Contestație la executare. nulitatea biletului la ordin
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 749 din data de 16.05.2016
I. PROCEDURA ÎN FAȚA PRIMEI INSTANȚE
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. 3686/256/26.04.2014, contestatorul L N S PFA a înțeles să conteste executarea silită începută în dosarul BEJ R C la solicitarea intimatei SC S M SA, solicitându-se anularea somației din data de 2.04.2014 și a încheierii BEJ R C din data de 11.12.2013.
În motivarea contestației s-a arătat că a încheiat la data de 19.03.2013 cu intimata contractul de vânzare-cumpărare pentru o cantitate de semințe de porumb, ovăz și lucernă în valoare totală de 18444,98 lei iar conform art. 4 din acest contract a emis un bilet la ordin în garanție avalizat de L S pentru garantarea obligației de plată. Urmare a livrării mărfii, plata la care a fost obligat trebuia să se realizeze până la data de 31.07.2013 însă având în vedere că semințele vândute nu corespundeau calitativ, a invocat excepția neexecutării obligației contractuale. De asemenea, contestatorul a invocat inexistența obligației de plată în sarcina contestatorului care să determine valorificarea biletului la ordin seria RZ.. 3AA nr. 091.... emis în garantarea executării obligației de plată, menționându-se că biletul la ordin a fost valorificat dincolo de prevederile contractului nr. 116/2013.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 712 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată de intimat la data de 27.06.2014, s-a invocat excepția tardivității, excepția inadmisibilității, iar pe fond s-a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării cu privire la fondul contestației la executare arată că biletul la ordin este emis și completat conform disp. legale. Mai arată că în cazul contestației la executare nu se pot formula apărări de fond dacă legea prevede o altă cale de atac împotriva titlului executoriu.
În drept, a invocat disp. Legii 58/1934, art. 205, art. 712 alin. 2, art. 714 C.proc.civilă.
Prin sentința civilă nr. 1291/2014, Judecătoria Medgidia a admis excepția tardivității introducerii contestației la executare cu consecința respingerii acesteia ca fiind tardivă.
Prin decizia civilă nr. 140/05.03.2015, Tribunalul Constanța a admis apelul contestatorului, a anulat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe reținând că nu s-a făcut dovada comunicării somației din data de 11.12.2013 astfel că nu se poate considera că s-a împlinit termenul de 15 zile pentru formularea contestației.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. 3686/256/214* iar la data de 26.05.2015, contestatorul a depus precizări prin care a arătat că solicită anularea tuturor actelor de executare survenite în urma somației din data de 02.04.2014 și a încheierii din data de 11.12.2013.
Prin sentința civilă nr. 704/02.06.2015 s-a respins ca nefondată excepția inadmisibilității, s-a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării silite și s-a respins ca nefondată contestația la executare.
În considerentele hotărârii s-a arătat pe fondul contestației la executare că biletul la ordin seria RZ..3AA nr. 091.... emis de contestatoare la data de 19.03.2012, cu scadență la data de 20.09.2013 reprezintă titlu executoriu prin raportare la disp. art. 632 alin. 1 și art. 640 C.proc.civilă, și art. 104 din Legea 58/1934. Cu privire la somația de executare nr. 1967/2013 din 02.04.2014 emisă de B.E.J. R C pe numele debitorilor P.F.A. L S și L S, prima instanță a reținut că această somație este subsecventă încheierii de încuviințare a executării silite, și că a fost emisă cu respectarea disp. art. 667 C.proc.civilă. Cu privire la conformitatea semințelor achiziționate de la intimată, instanța de fond a menționat că potrivit disp. art. 11 din contractul nr. 116/2013, proprietatea și riscurile asupra semințelor trec de la vânzător la cumpărător din momentul preluării efective a acestora (13.03.2013). Contestatoarea invocă însă în prezenta contestație cauze intervenite ulterior preluării semințelor de la intimată, în sensul că porumbul nu a răsărit în câmp însă conform adresei nr. 646/27.05.2013 emisă de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Tulcea, porumbul de sămânță achiziționat de contestatoare de la intimată la data de 13.03.2013, a fost produs de P Ra, lotul în cauză fiind certificat și analizat fiind emise documente de calitate în acest sens.
