
Aşa cum reiese din dosarul de executare ataşat prezentei cauze şi din celelalte înscrisuri depuse la dosar, intimaţii-creditori au început executarea silită împotriva contestatorilor-debitori în baza titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 1909/A din 29 octombrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. 1640/2003. în baza acestei hotărâri s-a dispus evacuarea contestatorilor din imobilul proprietatea intimaţilor, situat în Bucureşti. Prin încheierea din camera de consiliu de la 9 februarie 2004 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti a fost încuviinţată executarea silită privind evacuarea contestatorilor din imobilul menţionat Executarea silită a fost finali2ată, aşa cum reiese din procesul-verbal de evacuare încheiat la data de 20 aprilie 2004. Faţă de această situaţie, în prezent contestatorii fiind evacuaţi din imobil în urma finalizării executării silite contestate, instanţa urmează să admită excepţia lipsei de obiect a cererii de suspendare a executării silite şi să respingă cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.
Având în vedere că împotriva executării silite înseşi sau împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, indiferent de finalizarea sau nu a executării silite, instanţa va respinge excepţia invocată în privinţa contestaţiei la executare.
Analizând în fond contestaţia la executare, instanţa reţine că motivul invocat de contestatori, respectiv existenţa unui litigiu având ca obiect şi dreptul de retenţie al acestora asupra imobilului din care s-a solicitat evacuarea lor silită, nu constituie o nerespectare a dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricăror acte de executare şi nu atrage sancţiunea anulării actului nelegal, în condiţiile art. 399 C. proc. civ.
Din analiza dosarului de executare, instanţa nu a reţinut încălcarea nici uneia din dispoziţiile legale referitoare la executarea silită, drept pentru care a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.
| ← Contestaţie la executare. Termen de introducere. Nerespectare.... | Suspendarea executării silite. Cerere formulată pe cale de... → |
|---|
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Contestaţie la executare. Evacuare. Suspendarea executării silite. Inadmisibilitate. Drept de retenţie. Consecinţe
