DREPT CIVIL – PARTAJ BUNURI COMUNE. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 3092 din data de 31.10.2014
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
DREPT CIVIL - PARTAJ BUNURI COMUNE
Sentința civilă nr. 3092/31.10.2014
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 17.08.2013 și înregistrată sub nr. 4884/202,reclamanta G. S, a chemat în judecată pe pârâtul G. O. , solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună partajarea în cote de 1/2 a bunurilor realizate în timpul căsătoriei, să fie obligat să-i restituie bunurile personale, precum și cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu paratul în anul 1986, după doi ani de zile de concubinaj notoriu, iar la data de 10 iunie 2012 a fost alungată din domiciliul comun, în prezent aflându-se în divorț, ce formează obiectul
dosarului nr al Judecătoriei Călărași.
Mai arată că, în timpul conviețuirii lor, prin efort comun si contribuție egală, la imobilul proprietatea pârâtului au făcut următoarele îmbunătățiri: au turnat beton în 5 camere, au pus rigips în trei camere, au tencuit imobilul în exterior, au gletuit camerele prin interior și le-au zugrăvit cu vopsea lavabilă, au învelit imobilul de două ori, prima data cu olană și a doua oară cu tabla, au pus cinci geamuri de termopan și 2 uși, au făcut gard la stradă din fier- 16 ml,au pus 60 ml gard plasă cu 5 placi de gard si 6 m gard tablă în curte, au construit un beci si o bucătărie de vară deasupra beciului, au construit anexe gospodărești,respectiv cote păsări, coteț porc, adăpost oi, grajd pentru vacă si cal, porumbar, hambar, solar, cămin turnat din beton și WC din tablă cu plasă si olană.
A solicitat ca aceste îmbunătățiri să-i fie atribuite pârâtului , iar acesta să-i plătească 1/2 din contravaloarea lor.
Totodată a mai menționat că în domiciliul comun au rămas și următoarele bunuri dobândite prin contribuție egală , în timpul căsătoriei , respectiv : un aragaz cu 2 butelii, doua frigidere, trei saltele, doua dormeze, o pilotă , un TV , 2 telefoane, un aparat de măsurat tensiunea, 4 covoare, 4 lenjerii pat, 5 seturi cești, 3 seturi pahare, 1 filtru cafea, 1 storcător, un aparat de ceai, un apometru, un cablu TV , un grilaj cimitir, 3 cruci, 50 rațe, 80 găini, 20 curci, 50 duble grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, 5 butoaie de tablă, un cazan inox pentru țuică, o remorcă si jumătate din lemne tăiate, un val de carton, un val de sârmă, 80 l țuică, un apometru butoi, un furtun de 30 ml, cablu TV cu scărița, 4 plăpumi, 6 găleți tablă, 2 cădițe, 12 forme pâine, 5 tăvi rotunde pentru copt, 4 ligheane plastic, 3 ceaune, suma de 6000 lei rămasă în casă.
A mai învederat că au mai avut și bani la CEC, pe care însă i-au ridicat în timpul căsătoriei,respectiv suma de 12.200 lei pe numele pârâtului și suma de 11.200 lei pe numele ei, solicitând partajarea tuturor bunurilor și a banilor, în cote egale.
A mai arătat că tot în domiciliul pârâtului se află o serie de bunuri personale, pe care solicită ca acesta să i le restituie, respectiv:o canapea, un frigider, o saltea lâna,o ladă de lucruri, o cratiță tuci, jaluzele, perdele, galerii, val de preșuri țesute, 2 fiare de călcat și 3 tablouri pictate.
A mai solicitat ca pârâtul să-i restituie și suprafața de 1,3 ha reconstituită lui, conform legii 18/1991, însă în baza calității ei de fost membru CAP.
În drept a invocat prev. art. 357 Cod civil.
În dovedirea cererii sale a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertize,depunând în acest sens la dosarul cauzei copii de pe următoarele: sentința civilă nr. 2621/02.08.2012 a Judecătoriei Călărași din care rezultă desfacerea căsătoriei părților ,cartea sa de identitate, cupon de pensie, adeverința nr. emisă de Primăria com. Jegălia , din care rezultă că în perioada 1962-1990 a lucrat la CAP, contractul de credit al lui G. P., situația conturilor deținute la data de 26.10.2011, respectiv 28.03.2012, titlul de proprietate nr. emis de CJSDPAT Călărași, sentința civilă nr. 633/20.02.2013, carnetele de economii .
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul, în termen legal, a depus întâmpinare - cerere reconvențională prin care solicită admiterea în parte a cererii formulate de reclamantă , a se constata că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuție majoritară, de 80%, în timp ce a ei a fost de doar 20%, precum și a se aduce la masa partajabilă suma de 19.490,46 lei reprezentând depozit bancar constituit pe numele ei la Banca Cooperatistă Record Călărași, Agenția Jegălia.
