DREPT CIVIL – PLÎNGERE CONTRAVENŢIONALĂ- CNADNR

Judecătoria CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 767 din data de 21.03.2014

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

Sentința civilă nr. 767/2014

DREPT CIVIL - PLÎNGERE CONTRAVENȚIONALĂ- CNADNR

Prin plângerea înregistrată la data de 29.10.2013 pe rolul Judecătoriei Fetești, sub nr. 2534/229/2013, contestatorul D. T. a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR - CESTRIN, anularea procesului-verbal seria R11 nr.0511476/19.12.2011.

În motivare, petentul arată, în esență, că procesul-verbal de contravenție i-a fost comunicat tardiv, la o adresă unde nu mai are domiciliul încă din anul 2007 când a înstrăinat imobilul, cartea de identitate fiind emisă în anul 2008 cu noua adresă.

Mai arată că fapta reținută în procesul-verbal nu este probată, motiv pentru care se impune anularea procesului-verbal.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.31 din OG nr.2/2001.

În dovedire, au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: act de identitate, somație, proces-verbal de contravenție, contract de vânzare-cumpărare.

La data de 16.11.2013, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, cu motivarea că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege.

În drept, au fost invocate OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.

Prin sentința civilă nr. 482/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Fetești a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.02.2014, sub nr. 1224/202/2014.

În cauză instanța a administrat, la cererea ambelor părți, proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal seria R11 nr.0511476/19.12.2011, contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 8 alin.2 din OG nr. 15/2002, reținându-se că la data de 02.07.2011, ora 16.10 pe A2, km.144+100m vehiculul cu nr. de înmatriculare a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contestatorului și nu a fost identificat niciun martor care să nu aibă calitatea de agent constatator.

Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține faptul că procesul-verbal de contravenție legal întocmit, în cuprinsul căruia sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat, se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, făcând dovada situației de fapt reținute, până la proba contrară.

Această concluzie nu contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia răspunderea contravențională constituie o "acuzație în materie penală"; ce atrage aplicabilitatea prezumției de nevinovăție, întrucât prezumția prevăzută de art.6 par.2 din Convenție nu are caracter absolut, procesului-verbal de contravenție putându-i-se recunoaște, la rândul său, în dreptul intern, prezumții (de legalitate și temeinicie), dacă îi sunt acordate contravenientului garanții suficiente pentru respectarea dreptului la apărare.

În dreptul nostru, aceste garanții sunt recunoscute și acordate prin reglementarea dreptului de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție conform art.34, alin.1 din O.G. nr.2/2001 și prin posibilitatea de a proba contra împrejurărilor constatate, însă contestatorul nu a dovedit o altă situație de fapt.

Conform art. 14 din OG nr.2/2001, Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, iar alin.2 al aceluiași articol menționează faptul că Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.

Aplicând aceste dispoziții legale, instanța constată că procesul-verbal seria R11 nr.0511476 a fost încheiat la data de 19.12.2011, la aceeași dată fiind aplicată și sancțiunea amenzii.

Fiind întocmit în lipsa persoanei sancționate, procesul-verbal a fost comunicat contestatorului prin afișare, la data de 05.01.2012, la adresa din Călărași.

Din copia cărții de identitate depusă de petent, instanța reține că cel puțin din data de 05.02.2008, data emiterii actului, petentul a avut domiciliul în mun. Călărași, iar imobilul unde intimata a comunicat prin afișare procesul-verbal a fost înstrăinat de contestator în anul 2007, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2516/03.07.2007.

În consecință, instanța apreciază că petentul a luat cunoștință de actul de sancționare contravențională la data primirii somației din partea organelor fiscale, respectiv 08.10.2013, dată până la care intimata nu a realizat o comunicare legală a procesului-verbal contestat.

Având în vedere că de la data aplicării sancțiunii - 19.12.2011 - și până la data comunicării procesului-verbal - 08.10.2013 - a trecut mai mult de o lună, instanța va admite plângerea contravențională și va constata prescrisă executarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesul-verbal contestat.

- definitivă prin respingerea apelului

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre DREPT CIVIL – PLÎNGERE CONTRAVENŢIONALĂ- CNADNR