Intervenție accesorie în cererea de tăgada paternității; condiții de admisibilitate, interesul legitim;
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Decizie nr. 542 din data de 05.05.2016
Interesul afirmat de către apelant nu îndeplinește cerințele impuse de lege și anume ca acesta să fie, printre altele, legitim, adică să nu contravină normelor imperative ale legii sau regulilor de conviețuire socială. Așa cum a susținut apelantul în chiar cererea de apel, acesta dorește evitarea unui eventual proces ulterior în care ar putea fi chemat în judecată pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei. Or, încercarea terțului de a evita chemarea în judecată pentru stabilirea adevăratei paternități nu poate fi considerată licită sau morală.
Prin încheierea din 4.02.2016 Judecătoria Constanța a respins în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de N. D. la 16.12.2015 în susținerea apărării pârâților Iorga T.-C. și I. E.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în cauză, obiectul acțiunii principale formulată de reclamantul I. M. este tăgada paternității minorului I. T.-C. născut la data de 05.06.2001 și obligarea pârâtei I. E. (mama copilului) la plata sumei de 150.000 euro reprezentând daune morale. N. D. este cel pe care reclamantul l-a indicat în cuprinsul acțiunii ca fiind adevăratul tată al minorului.
În speța de față, interesul intervenientului N. D. este acela ca, prin respingerea cererii principale să rămână în ființă prezumția de paternitate a reclamantului în raport de minorul I. T.-C. și, în acest fel, să nu fie posibilă formularea unei acțiuni în contradictoriu cu el având ca obiect stabilirea paternității pentru același minor. Instanța a apreciat că interesul intervenientului nu este unul legitim întrucât, orice bărbat care cunoaște că e posibil să fie tatăl biologic al unui copil ar trebui să aibă interesul legitim de a restabili adevărul în sensul paternității față de copil, și nu interesul de a împiedica acest lucru.
Instanța deduce din împrejurarea că numitul N. D. a formulat prezenta cerere de intervenție în interesul pârâtei, solicitând respingerea acțiunii având ca obiect tăgadă paternitate, că acesta crede că e posibil ca el să fie tatăl biologic al minorului. În ceea ce privește capătul de cerere constând în obligarea pârâtei la plata de daune morale, instanța reține că numitul N. D. nu a invocat un interes propriu care să-l determine să sprijine apărarea pârâtei, neurmărind, deci obținerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziție o susține
Susținerile părților din calea de atac;
Împotriva acestei soluții a declarat apel intervenientul care a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul greșitei aprecieri a neîndeplinirii condițiilor pentru formularea cererii de intervenție accesorie. Se susține că instanța de fond a avut în vedere doar aspectele morale ale speței, nu și pe cele juridice. Interesul manifestat de către apelant nu poate fi unul ilicit întrucât un raționament contrar ar conduce la faptul că inclusiv apărările pârâților au caracter ilicit. Susține apelantul că este căsători de 35 de ani iar simpla sa angajare într-un proces prin care s-ar tinde la dovedirea infidelității pârâtei Iorga Elena și a sa ar fi de natură să îi afecteze această viața e familie. Cererea de chemare în judecată a fost formulată inițial chiar în contradictoriu cu apelantul, acesta fiind nevoit să se apere, aspect ce reprezintă un interes suficient pentru a interveni în proces.
Intimații nu au formulat întâmpinare iar alte probatorii nu au fost administrate în fața instanței de apel.
Dispozitiile de drept material si procedural aplicabile spetei;
Potrivit art.479C.pr.civ instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta.
Art. 61alin. 1 și 3 C.pr.civ. stabilesc că oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare; intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.
Aprecierile tribunalului;
Apelul este nefondat și va fi respins ca atare pentru considerentele pe care le vom expune în continuare.
La momentul pronunțării asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie, instanța trebuie să aibă în vedere domeniul de aplicare al intervenției și interesul propriu al terțului în legătură cu modul de soluționare al acțiunii principale. Aceasta deoarece terțul care intervine nu este un simplu apărător al părții în favoarea căreia intervine, ci el are un interes propriu la judecata procesului respectiv, pentru că, prin aceasta, poate evita să fie acționat ulterior în judecată de partea care o sprijină.
În cazul de față nu s-a contestat existența în sine a interesului părții ci faptul că interesul afirmat de către apelant nu îndeplinește cerințele impuse de lege și anume ca acesta să fie, printre altele, legitim. Tribunalul reține că interesul este legitim atunci când nu contravine normelor imperative ale legii sau regulilor de conviețuire socială. O astfel de cerință nu este îndeplinită în cauză, astfel cum corect a reținut instanța de fond.
Așa cum a susținut apelantul în chiar cererea de apel, acesta dorește evitarea unui eventual proces ulterior în care ar putea fi chemat în judecată pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei. Or, încercarea terțului de a evita chemarea în judecată pentru stabilirea adevăratei paternități nu poate fi considerată licită sau morală. În acest sens s-a pronunțat în mod constant jurisprudența și doctrina în materie(cu titlul de exemplu V.M.Ciobanu, notă la sentința civilă nr.6583/1987, Judecătoria Brașov, Revista Română de drept nr. 12/1998, pp.65-66). În consecință, instanța de apel nu va putea reține apărările generale referitoare la existența interesului apelantului, întrucât așa cum am arătat acest interes există netăgăduit, însă el nu îndeplinește cerința de a fi legitim.
Cu aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondat apelul, consecința menținerii soluției instanței de fond cu privire la respingerea în principiu a cererii de intervenție accesorie ca fiind temeinică și legală.
| ← Refuz de consimțire pentru mansardarea blocului; abuz de drept;... | Contestaţie la executare. . Jurisprudență Prescripţii → |
|---|