În motivare, cu privire la îmbunătățirile aduse imobilului, proprietatea sa, solicitate de reclamantă, a arătat că: imobilul a fost tencuit înainte de căsătoria sa cu ea, că au turnat doar beton în cinci camere,că au gletuit o singură cameră, respectiv un dormitor, pe care l-au dat și cu lavabil, iar în anul 2010 au învelit imobilul cu tablă, au pus două plafoane din rigips în două camere, respectiv în dormitorul comun și în camera de la stradă, în anul 2009, au pus geamuri termopan la prima, a doua și a treia cameră de la stradă și două uși din termopan, una la bucătărie și alta între dormitoare.
A mai precizat că, fiul său din prima căsătorie, G. P., care a locuit împreună cu ei până la data decesului, respectiv 13 iulie 2008, a pus, cu banii lui, geamuri termopan la unul din dormitoare, respectiv la camera lui și la bucătărie în anul 2007.
A mai arătat că beciul este din anul 1986 , gardul de la stradă este din perioada 1987 - 1988, construite de fiii săi din banii lor, ca de altfel și cele trei cotețe de porci, adăpostul pentru oi, grajdul pentru vacă, întrucât la acea dată aceștia lucrau, iar în perioada 1984 - 1992,ei au locuit în imobilul proprietatea reclamantei, din comuna Jegălia, județul Călărași. A mai arătat că, hambarul a fost edificat în anul 1997, iar solarul, în anul 2008, de fiul său G. P.,iar bucătăria de vară, WC- ul, porumbarul au fost edificate de el și prima sa soție, care a decedat.
Cu privire la bunurile mobile a precizat următoarele: o butelie a fost a
lui,achiziționată cu prima soție,iar cea de-a doua butelie a fost a fiului său
G. P.,fiind luată de reclamanta și dusă în domiciliul ei atunci când a părăsit domiciliul comun, un frigider marca Polar și o combină frigorifică marca Zanussi au fost cumpărate de la fiul ei, fiind folosite, cele două dormeze sunt în fapt două paturi din scândură, pe care sunt puse direct saltelele, nu există două telefoane, ci doar unul singur care era al său și pe care l-a luat tot ea, când a plecat din casă, există un singur covor subțire, restul sunt din iută și erau în casă dinainte de căsătoria cu reclamanta, o plapumă a luat-o ea când a plecat de acasă, iar trei sunt în casă, există 6 forme de pâine, 2 tăvi rotunde pentru copt, 3 ligheane din plastic și un ceaun, nu există seturi de lenjerii de pat, ci numai cearceafuri diferite, de asemenea nu sunt seturi de cești și pahare, ci doar piese dispersate, filtru de cafea nu mai există întrucât a fost stricat, nu există storcător și aparat de ceai , există apometrul la pompă, nu există cazan de inox pentru țuică, nu există niciun cămin turnat din beton , nu există nici un val din carton și de sârmă, grilajul la cimitir a fost făcut de fiul său G. D. pentru fratele lui G. P., iar din cele trei cruci una este a reclamantei, există 8 rațe, 12 găini, iar curci nu au crescut niciodată.
Cu privire la suma de 6000 lei,a precizat că aceasta a fost luată de reclamantă când a plecat din casă, că aceasta nu a adus jaluzele, perdele și galerii când a venit in
imobil, iar terenul în suprafață de l,3 ha este reconstituit pe numele său.
A mai adăugat că din bunurile personale ale reclamantei nu există frigiderul, canapeaua este bun comun și a fost cumpărată de la fiul ei, cratița este din aluminiu și este bun comun, fiarele de călcat sunt bunuri comune, nu există o ladă de lucruri, salteaua din lână, iar cele două tablouri sunt bunuri comune.
A mai precizat că, atunci când a plecat din domiciliu, reclamanta a luat o parte din bunuri, acte și bani.
Cu privire la cota sa de contribuție majoritară a învederat că el a avut permanent venituri substanțiale atât din muncă, cât și din pensie, s-a ocupat și de creșterea animalelor, care au fost vândute când s-a îmbolnăvit , pe când reclamanta nu a avut nici un venit .
A mai învederat că au avut un depozit în sumă de 19.490,46 lei, constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia,desființat de aceasta în data de 31.01.2011,însă banii nu au fost cheltuiți în interesul căsniciei, motiv pentru care solicită aducerea lor la masa partajabilă.
În dovedire a propus proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori .
A depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: titlul de proprietate nr. emis de CJSDPAT Călărași, o serie de foi de depunere numerar pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia, dovada achiziționării buteliei Shell Gas, contractul de cablu TV, copie de pe carnetul sau de muncă și decizia nr. eliberată de CJP Călărași, cupoane de pensii, adeverința nr. emisă de Soc. Agr. Valea Rusului, extras de cont pe numele reclamantei din data de 30.08.2011, certificat de încadrare în grad de handicap.
În drept a invocat prev. art.115 - 119 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată.
La termenul din data de 29.10.2012 pârâtul și-a completat cererea solicitând aducerea la masa partajabilă a sumei de 6000 lei , reprezentând depozit bancar constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia, precum și obligarea acesteia de a-i restitui o butelie de aragaz SHELL GAS, un telefon mobil,titlul de proprietate nr. 42477/1996, cartea de muncă a sa și a fiului său G. P., precum și cantitatea de 910 kg grâu ridicat de pe suprafața de 1,3 ha teren, aflată în proprietatea sa.
