Anulare hotărâre AGA. Art. 117, art. 136^1, art. 153^18, 160 alin. 1^2 Legea Societăţilor Comerciale.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 529/Ap din data de 15.04.2015

Convocarea AGA de către președintele consiliului de administrație este conformă actului constitutiv. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale a investitorilor, neexistând nicio prevedere imperativă a publicării convocatorului pe web site-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA. Legalitatea controlului societății prin cenzori și audit. Nedovedirea interesului contrar societății

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. 2170/62 la data de 14.04.2014 reclamanții I.N. și B.R.M. au chemat în judecată pe pârâta S.C. R. S.A. reprezentată prin Consiliul de Administrație, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Hotărârii Adunării generale ordinare a acționarilor S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014, convocată de către S.C. R. S.A.

Prin sentința civilă nr. 635/30 octombrie 2014 Tribunalul Brașov a respins acțiunea formulată de reclamanții I.N. și B.R.M. cu domiciliul ales în B., S.U. nr. 223, et. 3, sector 3, la SCA Piperea și Asociații în contradictoriu cu pârâta S.C. R. S.A. cu sediul ales în B., str. Z. […], Județul B., citată și prin administrator judiciar provizoriu C. SPRL cu sediul în B., str. O. […]6, Județul B.

A obligat reclamanții să plătească pârâtei suma de 3.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele considerente:

La data de 17.03.2014 a avut loc ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. în cadrul căreia au fost supuse la vot și hotărâte următoarele: 1) revocarea Consiliului de Administrație al S.C. R S.A., respectiv revocarea administratorilor B.Ș.L., B.I.T. și N.I.D.; 2) numirea unui Consiliu de Administrație format din 3 membri, astfel: confirmarea S.C. P.R. S.A. în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. și numirea ca membri ai Consiliului de Administrație a domnului O.A. și a domnului R.V.L.; 3) stabilirea remunerației noului Consiliu de Administrație ... 11) anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013, reprezentantul legal al acționarului majoritar P.R. S.A. fiind domnul președinte O.I., conform AGOA din 12.07.2010; 12) alegerea comisiei de cenzori a S.C. R. S.A., formată din următoarele persoane: S.S., N.L.D., M.I., mandatul acestora fiind de 3 ani de la data acestei hotărâri.

Sunt lovite de nulitate absolută hotărârile AGA luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor, însă în speță aceste norme au fost respectate cu ocazia întocmirii convocatorului pentru ședința AGA din data de 17.03.2014.

Astfel cum rezultă din conținutul convocatorului, AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 a fost convocată de președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora ";Adunarea generală este convocată de consiliul de administrație ... ori de câte ori este necesar"; și cu dispozițiile art. 14 alin. 1 din actul constitutiv al S.C. R. S.A., potrivit cărora ";Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de către unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte";.

În privința persoanei căreia îi aparține calitatea de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., instanța reține că, prin actul constitutiv al S.C. R. S.A. - forma actualizată din data de 15.02.2010 - s-a stabilit că persoana juridică S.C. P.R. S.A. are calitatea de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., iar prin Hotărârea nr. 1/18.01.2011 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. din data de 18.01.2011, s-a dispus reconfirmarea/prelungirea numirii în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație a S.C. P.R. S.A., pentru o perioadă de 4 ani.

Într-adevăr, ulterior adoptării Hotărârii AGOA din data de 18.01.2011, au fost adoptate și alte hotărâri ale Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A., hotărâri potrivit cărora s-a dispus numirea unor alte persoane în calitate de membri sau Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., însă toate aceste hotărâri au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile sau definitive.

Convocarea Hotărârii AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 s-a realizat de către S.C. P.R. S.A. în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., la rândul său S.C. P.R. S.A. fiind reprezentată de Președintele Consiliului său de administrație, O.I., astfel că dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 au fost respectate.

Pentru aceleași motive, prezidarea ședinței AGOA din data de 17.03.2014 de către O.I. și semnarea de către acesta a Hotărârii AGOA din data de 17.03.2014 respectă dispozițiile art. 129 din Legea nr. 31/1990 și ale art. 15 alin. 3 din actul constitutiv al S.C. R.

Nu se poate reține că nepublicarea convocatorului pe website-ul societății conform art. 6 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, determină nulitatea convocatorului și a hotărârii Adunării Generale ce a urmat, având în vedere că modalitățile de asigurare a publicității convocatorului prin publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, într-un ziar de circulație locală și într-un ziar de circulație națională sunt singurele prevăzute și de art. 14 din actul constitutiv.

