Contestaţie la executare. Interpretare art.2 din O.G. nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii
| Comentarii |
|
Judecătoria CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 1092 din data de 30.04.2014
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1092/2014
Contestație la executare. Interpretare art.2 din O.G. nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii.
Deliberând asupra acțiunii cauze civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 22.01.2014, , contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a formulat în contradictoriu cu intimații T.V. M., T AL, ambii , SL C, , toți cu domiciliul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați Nicolescu și Perianu, în, contestație la executare , urmând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:
- anularea somației nr.1115/ 2013 și a încheierii cu același număr a
executorului judecătoresc B.E.J.A. Mihalcea și Șerban.
- anularea executării silite înseși precum și a oricăror alte acte de
executare efectuate de B.E.J.A. ca fiind nelegale și netemeinice.
- Suspendarea executării silite declanșate de B.E.J.A. M și Ș
până la soluționarea definitivă a prezentei contestații la executare.
- în temeiul art.718 alin.7 c. pr. civilă solicită suspendarea provizorie a executării somației nr.1115/2013 și a încheierii cu același număr a executorului judecătoresc B.E.J.A. Mihalcea și Șerban nr.115/16.01.2014 până la soluționarea cererii de suspendare .
În motivarea contestației contestatoarea arată că prin somația nr.1115/2013 emisă în dosarul de executare cu același număr, B.E.J.A., aduce la cunoștință faptul că în temeiul titlului executoriu -Sentința civilă nr.3785/01.11.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași -Secția Civilă, modificată prin Decizia civilă nr.18/20.02.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.1129/R/04.06.2013 a Curții de Apel București în dosarul nr.4439/202/2010 , Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași este obligată, la cererea intimaților la plata următoarelor sume:
- 19.987,27 Euro - reprezentând lipsa de folosință a terenului de 5655,88 m.p. pentru perioada noiembrie 2012- decembrie 2013.
-150.391 lei reprezentând lipsa de folosință a terenului de 5655,88 m situat în Călărași, str. Prel. Sloboziei, nr.42-43 pentru perioada octombrie 2010-octombrie 2012 la care se va adăuga suma rezultată din actualizarea debitului periodic până la încetarea lipsei de folosință stabilite prin titlul executoriu.
- 5.916 lei reprezentând cheltuieli de judecată sumă ce va fi actualizată la data plății efective.
-5. 208 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Mai arată că actele de executare precum și executarea înseși sunt nelegale și netemeinice
Precizează că în urma solicitării creditorilor privind punerea în executare a dispozițiilor din sentințele civile anterior enunțate, prin adresele nr.30903/20l3 și nr.571/2014 s-au adresat creditorilor în vederea completării documentației depuse, astfel încât la data se află în imposibilitatea de a plăti de buna voie suma solicitată motivat de faptul ca documentația depusă de creditori în vederea executării titlului executoriu este incompletă.
Solicită a se constata, că prin titlul executoriu Sentința civilă nr.3785/
0l.l 1.2012 pronunțată în dosarul Judecătoriei Călărași nr.4439/202/20l0 așa cum a fost schimbată în parte prin Decizia civilă nr.l8/20.02.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.1l29/R/04.06.20l3 a Curții de Apel București, s-a stabilit în sarcina Autorității NAȚIONALE A Vămilor obligația de a plăti suma de 150.931 lei reprezentând lipsa de folosința a terenului de 5.655, 88 mp situat în Călărași,str. Prel. Sloboziei nr.42-43 pentru perioada octombrie 2010-octombrie 2012 și în continuare, câte 1427,66 euro pe lună, exclusiv TVA, în echivalent lei la data plații, până la încetarea lipsei de folosință, precum și 5916 lei, cheltuieli de judecată dar nu și actualizarea acestor sume, așa cum se reține din Somația de plată nr.1115/2013.
Raportat la mențiunile din cuprinsul titlului executoriu invocat de creditori solicită a se observa că acesta nu cuprinde și obligația de a plăti valoarea actualizată a acestor sume astfel cum se reține în somația de plată nr.1115/2013.
Menționează că la emiterea actelor de executare de către B.E.J.A, nu s-a ținut cont de faptul că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art.2 din O.G. nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, potrivit cărora, debitoarei i se acordă un termen de 6 luni de la data primirii somației, înăuntrul căruia este obligată să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile de plată.