În termen legal, reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, solicitând respingerea acesteia.
A arătat că susținerile pârâtului nu sunt reale , că toate îmbunătățirile la imobilul proprietatea pârâtului au fost făcute prin munca lor, că tot din banii comuni au făcut nuntă pentru unul din fiii acestuia,botezul pentru unul dintre nepoți,că l-au susținut financiar și pe fiul decedat al acestuia G. P.,care a lucrat doar pînă în anul 1989 , iar apoi s-a mutat cu ei,întrucât avea împrumuturi și nu putea să le mai achite .A mai adăugat că toate bunurile mobile indicate în acțiune au rămas în acțiune au rămas în domiciliul pârâtului, ca de altfel și păsările și suma de 6000 lei și că a luat cu ea , când a plecat doar libretul CEC cu suma de 11500 lei, precum și o geantă în care avea hainele de înmormântare. A mai adăugat că și contribuția lor la dobândirea bunurilor comune ,precum și la edificarea îmbunătățirilor la imobilul pârâtului, a fost egală întrucât a avut și ea o pensie de 500 lei lunar, a lucrat în gospodărie la solar, la creșterea animalelor, a păsărilor,iar în ultimii 7 ani s-a îngrijit în exclusivitate de toată gospodăria , dar și de pârât,în condițiile în care acesta s-a îmbolnăvit grav.
În drept a invocat prev. art. 115 - 119 C.proc.civ.
La cererea instanței Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia a comunicat cu adresele nr. din 7.11.2012 ( fila 93 ), respectiv nr. din 19.11.2012 ( fila 112-116) , situația conturilor deținute de părți .
Instanța a încuviințat probele cu acte,martori, interogatorii și expertize imobiliară,mobiliară și zoo, solicitate de părți.
Prin raportul de expertiză tehnică imobiliară ( filele 120-133) s-a stabilit că valoarea actuală de circulație a îmbunătățirilor și extinderilor efectuate de părți la imobilul pârâtului este în sumă totală de 22655 lei .
Prin raportul de expertiză mobiliară (filele 141-148) s-a stabilit că valoarea actuală de circulație a bunurilor mobile comune este de 6877,40 lei,iar a celor personale ale reclamantei este în sumă de 1462,50 lei .
Prin raportul de expertiză tehnică zoo ( filele 154-156) s-a stabilit că valoarea actuală de circulație a păsărilor indicate în acțiune este de 4.115 lei.
Părțile au achiesat la concluziile rapoartelor de expertiză imobiliară și zoo , neformulând obiecțiuni la ele,însă,s-a solicitat suplimentarea raportului de expertiză mobiliară, întrucât s-a omis evaluarea unora dintre ele,instanța încuviințând solicitarea.
S-a depus și suplimentul la raportul de expertiză mobiliară ( filele 184-187 ), părțile achiesând și la concluziile acestuia.
La termenul din data de 14.01.2013 s-a admis cererea reclamantei și s-a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 244 al. 1 pct. 1 C.p.c pînă la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 37/202/2012 al Judecătoriei Călărași, ce avea ca obiect anularea titlului de proprietate nr. emis pe numele pârâtului, apreciindu-se că soluționarea prezentei cauze depinde de soluționarea acestuia.
La data de 22.04.2013 instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauzei, conform art. 245 C.p.c, formulată de reclamantă, față de faptul că dosarul nr. 37/202/2012 al Judecătoriei Călărași, a fost soluționat prin SC nr. 633 din 20.02.2013 a Judecătoriei Călărași , rămasă irevocabilă.
La același termen , reclamanta a renunțat la aducerea la masa partajabilă a cablului TV cu scăriță.
La termenul din data de 17.06.2013 pârâtul a administrat proba cu interogatoriul reclamantei și a fost interogat și pârâtul pe îmbunătățirile aduse imobilului și pe bunurile comune.
El a recunsocut că au turnat beton în 5 camere, că au pus rigips doar în 2 camere și au gletuit o cameră (cum de altfel recunoaște și reclamanta), că au tencuit doar fața exterioară a imobilului, că au zugrăvit cu vopsea lavabilă doar camera pe care au gletuit-o, că au învelit cu olană și tablă doar o parte din imobil, că au schimbat doar 3 geamuri, că au făcut gard la stradă din fier 16 ml și gard din plasă, că au construit bucătăria de vară,un porumbar, un hambar și un WC din tablă, dar nu recunoaște beciul, anexele gospodărești, cotețul de porc, adăpostul de oi, grajdul pentru cal și solarul, precizând că acestea existau anterior căsătoriei cu reclamanta.
Nu recunoaște că au avut 2 butelii, 2 dormeze, un aparat tensiune, 4 covoare, 4 lenjerii de pat, 5 seturi cești, un storcător de fructe, aparat de ceai, apometru, o cruce din cele trei precizate de reclamantă,curci, 50 duble de grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, 1/2 remorcă lemne, un val de sârmă, 6 găleți de tablă, 12 forme de pâine, 5 tăvi de copt, 3 ceaune.