II. PROCEDURA ÎN FAȚA INSTANȚEI DE APEL
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel contestatoarea PFA L N S solicitând schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii contestației la executare și anulării tuturor formelor de executare întreprinse de BEJ R C în dosarul nr. 1967/2013.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu se poate prevala de legalitatea încheierii privind încuviințarea executării silite în condițiile în care critica referitoare la titlu executoriu viza raportul juridic de fond și nu cel cambial decât în mod mediat. Astfel, susține apelanta părțile au convenit prin dispozițiile exprese ale art. 4 alin. 2 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 116/19.03.2013 că biletul la ordin emis în alb are data scadentă la 31.07.2013 însă cu toate acestea, creditoarea a completat o altă dată scadentă cu mult peste termenul agreat de părți în contra dispozițiilor normelor BNR privind prezentarea unui bilet la ordin la decontarea bancară. Întrucât data pentru scadență este eronată, consideră apelanta că titlu executoriu este invalid. În ce privește raportul juridic de fond, apelanta arată că potrivit art. 1707 și urm. NCC, vânzătorul are obligația garanției pentru vicii ascunse iar prin probele administrate a dovedit acest fapt, respectiv necorespunderea calitativă a semințelor vândute, fapt care este echivalent cu activarea obligației de garanție și a dreptului de dezdăunare de către cumpărătorul garantat.
Prin întâmpinarea depusă la data de 23.11.2015, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile apelate.
În motivarea apărărilor sale a arătat că nu se poate vorbi de vicii ascunse ale seminței de porumb care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 116/19.03.2013 atâta timp cât la dosarul cauzei există înscrisuri care dovedesc că porumbul de sămânță a fost produs de P Ra iar lotul în cauză fiind certificat și analizat fiind emise documente de calitate în acest sens. Susține intimata că titlul executoriu este un bilet la ordin și că apelanta invocă apărări de fond care, însă, nu puteau fi invocate decât pe calea opoziției la executare, acestea nefiind admisibile în cadrul contestației la executare față de dispozițiile art. 712 alin. 2 C.pr.civilă și prevederile Legii nr. 58/1934.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate și față de dispozițiile art. 466 și urm Cod proc. Civ., instanța constată următoarele:
Situația de fapt
La data de 19.03.2013 s-a încheiat între S M S.A în calitate de vânzător și L S P.F.A. contractul vânzare-cumpărare nr. 116/19.03.2013 având ca obiect vânzarea-cumpărarea de semințe de porumb, ovăz și lucernă în valoare totală de 18444,98 lei. În art. 4 din acest contract, părțile au prevăzut că de la data ridicării semințelor de porumb, de ovăz și de lucernă până la data efectuării plății (ce trebuia realizată până la data de 31.07.2013), cumpărătorul va depune, drept garanție, un bilet la ordin avalizat de reprezentantul legal al cumpărătorului în valoare de 18444,98 lei, scadent la 31.07.2013.
Din procesul verbal din data de 11.05.2013 încheiat în prezența apelantei și a unui reprezentant al P A rezultă că în toate solele cultivate cu porumb s-a constatat lipsa germinației acestei semințe ca urmare a putrezirii ei în pământ.
Prin adresa nr. 646/27.05.2013 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale- Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Tulcea se comunică apelantei că achiziționarea lotului de către S M de la P R s-a făcut în luna martie 213 când analiza de germinație efectuată era în termen și că lotul respectiv a fost certificat și analizat conform documentului de calitate în jud. Călărași. Se mai menționează că din analiza efectuată a rezultat o germinație de 25% și că s-a constatat că sămânța de porumb a fost tratată cu insecticid după comercializare la solicitarea apelantei.
La data de 09.05.2012, apelanta comunică o adresă intimatei arătând că răsărirea boabelor de porumb este neuniformă, boabele de porumb fiind găsite în pământ dar nerăsărite din cauza lipsei de germinație astfel că așteaptă confirmarea anulării contractului și a tuturor obligațiilor oneroase.
La data de 30.10.2013, creditoarea de față formulează cerere de executare silită înregistrată pe rolul B.E.J. R C sub nr. 1967/2013 împotriva avalistului L S pentru recuperarea prejudiciului de 15184,98 lei în baza titlului executoriu constând în biletul la ordin seria RZ..3AA nr. 091.... emis de contestatoare la data de 19.03.2012, cu scadență la data de 20.09.2013.
Prin încheierea nr, 2283/26.11.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. 9086/256/2013 s-a admis cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitorilor L S P.F.A. și L S.
