Contestaţie la tabelul de creanţă potrivit art. 73 din Legea nr. 85/2006. Daune interese datorate până la data restituirii bunurilor şi solicitate în temeiul art. 15 din O.G. nr. 15/1997 în urma rezilierii contractelor de leasing.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 400/Ap din data de 24.03.2015
Contractul de leasing este guvernat de principiul echilibrului prestațiilor reciproce, în sensul existenței unui raport rezonabil între drepturile și obligațiile părților. Prin rezilierea contractului de leasing din culpa debitoarei utilizatoare, aceasta rămâne cu beneficiul utilizării bunului doar până la momentul predării bunului, în timp ce creditoarea finanțatoare beneficiază atât de plata ratelor de leasing scadente ulterior rezilierii contractului și până la predarea bunului cât și de dreptul de proprietate asupra bunului finanțat. În cazul executării integrale a contractului, creditoarea finanțatoare ar fi obținut doar plata ratelor de leasing, fără dreptul de proprietate asupra bunului. Aplicarea întocmai a clauzei penale așa cum solicită apelanta creditoare, ar avea efectul ruperii echilibrului prestațiilor, cu încălcarea principiului reparației integrale a prejudiciului suferit de creditoarea finanțatoare, prejudiciu care ar fi depășit de daunele interese ce urmează a fi plătite de debitoarea utilizatoare.
Judecătorul sindic a admis în parte contestația formulată de debitoarea contestatoare S.C. A.T.G. S.R.L. împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei întocmit de administratorul judiciar și a dispus înscrierea creanței creditoarei B.T. IFN S.A. în tabelul definitiv al creanțelor cu suma de 518.232,26 lei.
Împotriva hotărârii a declarat apel creditoarea B.T. IFN S.A. arătând că potrivit art. 15 din O.G. nr.15/1997 debitoarea datorează daunele interese în urma rezilierii contractelor de leasing și să plătească toate sumele datorate până la data restituirii bunurilor. Suma de 237.511, 95 lei înlăturată de judecătorul sindic reprezintă rate, dobânzi, comisioane, asigurări și penalități aferente perioadei februarie-iunie 2013 calculate până la data predării bunurilor. Nu se poate reține inechitatea solicitării daunelor interese atâta vreme cât părțile au stabilit convențional echivalentul sumei ce trebuie plătite în cazul rezilierii, inclusiv valoarea rămasă a bunului potrivit art. 13.3 din contracte. Suma este certă, lichidă și exigibilă fiind însușită de debitoare prin scrisoarea de reziliere. Creditoarea are obligația de a plăti băncilor finanțatoare valoarea rămasă a bunurilor, iar această obligație incumbă utilizatorului conform art. 2.4 din contract. Șansa de valorificare a bunurilor este infimă întrucât bunurile sunt inutilizabile față de lipsa unor componente. Contractele de leasing nu sunt contracte de adeziune, ci contracte negociate, iar părțile pot conveni oricând în privința clauzelor prin acte adiționale de reeșalonare a datoriei, așa cum a fost și cazul debitoarei. După rezilierea contractelor de leasing nu au mai fost emis facturi, însă obligația de plată a ratelor subzistă, facturarea nefiind o condiție de validitate a creanței.
Apelul creditoarei a fost admis în parte pentru următoarele considerente:
Apelul creditoarei B.T. IFN S.A. vizează modul de aplicare a dispozițiilor art. 15 din O.G. nr. 15/1997 cu privire la daunele interese solicitate față de prevederile contractelor de leasing.
Creanța în sumă de 954.818,50 lei solicitată de creditoare a fi înscrisă la masa credală se compune din: 365.922,36 lei sold reprezentând facturi emise până la 26.02.2013, 142.933,02 lei penalizări de întârziere calculate potrivit art.4.8 din contracte până la data deschiderii procedurii, 237.511, 95 lei reprezentând rate, dobânzi, comisioane, asigurări și penalități aferente perioadei februarie-iunie 2013 calculate până la data predării bunurilor, 199.074,29 lei despăgubiri din ratele nefacturate și valoarea reziduală și 9.376,88 lei cheltuieli de executare.
Judecătorul sindic a dispus înscrierea parțială a creanței, cu suma de 518.232,26 lei compusă din: 365.922,36 lei sold, 142.933,02 lei penalizări de întârziere și 9.376,88 lei cheltuieli de executare. Contractele de leasing au fost reziliate la 26.02.2013, iar predarea bunurilor a avut loc la 21.06.2013 înainte de data deschiderii procedurii insolvenței ce s-a dispus la 26.09.2013.