Totodată reclamanta a mai renunțat la aducerea la masa partajabilă a apometrului butoi .
Martora V. C., audiată la propunerea reclamantei, a arătat că este vecină cu părțile din anul 1990, cunoscându-i foarte bine și știe că în timpul căsătoriei părțile au făcut o serie de îmbunătățiri la imobilul pârâtului, construit cu prima soție, în sensul că au tencuit imobilul pe exterior, au construit un beci și o bucătărie de vară, anexe gospodărești, adică cotețe de păsări, de porci, cal, etc., gard de fier la stradă, iar în curte, din lemn și plasă, că l-au învelit inițial cu plăci azbociment, iar in urmă cu 5-6 ani cu tablă, că au schimbat 2 uși termopan, 5 geamuri termopan,că au turnat șapă în 2 camere, că au gletuit 2 camere.Ea a mai precizat că, din câte își amintește, singura care a lucrat la CAP a fost reclamanta pentru că pârâtul a avut serviciu în altă parte,că părțile s-au gospodărit singure până s-a îmbolnăvit pârâtul, că au avut animale, păsări și că amândoi primeau pensie. A mai adăugat că fiul pârâtului G. A. a avut o perioadă în care nu a vorbit cu tatăl său, din cauza reclamantei, pe care nu a suportat-o niciodată,că părțile au mai făcut împreună și un solar. A mai învederat că, la câteva zile după votarea din iulie 2012 ,s-a întâlnit cu reclamanta care fusese dată afară de pârât și că în prezenta poliției aceasta a luat câteva lucruri personale, respectiv 2 fuste, lenjerie intimă , o pătură și un set pe care-l cumpărase pentru înmormântare, restul lucrurilor rămânând în imobil. A mai adăugat că toată discuția dintre părți a pornit de la bani, respectiv de la 6000 lei, pe care pârâtul îi primise ca urmare a recalculării pensiei și că banii au rămas în casă , întrucât doar ce fuseseră încasați de câteva zile. Ea a mai menționat că părțile au locuit câțiva ani la reclamantă, iar apoi s-au mutat la pârât, că animalele pe care le-au crescut au fost vândute după ce pârâtul s-a îmbolnăvit întrucât a făcut pareză, iar reclamantei îi era greu să se ocupe de cai și vaci și că defunctul P.,fiul pârâtului, ce a locuit la părți pînă a murit, își cheltuia banii pe care-i câștiga pe băuturi alcoolice și nu a contribuit cu nimic la îmbunătățirile efectuate.
Martora C. F., audiată tot la propunerea reclamantei, a arătat că părțile au fost într-o relație de concubinaj de 2 ani, înainte de căsătorie,că au locuit o vreme la ea, dar foarte puțin, după care s-au mutat în casa pe care pârâtul o făcuse cu prima soție.A mai arătat că, de-a lungul anilor, cei doi soți, au făcut o serie de îmbunătățiri la casa pârâtului ,respectiv au tencuit casa pe interior și exterior, au pus rigips, 4 geamuri termopan, 3 uși, au făcut gard, au construit hambar , porumbar, cotețe pentru porci, păsări, cai, vite și au făcut împreună și nunțile copiilor pe care îi aveau din căsătoriile anterioare. A mai menționat că pârâtul nu a muncit în CAP, ci doar reclamanta și ei i s-a dat 1 ha și 30 de ari, că fiul pârâtului, P., a locuit acolo, însă nu poate să spună ai cui bani erau folosiți la îmbunătățirile din curte, că reclamanta are pensie de CAP ,iar pârâtul a lucrat la IAS până la pensie . A mai precizat că părțile au avut făcut și solar și după ce pârâtul s-a îmbolnăvit, vreme de 7 ani, de gospodărie s-a ocupat reclamanta, ajutată și de P., că, atunci când a plecat, reclamanta a luat doar câteva lucruri personale ,pentru că pârâtul nu i-a permis să-și ia lucrurile și știe că părțile au avut în casă 6000 lei, care au rămas acolo , întrucât reclamanta a vrut să-i arate polițistului în prezența căruia și-a luat lucrurile, însă acesta nu s-a amestecat.A mai adăugat că celălalt fiu al pârâtului nu a gospodărit niciodată cu părțile, nu l-a văzut să - i ajute cu ceva și chiar știe că a fost o perioadă în care nu au ținut legătura, deși ei îl ajutaseră să-și ridice casa. Totodată a mai precizat că părțile au făcut nuntă pentru un copil al reclamantei și doi ai pârâtului și că nora reclamantei a încasat bani pentru ajutorul acordat pârâtului pentru invaliditate, însă banii îi folosea de fapt reclamanta.