La data de 11.12.2013 se emite încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în valoare de 2128 lei și somația de executare din data de 11.12.2013 a cărui dovadă de comunicare nu a fost returnată astfel că s-a reluat comunicarea la data de 02.04.2014.
Dispozițiile legale aplicabile
În primul rând trebuie precizat că în raport de data formulării cererii de executare silită (30.10.2013) sunt aplicabile dispozițiile noului Cod de procedură civilă potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 712 alin. 1-2, în forma în vigoare la data depunerii cererii de executare silită, "(1)Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
(2)În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 (în forma modificată prin Legea nr. 76/2012), "În termen de 5 zile de la comunicarea somațiunii, debitorul poate face contestație la executare.
Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte pricini";.
Art. 63 din aceeași lege prevede că "In procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decit exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sint oprite de art. 19.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
Exceptiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de infatisare.
Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta, cind procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond chiar daca piritul sau oponentul nu se prezinta";.
Art. 19 prevede că "Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobindind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului";.
Art. 104 din Legea nr. 58/1934 prevede că "Biletul la ordin cuprinde:
1.denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2.promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3.aratarea scadentei;
4.aratarea locului unde plata trebuie facuta;
5.numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
6.aratarea datei si a locului emiterii;
7.Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;
8.numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;
9.codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
De asemenea, art. 105 din același act normativ prevede că "Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.
Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin nu arata locul unde a fost emis, se socoteste semnat in locul aratat linga numele emitentului.
Potrivit art. 1556 Cod civil, "(1)Atunci când obligațiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părți nu execută sau nu oferă executarea obligației, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi.
(2)Executarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor și ținând seama de mica însemnătate a prestației neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credințe";.
Motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel
Motivele contestației la executare formulate de contestatoare vizează nevalabilitatea titlului executoriu ca urmare a completării eronate a datei scadenței contrar convenției părților și calitatea necorespunzătoare a semințelor de porumb care ar îndreptăți-o să invoce excepția de neexecutare a contractului. În plus, ca motive de apel, apelanta a invocat faptul că în mod greșit s-a considerat că legalitatea încheierii de executare silită ar atrage legalitatea actelor de executare ulterioare sau că riscul contractului ar fi trecut la cumpărător potrivit art. 11 din contract.
În primul rând trebuie menționat că în urma intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, calea de atac specială a opoziției la executare prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934 nu mai este reglementată de acest text de lege ci este prevăzută contestația la executare care se soluționează potrivit dreptului comun. În cadrul acestei contestații la executare, contestatorul poate invoca și motive de fapt privitoare la fondul dreptului în condițiile art. 63 la care art. 106 din Legea nr. 58/1934 face trimitere.
În ce privește completarea datei scadenței cu o altă dată decât cea menționată în art. 4 alin. 2 din contractul părților, instanța constată că această eronată menționare a datei nu atrage nulitatea sau nevalabilitatea titlului executoriu. Astfel, deși art. 105 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 arată că titlul căruia îi lipsește vreunul din mențiunile prevăzute la art. 104 atrage ca sancțiune nevalabilitatea înscrisului ca titlu executoriu, se observă că sunt exceptate de la această sancțiune lipsa mențiunilor privind data scadenței, locul plății sau a locului emiterii. Mai mult, din analiza titlului se constată că în biletul la ordin respectiv nu lipsește data ci este menționată o altă dată decât cea prevăzută în art. 4 alin. 2 din contractul părților. Aceasta nu poate fi considerată, însă, o înscriere falsă sau o lipsă de mențiune ci cel mult o nerespectare a dispozițiilor contractuale. Atâta timp cât emitentul biletului la ordin și-a asumat riscul de a emite acest titlu de valoare în alb fără să menționeze data scadenței așa cum ar fi putut conform dispozițiilor contractuale nu poate fi aplicată sancțiunea nulității acestui titlu. Pe de altă parte, nici nu avea relevanță data menționării scadenței ca fiind data de 31.07.2013 sau 20.09.2013 întrucât dispozițiile art. 58 din Legea nr. 58/1934 se referă la cambia care trebuie prezentată spre acceptare însă biletul la ordin are o deosebire față de cambie în sensul că plata se face de către emitent iar nu de către tras astfel că legea nu mai prevede formalitatea prezentării biletului la ordin spre acceptare cu o singură excepție, respectiv dacă ar fi fost vorba de un bilet la ordin cu scadență la un anumit termen de la vedere, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Referitor la invocarea aspectelor de fond în cadrul contestației la executare, contrar opiniei intimatei creditoare, din coroborarea dispozițiilor art. 712 alin. 2 C.pr.civilă cu art. 62-63 din Legea nr. 58/1934, aceasta este admisibilă, debitorul având posibilitatea de a opune excepțiile privind nulitatea titlului și cele care nu sunt oprite de art. 19. Întrucât în cazul biletului la ordin raporturile juridice se stabilesc între emitent și beneficiar, între aceștia se pot invoca excepții legate de raportul fundamental, respectiv cel care a stat la baza emiterii acestuia.