De asemenea, nu se poate reține "indicarea eronată a datei de ținere a AGOA în punctul 14 al convocatorului";, astfel cum susțin reclamanții, în cuprinsul primului paragraf al convocatorului fiind menționată în mod expres data ședinței Adunării Generale a Acționarilor - 17.03.2014 - , fiind evidentă eroarea materială din cuprinsul pct. 14) al convocatorului, punct la care nu se face referire, de altfel, în mod expres la data la care va avea loc ședința Adunării Generale, ci se face referire la efectele pe care le va produce Hotărârea adoptată de Adunarea Generală.

Alegerea în ședința AGOA din data de 17.03.2014, a comisiei de cenzori corespunde atribuțiilor Adunării generale a acționarilor prevăzute de art. 13 alin. 2 lit. b) din actul constitutiv, atribuțiile Comisiei de cenzori fiind menționate în art. 21 din actul constitutiv al S.C. R. S.A. În privința obligației de auditare a S.C. R. S.A., despre care fac vorbire reclamanții, instanța reține că Hotărârea AGOA din data de 17.03.2014 a avut în vedere această obligație, stabilind la punctul 13) aprobarea alegerii unui cenzor/auditor extern independent sau a unei societăți de audit și împuternicirea Consiliului de administrație pentru a negocia contractul de audit în vederea realizării unui audit al S.C. R. S.A.

Împrejurarea că la punctul 12) din Hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 se decide "anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar"; nu poate determina, decât eventual - în situația în care această cauză de nulitate invocată de reclamanți ar fi întemeiată - nulitatea parțială a Hotărârii AGOA, în privința acestei dispoziții, neputând avea drept consecință nulitatea întregii Hotărâri. Instanța nu poate reține, însă, că la punctul 12) din Hotărâre, Adunarea generală și-a depășit competența, față de faptul că nulitatea hotărârilor adunării generale poate fi constatată doar de către instanță, întrucât singurele Hotărâri enumerate la acest punct sunt Hotărârile AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013, anulate anterior de către instanțele judecătorești prin hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, astfel că în această privință Adunarea Generală doar a constatat faptul că în privința acelor Hotărâri ale adunării generale a intervenit sancțiunea nulității.

În privința stabilirii remunerației administratorilor, stabilirea acesteia prin Hotărâre a Adunării Generale a acționarilor conform art. 15318 din Legea nr. 31/1990 sau lipsa stabilirii cuantumului acesteia nu poate reprezenta o chestiune de legalitate a Hotărârii Adunării Generale, ci doar o chestiune de oportunitate. Pe de altă parte, instanța reține că, potrivit procesului-verbal al ședinței Adunării Generale a acționarilor din data de 17.03.2014, în cadrul AGOA a fost stabilită remunerația membrilor Consiliului de Administrație nu doar generic, ci a fost stabilit în mod concret cuantumul acesteia, ca fiind de 500 lei/lună pentru fiecare membru al Consiliului de Administrație.

Împrejurarea că hotărârea AGA a fost luată în lipsa Registrului Acționarilor de la Depozitarul Central nu este de natură să determine nelegalitatea Hotărârii adoptate la data de 17.03.2014, întrucât calitatea de acționar al S.C. R. S.A. a persoanelor care au participat la ședința AGA din data de 17.03.2014 sau numărul drepturilor de vot valabile exprimate în ședință nu a fost contestată.

Nu se poate reține că hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 este expresia abuzului de drept și a relei - credințe a domnului O.I. sau împrejurarea că, la adoptarea acesteia, au fost încălcate dispozițiile art. 1361 din Legea nr. 31/1990, atâta timp cât această Hotărâre a Adunării Generale exprimă voința socială exprimată prin votul acționarilor prezenți în Adunarea Generală, deținători de acțiuni reprezentând 91,86647% din capitalul social, acționarul majoritar fiind S.C. P.R. S.A. care deține 91,8622% din capitalul social al S.C. R S.A.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții I.N. și B.R.M. prin care au solicitat schimbarea acesteia în sensul admiterii acțiunii formulate.

În motivarea apelului se arată următoarele:

1.Convocarea nelegală a hotărârii AGA cu încălcarea art. 117 al 1 din Legea Societăților Comerciale este motiv de nulitate a hotărârii AGA.

Art. 117 alin. 1 din Legea societăților comerciale prevede convocarea AGA de către Consiliul de Administrație respectiv directorat, iar art. 14 din actul constitutiv convocarea de președintele CA sau de către unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte.

Calitatea de președinte, respectiv vicepreședinte trebuie să existe obligatoriu la data convocării ședinței AGA.