Martora M. S. V., audiată la propunerea pârâtului, a arătat că a fost în casa părților când era mică, ultima oară acum 15 ani și din câte știe, casa arată la fel , că au pus doar niște geamuri termopan și niște uși, gardul fiind făcut în 1988 de fiii pârâtului, cu banii lor, pentru că la acea vreme munceau. A mai arătat că pârâtul are o pensie mare de 1600 lei, în timp ce a reclamantei este mică, de la CAP, că de gospodărie s-au ocupat cei doi soți ajutați în ultimii ani și de P., fiul pârâtului care locuia cu ei, că bucătăria de vară a fost construită în timpul primei căsătorii a pârâtului și a fost pus doar un geam la ea, că solarul l-a făcut tot P., iar anexele au fost făcute înainte de căsătoria părților. A mai adăugat că în ultimii 8 ani a fost plecată în Spania,venind acasă câte 1 lună.
Martorul B. I., audiat la propunerea pârâtului, a arătat că este prieten cu copiii pârâtului, dar după căsătoria părților a fost în gospodăria lor de 2 ori,acum 17 ani, precizând că lucra în apropierea casei lor și a văzut când s-au schimbat geamurile termopan și când s-a învelit casa cu tablă, însă de alte îmbunătățiri nu are cunoștință. A mai menționat că nu știe din ce venituri trăiau părțile, că nici unul dintre copiii părților nu i-a ajutat financiar ,însă P. a locuit cu ei și l-a văzut când a ridicat solarul, ajutat de 2-3 persoane, însă nu poate preciza de unde a avut bani pentru materiale și nici dacă dădea bani în casă. A mai adăugat că imobilul a fost tencuit cu prima soție, iar beciul ,bucătăria de vară, gardul de la stradă din fier ,ca și WC-ul au fost făcute de copiii pârâtului care, la vremea respectivă lucrau, iar banii pentru ridicarea lor presupune că le-au aparținut . A mai învederat că nu știe cine a plătit geamurile termopan, însă a auzit de la prieteni că ar fi plătit și P. două.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea situație în fapt: părțile au fost căsătorite,însă prin sentința civilă nr. 2621/02.08.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași și rămasă irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între ele.
Prin prezenta cerere, reclamanta a solicitat partajarea în cote egale a bunurilor realizate în timpul căsătoriei, restituirea bunurilor personale, dar și obligarea pârâtului de a-i restitui c/val. a 1/2 din îmbunătățirile făcute la imobilul proprietatea lui.
La rândul său,prin cererea reconvențională depusă pârâtul a contestat contribuția egală a părților,solicitând a se reține în favoarea sa o cotă majoritară de 80 % ,atât la dobândirea bunurilor comune,cât și la edificarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul său, dar și aducerea la masa partajabilă a unei sume de bani, precum și obligarea reclamantei de a-i restitui o serie de bunuri personale.
Față de acțiunile formulate, ținând cont și de înscrisurile depuse la dosarul cauzei ,de răspunsurile părților la interogatorii, dar și de declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța urmează a admite în parte atât acțiunea formulată de reclamantă , cât și cererea reconvențională formulată de pârât și a constata că în timpul căsătoriei părțile au dobândit prin efort comun și contribuție egală următoarele bunuri mobile: un aragaz cu trei ochiuri marca Metalica,un frigider cu congelator 180 l, un frigider cu congelator 240 l, 2 saltele tip Relaxa, o saltea lână, 2 cadre lemn pentru dormeză, o pilotă, un TV marca Philips, un telefon fix, un covor plușat 2/3 m, 3 seturi pahare, filtru cafea, grilaj plasă cimitir - 7 ml, 2 cruci cimitir, 5 butoaie tablă 200 l, cazan inox țuică, 6 ml carton construcții, 80 l țuică, 30 ml furtun PVC, 4 plăpumi lână, 2 cădițe PVC, 6 forme pentru pâine, 2 tăvi pentru copt, 3 ligheane PVC, 1 ceaun mare, suma de 6.000 lei, sumele de 11.496 lei, respectiv de 12.752 lei, 8 rațe, 12 găini, un apometru.
Deși pârâtul nu a recunoscut ca făcând parte din masa bunurilor comune, la interogatoriul ce i-a fost luat, au fost reținute ca având această calitate ,întrucât le recunoscuse în întâmpinare :2 dormeze, 1 telefon fix,1 covor plușat,1 apometru ,8 rațe, 12 găini, 6 forme pâine, 2 tăvi copt, 3 ligheane plastic.
Nu s-au reținut ca făcând parte din masa bunurilor comune, bunurile mobile indicate în acțiune , pe care pârâtul nu le-a recunoscut la interogatoriul ce i-a fost luat în data de 17.06.2013,iar reclamanta nu a făcut nici o dovadă că ele ar exista și ar avea această calitate , respectiv: 2 butelii, 1 telefon ,1 aparat de măsurat tensiunea,3 covoare, 4 lenjerii de pat, 5 seturi cești, 1 storcător de fructe, 1 aparat de ceai,1 cruce, 42 rațe, 68 găini, 20 curci, 50 duble grâu, 10 duble mazăre, 10 duble porumb, o jumătate remorcă lemne,1 val de sârmă,6 găleți tablă, 6 forme de pâine, 3 tăvi de copt, 1 lighean de plastic, 2 ceaune.
De asemenea nu s-au mai inclus în masa partajabilă, întrucât reclamanta a renunțat la ele la termenul din 17.06.2013, cablu TV cu scăriță și 1 apometru butoi.