Raportul fundamental între părți a fost determinat de încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 116/19.03.2013 ce a avut ca obiect vânzarea-cumpărarea de semințe de porumb, ovăz și lucernă în valoare totală de 18444,98 lei, din care contravaloarea semințelor de porumb a fost de 13250 lei.
Apelanta a invocat că intimata nu și-a îndeplinit obligația de a-i livra mărfuri corespunzătoare calitativ și că din acest motiv semințele nu au răsărit, aspect în raport de care invocă excepția de neexecutare a contractului în sensul că nu are obligația de a plăti contravaloarea mărfurilor care nu erau corespunzătoare.
Excepția de neexecutare a contractului prevăzută de art. 1556 cod civil presupune îndeplinirea mai multor condiții printre care esențială în prezenta cauză o reprezintă cea privind neexecutarea contractului de către partea față de care se invocă această excepție și simultaneitatea executării obligației, de regulă. Aceste condiții nu sunt, însă, îndeplinite întrucât creditoarea și-a îndeplinit obligația de livrare a semințelor ce au făcut obiectul contractului iar cele două obligații nu au fost simultane, livrarea mărfurilor fiind stabilită pentru 20.03.2013 pe când plata produselor trebuia să se facă până la data de 31.07.2013.
De fapt, contestatoarea ar fi trebuit să solicite obligarea vânzătorului la garantarea pentru viciile ascunse ale bunului vândut, acțiune în cadrul căreia se putea stabili dacă semințele au prezentat aceste vicii față de existența certificatelor de calitate emise de P Ra și dacă lipsa răsăririi a fost cauzată de calitatea semințelor sau de modul de depozitare a acestora după vânzare ori de tratarea cu insecticid ulterior achiziționării, etc. Numai în cazul existenței unei hotărâri prin care să se fi stabilit antrenarea răspunderii contractuale a vânzătorului s-ar fi putut paraliza executarea silită demarată de creditoare în baza titlului executoriu reprezentat de biletului la ordin respectiv. Mai mult, biletul la ordin a fost dat pentru suma de 15184,98 lei pe când contravaloarea semințelor de porumb a fost de 13250 lei astfel că este posibil ca suma ce face obiectul executării să includă și contravaloarea altor semințe față de care nu s-a mai invocat existența vreunui viciu.
Prin urmare, debitoarea nu poate invoca excepția de neexecutare a contractului ci eventual, antrenarea obligației de garanție dar pentru care nu există o creanță certă care să îi permită refuzul la plată al titlului de valoare. Existența adresei nr. 646/27.05.2013 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale- Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor Tulcea nu este suficientă pentru atragerea răspunderii contractuale având în vedere că în cazul de față părțile au prevăzut în art. 11 din contract că proprietatea și riscurile trec de la vânzător la cumpărător din momentul preluării efective a produselor.
În ce privește legalitatea încheierii de încuviințare a executării, instanța reține că într-adevăr, legalitatea acesteia nu atrage în mod necesar și obligatoriu legalitatea actelor de executare subsecvente dar prima instanță a analizat somația de executare în raport de art. 667 C.pr.civilă constatând că aceasta respectă dispozițiile obligatorii prevăzute de acest act normativ.
Față de toate aceste argumente, apreciind că titlul executoriu nu este nul și că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1556 Cod civil pentru invocarea excepției de neexecutare a contractului, instanța constată că apelul este neîntemeiat și că sentința primei instanțe este legală și temeinică, astfel că, în temeiul prevederilor art. 480 alin.1 C.pr.civilă, se va respinge apelul ca nefondat.
| ← Reziliere contract de prestări servicii. proba îndeplinirii... | Plata pensiei de întreţinere în intervalul când se... → |
|---|