În drept, se invocă dispozițiile art.717 și urm. C. procedură civilă.
În dovedirea acțiunii au fost depuse următoarele înscrisuri: adresele nr.571/13.01.2014 și nr.30903/23.10.2013 (f.7-8), înștiințare din 16.01.2014 emisă de BEJA (f.9), somație mobiliară din 16.01.2014 emisă de B.E.J.A. (f.10-11), încheierea nr.1115/16.01.2014 emisă de BEJA (f.12-13), încheiere de încuviințare a executării silite din 8.01.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași (f.16), sentința civilă nr.3785/1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași (f.17-24), copie de pe sentința civilă nr.3785/01.11.2012, decizia civilă nr.18/20.02.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași ( f.25- 34), decizia civilă nr.1129/R /4.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel București ( f.35 -51).
La data de 13.02.2013 creditoarea formulează o cerere completatoare și arată că potrivit titlului executoriu obligația a fost instituită în sarcina Autorității Naționale a Vămilor, iar potrivit O.U.G. nr.74/2013 art.1" Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenția, se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor și preluarea activității Gărzii Financiare, instituție publica care se desființează";.
Totodată, potrivit art.10 alin.1 " începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art.13 alin.(1) (n.n. 01.08.2013) se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică";, art.art.11 alin.1 și 2 stipulând că "Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuția bugetară până la data reorganizării și orice alte bunuri ale Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene sunt preluate de Agenție și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz, procedurile aflate în derulare al nivelul Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice care se reorganizează vor fi continuate de agenție, respectiv de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile și obligațiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.";
Conform art.13 alin.3 din H.G. nr. 520/2013 în cadrul direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate
juridică:
a) direcții regionale vamale;
b) administrații județene ale finanțelor publice;
c) servicii fiscale municipale și orășenești, precum și birouri fiscale comunale;
d) birouri vamale de interior și de frontieră.
Potrivit actelor normative în vigoare, Agenția Națională de Administrare
Fiscală se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor.
Solicită a se constata între Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași și Biroul Vamal Călărași nu există relații de subordonare, funcționând ca structuri distincte fără personalitate juridică în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești.
Din analiza organigramei Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice, reiese că, în cadrul acesteia funcționează Direcția Regionala Vamală iar în subordinea acesteia Birouri vamale de interior/ de frontieră. ,prin urmare apreciază că titlul executoriu invocat de creditori nu le este opozabil solicitând încetarea executării silite împotriva sa.
Prin întâmpinarea formulată, intimații solicită respingerea contestației la executare .
Se invocă nulitatea contestației la executare raportat la prev. art. 715 și 194 C. pr. civilă întrucât în cuprinsul acesteia nu se regăsesc numele și prenumele părților.
Se mai invocă excepția lipsei calității procesuale de folosință a Administrației Județene a Finanțelor Publice Călărași față de împrejurarea că această instituție nu are personalitate juridică.
Pe fond se arată că nu se poate reține că lipsa actelor necesare constituie motivul pentru neîndeplinire a obligației de plată întrucât Autorității Naționale a Vămilor, ce a fost absorbită de Agenția Națională de Administrare,i s-a comunicat decizia din apel, iar lipsa indicării unui număr de cont la momentul emiterii somației nu poate constitui un motiv de refuz de executare, informații cu privire la datele conturilor bancare fiind transmise la data de 31.07.2013, ulterior fiindu-se solicitat să prezinte extrase de cont din care să rezulte că sunt titulari ai conturilor și alte solicitări cărora le-au dat curs în speranța unei executări voluntare a obligației, însă nici în prezent titlul executoriu nu este executat, astfel că este evident că nu lipsa actelor necesare a constituit motivul neîndeplinirii obligației de plată.
În ceea ce privește obligația de plată a datoriei în cuantum actualizat arată că aceasta este justificată de prevederile art.628 alin.3 și 4 C. pr. civilă și prevăzută ca atare și în încheierea de ședință din 8.01.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite.
Se invocă și faptul că prevederile O.G. nr. 22/2002 nu pot conduce la suspendarea executării întrucât motivarea neexecutării obligației nu este aceea a lipsei de fonduri.