La rândul său pârâtul a solicitat aducerea la masa partajabilă a sumei de 19490,46 lei,reprezentând depozit bancar constituit pe numele reclamantei la Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia, precizând că este vorba de o sumă distinctă de cea indicată de reclamantă în acțiune,ca fiind deja ridicată de părți.
Probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la filele 112-116 , de Banca Cooperatistă Record Călărași - Agenția Jegălia, arată faptul că părțile au avut într-adevăr la data de 30.08.2011 mai multe depozite, în sumă totală de 19490,46 lei, care ulterior s-a majorat la data de 10.06.2012 la suma de 24319,37 lei.
Ținând cont că părțile au divorțat la data de 2.08.2012, suma mai sus menționată face parte din masa bunurilor comune, astfel că urmează a fi inclusă în ea, reținându-se că la data de 13.06.2012,conform acelorași relații mai sus menționate,reclamanta a ridicat 11496 lei din ea, ( un depozit), iar la data de 14.06.2012, pârâtul a ridicat la rândul său suma de 12752 lei ( cinci depozite), astfel că în prezent nu mai au de ridicat nici o sumă.
Ca atare,suma solicitată de pârât, nu este o sumă distinctă de cea solicitată de reclamantă prin acțiune,astfel că instanța urmează a respinge solicitarea acestuia cu privire la ea.
S-a mai reținut totodată că din masa bunurilor comune face parte și suma de 6000 lei,primită de pârât ca urmare a recalculării pensiei,sumă ce a rămas la data despărțirii în fapt a părților , în domiciliul comun al acestora, aspect pe care de altfel pârâtul îl recunoaște la termenul din 17.06.2013,confirmat și de martora C. F. , în declarația dată. Deși pârâtul a precizat că această sumă ar fi un bun personal, instanța nu a reținut această susținere, față de faptul că banii proveneau din pensie ,ori aceasta, reprezentând un venit al lui , este asimilată salariului, care încasat în timpul căsătoriei este considerată un venit comun al părților .
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere următoarele considerente:în conformitate cu disp. art. 339 C.civil "bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților";.Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită, conform art. 343 al. 1 C. civ.
Așadar, întrucât calitatea de bun comun nu trebuie dovedită,orice bun aflat în patrimoniul soților este considerat,până la proba contrară,comun.Regimul comunității legale de bunuri se prezumă atâta timp cât nu s-a încheiat o convenție matrimonială prin care să se aleagă un alt regim matrimonial, așa încât bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, unica derogare fiind bunurile proprii enumerate limitativ în art. 340 C. civ.
În cazul de față,așa cum am menționat mai sus, reclamanta a solicitat, însă pârâtul nu a fost de acord, ca la dobândirea bunurilor comune să se rețină o cotă egală ,motivat de faptul că el ar fi avut venituri mai mari din pensie,iar în plus ar fi crescut și animale , care însă au fost vândute, după ce el s-a îmbolnăvit.
Instanța nu a reținut însă susținerile pârâtului, înlăturându-le ca fiind neîntemeiate.Astfel, din cuprinsul cupoanelor de pensii depuse la dosar de părți reiese că ambii soți au realizat venituri pe parcursul căsătoriei, reclamanta în cuantum de 500 lei lunar ( fila 57 ) ,iar pârâtul inițial de 900 lei,iar din 1.11.2011, în sumă de 1250 lei lunar, ( fila 55),ca urmare a recalculării pensiei.De asemenea din declarațiile martorelor audiate la cererea reclamantei a reieșit că părțile au lucrat pînă la pensie, reclamanta la CAP,iar pârâtul la IAS,dar și că s-au ocupat în egală măsură de gospodărie și de creșterea animalelor , pe care le-au vândut însă după ce pârâtul s-a îmbolnăvit în urmă cu aproximativ 7 ani și nu a mai putut să se ocupe de creșterea cailor și vacilor. În continuare însă de gospodărie , dar și de pârât,care o vreme a fost imobilizat,s-a ocupat reclamanta,ajutată și de fiul acestuia P. ,în prezent decedat.
Având în vedere că munca reclamantei în gospodărie este considerată tot o contribuție la veniturile familiei și reținând faptul că în ultimii 7 ani, cel puțin, pârâtul nu a avut nici o contribuție la aceasta, instanța a constatat că cei doi soți au contribuit în egală măsură la dobândirea bunurilor comune, chiar dacă între veniturile lor bănești au existat anumite discrepanțe.
Conform art. 319 C civ regimul matrimonial încetează la data desfacerii căsătoriei, însă el se lichidează conform art. 320 C civ prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial, dată până la care părțile rămân în devălmășie, cu privire la bunurile comune.
Urmează a sista conform art. 358 C.civ. coproprietatea părților, în devălmășie, asupra bunurilor mai sus menționate.