Potrivit art. 13.3 din contractele de leasing astfel cum a fost modificat prin actele adiționale, părțile au convenit ca ,,în cazul rezilierii contractului din vina utilizatorului, acesta trebuie să plătească finanțatorului suma de recuperat, costurile asociate și daunele interese; prin suma de recuperat părțile înțelegând să includă orice sume datorate în temeiul contractului de leasing, rate leasing, asigurări, cu penalități de întârziere și dobânzi acumulate; prin costuri asociate, costurile de reposesie și alte costuri datorate de finanțator terților, iar prin daune interese, valoarea rămasă a bunului";. Potrivit art. 15 din O.G. nr. 15/1997 utilizatorul este obligat să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing. Judecătorul sindic, deși a reținut incidența acestor prevederi, în sensul existenței obligației utilizatorului de a plăti valoarea ratelor restante până la momentul predării bunurilor, totuși a exclus suma de 237.511, 95 lei reprezentând rate, dobânzi, comisioane, asigurări și penalități aferente perioadei februarie-iunie 2013 calculate până la data predării bunurilor, astfel că sub acest aspect apelul este întemeiat. Textul de lege permite acordarea daunelor după momentul rezilierii contractului, până la predarea bunului asigurat, astfel că excluderea acestor sume încalcă prevederile legale.
În legătură cu daunele interese apreciate de apelantă ca fiind pretenții derivate din diferența de rate viitoare nefacturate și valoarea reziduală, se constată că în mod corect instanța de fond a cenzurat clauza penală în temeiul art. 1070 vechiul Cod civil, respectiv art. 1541 Noul Cod Civil, aceste dispoziții permițând operațiunea de reducțiune a clauzei în cazul în care obligația principală de plată a ratelor de leasing a fost executată în parte.
Ca o primă observație, se constată că apelanta creditoare a inclus în daunele interese solicitate și ratele calculate anterior până la predarea bunurilor cât și rate inexistente.
În speță, debitoarea și-a îndeplinit parțial obligația de plată a ratelor de leasing, din fișa financiară existentă la dosar de fond rezultând că a achitat suma de 918.509,14 lei din 1.284.431,5 lei, începând din iunie 2009 până în decembrie 2010. Solicitarea daunelor interese sub forma ratelor de leasing viitoare este excesivă în raport cu prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului, avându-se în vedere că această clauza penală nu reprezintă altceva decât o convenție accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitorul său.
Clauza penală este așadar o compensație a daunelor interese ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale (art. 1066 vechiul Cod civil), iar creditorul nu poate cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale (art.1069 vechiul Cod civil). În speță, apelanta creditoare a solicitat daunele interese în baza clauzei penale reprezentând obligația principală, respectiv ratele de leasing viitoare calculate până la sfârșitul contractului, iar prin predarea bunurilor această clauză a fost acoperită parțial, fiind astfel executată parțial, astfel încât în mod corect s-a procedat la reducerea valorii daunelor interese.
Ca orice contract sinalagmatic, și contractul de leasing este guvernat de principiul echilibrului prestațiilor reciproce, în sensul existenței unui raport rezonabil între drepturile și obligațiile părților. Prin rezilierea contractului de leasing din culpa debitoarei utilizatoare, aceasta rămâne cu beneficiul utilizării bunului doar până la momentul predării bunului, în timp ce creditoarea finanțatoare beneficiază atât de plata ratelor de leasing scadente ulterior rezilierii contractului și până la predarea bunului cât și de dreptul de proprietate asupra bunului finanțat. În cazul executării integrale a contractului, creditoarea finanțatoare ar fi obținut doar plata ratelor de leasing, fără dreptul de proprietate asupra bunului. Aplicarea întocmai a clauzei penale așa cum solicită apelanta creditoare, ar avea efectul ruperii echilibrului prestațiilor, cu încălcarea principiului reparației integrale a prejudiciului suferit de creditoarea finanțatoare, prejudiciu care ar fi depășit de daunele interese ce urmează a fi plătite de debitoarea utilizatoare.
Faptul că șansa de valorificare a bunurilor este infimă nu reprezintă o împrejurare de natură a aplica clauza penală în condițiile în care valoarea reziduală devine incidentă doar în cazul în care dreptul de proprietate se transferă la utilizator (art. 2 din O.G. nr. 51/1997), iar această valoare nu are legătură cu modul de valorificare a bunului de către finanțator. Astfel, valoarea reziduală exprimă diferența între valoarea întrebuințată pentru folosința bunurilor și valoarea totală a contractului de leasing pe care utilizatorul trebuie să o achite în măsura în care accesează opțiunea de cumpărare a bunului. Prin urmare, valoarea reziduală nu se află în legătură directă cu dreptul de folosință a utilizatorului, ci cu opțiunea de cumpărare, astfel că nu reprezintă o obligație a utilizatorului pe durata desfășurării raporturilor de leasing și nici ulterior rezilierii contractului în cazul în care nu s-a activat opțiunea de cumpărare.
Susținerile legate de natura juridică a contractului de leasing ca un contract negociat și nu ca unul de adeziune nu au relevanță întrucât clauza penală a fost diminuată în principal în temeiul art. 1070 cod civil și nu ca efect al unei posibile clauze abuzive, clauza nefiind anulată. De asemenea, argumentele privind neemiterea facturilor fiscale pe perioada ulterioară rezilierii nu prezintă importanță în condițiile în care diminuarea clauzei penale nu a avut ca temei această împrejurare.
| ← Contract de închiriere utilaje. Interpretare clauze... | Clauze abuzive în contractele de credit. . Jurisprudență → |
|---|