Prin adresa din 11.07.2013 debitoarea a menționat că va continua să facă demersuri pentru obținerea de fonduri în vederea executării, astfel că încă dinaintea acestui moment, situat cu mai mult de 6 luni înaintea somației emise de executor fuseseră făcute demersurile necesare obținerii fondurilor prevăzute de art.1 din O.G. nr.22/2002.
Mai arată că în mod greșit se apreciază de contestatoare că art.2 din actul normativ invocat se aplică de plano, ori de câte ori se execută o creanță împotriva unei instituții publice.
Se invocă și inadmisibilitatea completării cererii de chemare în judecată, raportat la prev. art.712 alin.3 din C. pr. civilă. motivul contestației la executare fiind tardiv invocat cu data primirii somației mobiliare de către debitoare, iar faptul că între A.J.F.P. Călărași și Biroul Vamal Călărași nu există relații de subordonare nu are nicio relevanță în cauză.
În drept, se invocă prevederile art.205 C procedură civilă
La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: adresa nr.18418/11.07.2013 emisă de Ministerul Finanțelor Publice și răspunsul la această adresă (f.67-68), adresă privind conturile bancare ale intimaților (69-71), confirmare de primire (f.72), adresa nr.30903/23.10.2013 (f.73-74), confirmare de primire (f.75), adresa nr.571/13.01.2014 (f.76), adresă înaintare documente (f.77-78), factură poștală (f.79), confirmare de primire (f.80).
În cauză, instanța a respins la termenul de judecată din data de 02.04.2014 excepțiile invocate de intimați pentru considerentele ce se regăsesc în încheierea de ședință de la acest termen de judecată.
În cauză s-a încuviințat pentru contestator și intimată proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele :
În data de 08.01.2014 s-a încuviințat executarea silită a debitorilor Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași și a Ministerului Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală București pentru îndeplinirea obligațiilor cuprinse în titlului executoriu -Sentința civilă nr.3785/01.11.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași -Secția Civilă, modificată prin Decizia civilă nr.18/20.02.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr.1129/R/04.06.2013 a Curții de Apel București.
La data de 16.01.2014 a fost emisă împotriva debitorilor somația mobiliară prin care se soma contestatoarea să plătească suma de 150.931 lei reprezentând lipsa de folosința a terenului de 5.655, 88 mp situat în Călărași,str. Prel. Sloboziei nr.42-43 pentru perioada octombrie 2010-octombrie 2012 și în continuare, 19987,27 lei reprezentând lipsa de folosință pentru perioada noiembrie 2010-decembrie 2013, ( 1427,66 eurox14 luni) precum și 5916 lei, cheltuieli de judecată și 5208 lei cheltuieli de executare.
Analizând în continuarea susținerile contestatoarei potrivit cărora titlul executoriu invocat nu le este opozabil întrucât sentința civilă a fost pronunțată împotriva Autorității Naționale a Vămilor - Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Constanța și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța le apreciază ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Este adevărat că titlul executoriu nu a fost pronunțat în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași și a Ministerului Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală București însă, astfel cum rezultă din prevederile art.1 din O.U.G. nr.74/2013:"; Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenția, se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor și prin preluarea activității Gărzii Financiare, instituție publică care se desființează.";
Totodată se reține că potrivit art.10 alin.1 și 5 din același act normativ s-au înființat în subordinea ce preiau prin fuziune prin absorbție direcțiile regionale pentru accize și operațiuni vamale, direcțiile județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale din aria de competență și că prin art. 11 alin.3 se stipulează că:"; Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, Agenția și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se subrogă în toate drepturile și obligațiile Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, după caz, și dobândesc calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, Agenția și Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice subrogându-se în drepturile și obligațiile Autorității Naționale a Vămilor( art.20 alin.3 și 4 )
Raportat la prevederile legale anterior enunțate este cert că obligațiile stabilite în sarcina Autorității Naționale a Vămilor sunt acum, în urma fuziunii, în sarcina Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din raza de competență, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești.
În ceea ce privește cererea contestatoarei, mandatară a creditoarei intimate Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești conform delegației de la filele92-93 din dosar, de aplicare în cauză a prevederilor art.718 alin.3 pct.4 C procedură civilă de suspendare obligatorie a executării până la soluționarea contestației la executare întrucât beneficiază de un termen de plată conform prevederilor O.G. nr. 22/2002, instanța urmează a o respinge raportat la faptul că prin prezenta contestația la executare formulată este soluționată.