Astfel în conf. cu prev. art. 673 indice 9 C.p.c., omologându-se raportul de expertiză mobiliară efectuat în cauză, la ale cărui concluzii părțile au achiesat, urmează a-i atribui reclamantei următoarele bunuri mobile sau c/val. lor: un aragaz cu trei ochiuri marca Metalica sau 200 lei, un frigider cu congelator 240 l sau 720 lei, o saltea tip Relaxa sau 150 lei, un cadru lemn pentru dormeză sau 70 lei,o pilotă sau 36 lei, un TV marca Philips sau 270 lei, un filtru cafea sau 30 lei, o cruce cimitir sau 225 lei, 40 l țuică sau 480 lei, 2 plăpumi lână sau 60 lei, o cădiță PVC sau 15 lei, 3 forme pâine sau 9,6 lei, o tavă pentru copt sau 7,2 lei, un lighean PVC sau 3 lei (bunuri aflate la pârât), 4 rațe sau 80 lei, 6 găini sau 114 lei (aflate la pârât), suma de 11.496 lei (încasată de reclamantă), suma de 3.000 lei (aflată la pârât).
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit reclamantei este de 16.965,8 lei.
Urmează a atribui pârâtului următoarele bunuri sau c./val lor: un frigider cu congelator 180 l sau 550 lei, o saltea tip Relaxa sau 150 lei, o saltea lână sau 80 lei, 2 cadru lemn pentru dormeză sau 70 lei, un telefon fix cu taste sau 40 lei, un covor plușat 2/3 m sau 120 lei, 3 seturi pahare sau 40,50 lei, o cruce sau 315 lei, grilaj plasă cimitir - 7 ml sau 150 lei, 5 butoaie tablă 200 l sau 240 lei, cazan inox țuică sau 320 lei, 6 ml carton construcții sau 54 lei, 40 l țuică sau 480 lei, 30 ml furtun PVC sau 63 lei, 2 plăpumi lână sau 50 lei, o cădiță PVC sau 12 lei, 3 forme pâine sau 9,6 lei, o tavă pentru copt sau 7,2 lei, un apometru sau 180 lei, un lighean PVC sau 3 lei (bunuri aflate la el), 4 rațe sau 80 lei, 6 găini sau 114 lei (aflate la el), suma de 12.752 lei (încasată de el) , suma de 3.000 lei (aflată la el).
Urmează a lua act că valoarea lotului atribuit pârâtului este de 18.880,3 lei.
Pentru egalizarea valorică a loturilor, conform art. 673 indice 5 al. 2 C.p.c urmează a obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 957,25 lei cu titlu de sultă.
Conform art. 340 C.civ rap. la art.339 C.civ. nu fac parte din bunurile comune,bunurile dobândite de oricare dintre părți anterior căsătoriei.
Nu au fost dovedite ca fiind bunuri personale și nici măcar ca existând, următoarele bunuri solicitate de reclamantă , motiv pentru care instanța nu a putut dispune ca pârâtul să fie obligat la restituirea lor : 1 frigider, 1 saltea lână, 1 cratiță tuci, jaluzele, perdele ,galerii, 1 val de preșuri de țesut, 2 fiare de călcat, 3 tablouri pictate. De altfel aceste bunuri nu au fost prezentate nici expertei mobiliare pentru evaluare.
Pârâtul urmează a fi însă obligat să-i restituie reclamantei : 1 canapea și 1 ladă de lucruri, aflate în posesia lui și pe care le-a recunoscut la interogatoriu, ca fiind bunuri personale ale ei.
Reclamanta a mai solicitat ca pârâtul să fie obligat să-i restituie terenul, reconstituit pe numele acestuia,în baza titlului de proprietate nr. din 25.02.1997 emis de C.J.S.D.P.A.T. Călărași,motivat de faptul că este bunul său personal,întrucât doar ea a lucrat la C.A.P.,iar acesta i-a fost dat în considerarea acestei calități pe care a avut-o.
Instanța a respins însă această solicitare,întrucât prin SC nr. 633 din 20.02.2013, pronunțată de Judecătoria Călărași și rămasă definitivă ( filele 163-165), acțiunea reclamantei de anulare a titlului de proprietate mai sus menționat,motivată de faptul că acesta a fost emis pe numele unei persoane neîndreptățite, respectiv pârâtul, a fost respinsă.
Ca atare, instanța nu a putut reține că acesta reprezintă un bun personal al reclamantei și nici nu l-a putut include în masa bunurilor comune, întrucât nu s-a solicitat acest lucru.
De asemenea , nu au fost dovedite ca fiind bunuri personale , ca existând sau ca aflându-se în posesia reclamantei, următoarele bunuri solicitate de pârât, motiv pentru care instanța nu a putut dispune ca aceasta să fie obligată la restituirea lor : 1 butelie Shell Gas, 1 telefon mobil,cartea de muncă a acestuia și a fiului său G. P. și titlul de proprietate nr. din 25.02.1997 emis de C.J.S.D.P.A.T. Călărași .
Urmează a se dispune însă ca reclamanta să-i restituie pârâtului cantitatea de 910 kg grâu sau c/val. acesteia , calculată în raport de prețul mediu pe piață,aferent anului 2012, întrucât din înscrisul depus la fila 56 din dosar,reiese că după divorțul părților aceasta a ridicat-o de la societatea agricolă, care are în arendă terenul în suprafață de 1,3 ha,reconstituit în baza titlului de proprietate nr. din 25.02.1997 emis de C.J.S.D.P.A.T. Călărași care, pînă la proba contrară, este bun propriu al pârâtului,iar fructele acestuia i se cuvin tot lui,conform art. 340 lit. h C civ.
Reclamanta a învederat, iar pârâtul a recunoscut, atât prin întâmpinarea depusă la dosar,cât și prin răspunsul la interogatoriu din data de 17.06.2013, că la imobilul proprietatea sa situat în com. Jegălia, jud. Călărași au realizat în timpul căsătoriei o serie de îmbunătățiri ,după cum urmează: turnat șapă beton 5 camere ,în valoare de 547,5 lei, montat tavane rigips în 2 camere ,în valoare de 176,64 lei, tencuit imobilul exterior, în valoare de 1.322,6 lei, gletuit și zugrăvit o cameră în valoare de 111,34 lei, învelit imobilul cu tablă în valoare de 2.136,8 lei, montat 5 ferestre PVC ,în valoare de 1.953,64 lei, montat 2 uși PVC în valoare de 1.090,78 lei, edificat bucătărie de vară în valoare de 1.667 lei, edificat grajd animale în valoare de 1.734 lei, edificat closet exterior în valoare de 624 lei, edificat porumbar în valoare de 758 lei, edificat șopron în valoare de 645 lei, edificat gard metalic în valoare de 1.982 lei și edificat gard plasă sârmă în valoare de 2.320 lei.
Instanța a reținut , deși pârâtul, a recunoscut montarea doar a 3 geamuri termopan, faptul că părțile au montat în realitate 5 geamuri, dar și că au edificat cotețe de păsări și porci în valoare de 1.672 lei și solar în valoare de 2.198 lei ,aspect ce a rezultat din declarațiile martorelor Vrabie și Constantin , prima vecină cu părțile, din anul 1990 ,iar cea de-a doua o foarte bună prietenă a familiei .
Instanța a înlăturat susținerile martorilor audiați la cererea pârâtului pe aspectele mai sus menționate, apreciind că martora M. este subiectivă, fiind prietenă cu fiul pârâtului, întrucât a fost ultima oară în casa părților în urmă cu 15 ani,iar în ultimii 8 ani a fost plecată în Spania, fiind puțin probabil să-și amintească de lucrări făcute în anul 1988 la casa părților, dată la care ea era foarte tânără,având doar 7 ani.În plus, martora a mai declarat că bucătăria de vară a fost edificată în timpul primei căsătorii a pârâtului,în timp ce pârâtul recunoaște la interogatoriu că a fost făcută cu reclamanta, ceea ce indică că aceasta a făcut declarații neconforme cu realitatea.Nici martorul B. nu a putut preciza din ce bani a fost ridicat solarul,însă a arătat că a fost edificat de fiul pârâtului,în perioada în care locuia cu părțile,perioadă în care nu mai lucra decât sporadic,iar în plus avea un credit contractat la BCR, conform înscrisurilor aflate la filele 70-71 ,contractat în 2008 și scadent în 2010.Și acest martor a indicat bucătăria de vară, gardul de fier și closetul exterior , ca fiind edificate de copiii pârâtului, aspect care nu corespunde realității, câtă vreme pârâtul recunoaște la interogatoriu că au fost făcute cu reclamanta.
De altfel martorul chiar precizează că din câte știe el , nici unul dintre copiii părților nu i-a ajutat financiar și că nu cunoaște din ce anume s-au întreținut și cum și-au împărțit banii.
Nu au fost reținute, întrucât nu au fost dovedite și nici recunoscute, ca îmbunătățiri aduse imobilului pârâtului ,următoarele : montarea rigips-ului într-o cameră,edificarea unui cămin de beton și a unui beci.
La stabilirea valorii actuale de circulație a îmbunătățirilor au fost avute în vedere concluziile raportului de expertiză imobiliară, întocmit în cauză, la care părțile au achiesat, prin neformularea obiecțiunilor în termenul legal prevăzut de art. 212 al. 2 C.p.c.
Și asupra acestor îmbunătățiri urmează a se constata , conform celor mai sus menționate,că părțile au drepturi egale în cote de 1/2 fiecare.
Conform art.494 al.3 C.civ,întrucât aceste îmbunătățiri au fost făcute de reclamantă, în calitate de constructor de bună credință, în timpul căsătoriei cu pârâtul, împreună cu acesta, ele sporind valoarea de circulație a imobilului proprietatea lui, urmează a i le atribui lui și a-l obliga la plata către reclamantă a cotei de 1/2 din valoarea lor, respectiv la plata sumei de 10.469,65 lei.
În baza art. 276 c.p.c urmează a compensa cheltuielile de judecată ale părților și a obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 590 lei cu acest titlu.
-definitivă prin respingerea recursului
| ← Actiune in constatare. Jurisprudență Bănci. Operaţiuni... | DREPT CIVIL – PLÎNGERE CONTRAVENŢIONALĂ. Jurisprudență → |
|---|