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește criticile aduse executării silite demarate împotriva sa, respectiv greșita somare în vederea plății debitului actualizat întrucât titlul executoriu nu cuprindea această dispoziție, instanța, raportat la prevederile art.628 alin.3 C procedură civilă, potrivit cărora:"; dacă prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalități sau altele asemenea … executorul judecătoresc, la cererea creditorilor, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, în funcție de rata inflației, începând cu data când hotărârea judecătorească a devenit executorie și până la data plății efective a obligație cuprinse în aceste titluri.";, le va respinge ca neîntemeiate.
În continuare, instanța va analiza incidența în cauză a prevederilor art.2 din O.G. nr.22/2002.
Astfel, potrivit art. 2 din actul normativ menționat "dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului";, iar potrivit art. 3 "în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie";
Cronologia procedurii prevăzute în textele legale menționate este următoarea:
- obținerea unui titlu executoriu și intenția instituției publice de a executa de bună voie,
- constatarea lipsei de fonduri pentru executarea benevolă a obligației,
- somația de plată comunicată prin executor judecătoresc, la cererea creditorului
- termenul de 6 luni în care debitorul urmează să facă demersuri pentru obținerea fondurilor
- demararea procedurii de executare silită într-una din formele prevăzute de codul de procedură civilă, mobiliară, imobiliară sau poprire.
Strict procedural, somația de plată efectuată prin executorul judecătoresc și care este contestată în prezenta cauză constituie un act de executare cerut de înseși dispozițiile art. 2 teza finală a O.G. nr. 22/2002 pentru începutul curgerii termenului de grație în favoarea recurentei, act ce este necesar să îmbrace forma somației de plată, iar nu a unei simple notificări, deoarece textul legal face referire la "somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului";.
Totodată se constată că beneficiul termenului de grație în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor.
Astfel, debitoarea - contestatoare în considerarea calității sale de instituție publică are îndatorirea, ca reprezentantă a autorității statului, de a veghea la respectarea principiului legalității și a executa de bună voie o hotărâre judecătorească ce îi este opozabilă.
Din analiza prevederilor art.1 și art.2 din O.G. nr.22/2002 instanța reține că termenul de 6 luni este instituit de legiuitor numai în situația în care instituția debitoare face dovada incapacității de plată a sumelor datorate astfel cum au fost stabilite prin titlurile executorii, determinată de lipsa de fonduri.
Or, în cauză, deși sentința civilă nr.3785/01.11.2012 a Judecătoriei Călărași astfel cum a fost modificată, a devenit executorie la data de 4.06.2013, se constată că între acest moment și data formulării de către creditor a cererii de executare silită, ea nu a fost executată, motivarea invocată de contestatoarea debitoare fiind, astfel cum rezultă din cuprinsul contestației faptul că documentația depusă de creditori în vederea executării titlului nu este completă, iar nicidecum lipsa fondurilor necesare.
Este adevărat că la dosar contestatoarea a depus la fila 148 din dosar dovada faptului că la data de 06.01.2014 a efectuat demersuri pentru includerea în bugetul de cheltuieli pentru anul 2014 sumele necesare punerii în executarea sentinței civile 3785/01.11.2012, însă nu a făcut dovada rezultatului acestui demers și nici a faptului că în concret, la acest moment, în bugetul său nu se află sume de bani necesare executării obligației de plată, lipsa de lichidități nefiind de altfel niciodată invocată de contestatoare.
În ceea ce privește aspectele invocate de debitoarea contestatoare referitoare la nedepunerea documentației necesare aprobării efectuării plății instanța reține că sunt neîntemeiate, creditorii -intimați, făcând dovada la dosarul cauzei că s-au conformat de fiecare dată solicitărilor transmise de această instituție privind comunicarea documentelor lipsă.
Raportat la cele anterior expuse este evident că somația ca de altfel și încheierea nr.1115/16.01.2014 emisă de executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare, acesta fiind un act care ține exclusiv de acest moment incipient prevăzut de O.G. nr. 22/2002, neintrând în sfera actelor de executare ulterioare prevăzute de art. 3 din ordonanță, sunt întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în materia executării silite a instituțiilor publice, motiv pentru care va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
| ← DREPT CIVIL: SUCCESIUNE. Jurisprudență | DREPT CIVIL – PLÎNGERE CONTRAVENŢIONALĂ- CNADNR → |
|---|