În speță AGA a fost convocată de societate, cum rezultă din convocator și mai mult nu a fost reprezentată de reprezentanții săi legali înscriși în registrul comerțului, fiind nulă abasolut hotărârea.

Potrivit doctrinei dacă administratorii sunt membrii unui CA și nu se prevede altfel în actul constitutiv, decizia de convocare a adunării trebuie luată de administratori pe baza regulii majorității, nefiind posibil ca un singur administrator să aibă inițiativă în această privință, art. 15320 Legea societăților comerciale prevăzând un cvorum de cel puțin jumătate din numărul membrilor.

Exclusiv în cauzele prevăzute de lege sau de actul constitutiv, inițiativa convocării AGA poate aparține și altor persoane decât administratorii/directorii de exemplu cenzorii la cererea acționarilor sau instanța la cererea acționarilor, dar numai în cazul în care administratorii nu și-au îndeplinit obligația de convocare art. 119 alin. 3, art. 141 alin. 2 Legea societăților comerciale.

Convocarea s-a înaintat către BVB piața Rasdaq București în 7.02.2014 fiind semnată de președinte al CA O.I. când președinte al CA era altă persoană.

Instanța a omis să se pronunțe asupra unui motiv constând în falsul intelectual concretizat în mențiunea din convocator: ca urmare a convocării de către președintele CA a S.C. R., O.I.

AGA a fost convocată de societate nu prin reprezentanți legali și nu de președintele CA.

Nici la data convocării nici la data introducerii prezentei cereri O. nu e președintele CA.

Convocatorul conține și alte motive de nulitate fiind întocmit cu încălcarea Regulamentului 1/2006 și 6/2009 a CNVM precum și cu încălcarea Legii nr. 297/2012 (lipsa publicării pe site-ul societății a convocatorului și a materialelor informative, conform art. 5 și 6 din Regulamentul 6/2009, introducerea unui alineat abrogat, indicarea eronată a datei de ținere a AGA în pct. 14 a convocatorului ca fiind data de 10.

2. Ședința AGA a fost prezidată de o persoană care nu avea acest drept, iar hotărârea a fost semnată de aceeași persoană lipsită de calitate, respectiv de O. care nu avea calitatea de președinte sau vicepreședinte nici la momentul convocării nici la momentul la care a prezidat ședința și a semnat hotărârea, contrar dipozițiilor art. 129 din Legea societăților comerciale.

3.Convocarea AGA s-a făcut cu încălcarea art. 6 din regulamentul CNVM 6/2009 potrivit căruia societatea are obligația ca pe toată perioada cu cel puțin 30 de zile anterior datei adunării și până la data adunării, să pună la dispoziția acționarilor pe web site cel puțin următoarele informații, a convocatorului menționat la art. 4 alin. 1 și 2, iar potrivit art. 4 alin. 1 fără a aduce atingere aplicării prevăzute de art. 197 alin. 2 din Legea nr. 297/2014, societatea convoacă AGA conform alin. 3-5 cu cel puțin 30 de zile anterior datei de întrunire a adunării cu respectarea Legii nr. 31/1990.

Din coroborarea celor două texte rezultă că în plus față de obligația impusă de art. 117 alin. 3 din Legea societăților comerciale, regulamentul impune și obligația publicării convocatorului și pe web, text imperativ. Altfel ar însemna că dispozițiile art. 117 alin. 3 din Legea societăților comerciale au forță superioară celor ale art. 6 din Regulament și s-ar ajunge la inaplicabilitatea regulamentului.

4. Hotărârea AGA a aprobat alegerea unei comisii de cenzori în situația în care S.C. R. e o societate obligată la auditare conform legii contabilității și actului constitutiv care prevede la art. 12 că gestiunea societății este controlată de acționari și de auditor în condițiile Legii 31/1990 care este numit de AGA pe 4 ani, deci există obligația de auditare conform art. 5 și 3 alin. 1 din OMF 3055/2009 și art. 21 din statut.

Normele de convocare sunt de ordine publică, atrăgând nulitatea absolută.

Nelegala convocare echivalează cu lipsa acesteia, sancțiunea fiind nulitatea.

Un acționar de bună credință nu se poate prezenta la o AGOA convocată de însăși societatea S.C. R. S.A. printr-o persoană fără calitate respectiv O.. Greșit a reținut instanța că convocarea s-a realizat de P.R. în calitatea de președinte al CA al S.C. R. S.A., la rândul său prin președinte CA.

Hotărârea AGA din 25.06.2013 prin care s-a decis alegerea domnului B.L. în calitate de președinte al CA a fost anulată prin sentința nr 152/2013 a Tribunalului Brașov, deci ulterior convocării, deci la momentul convocării calitatea de președinte aparținea lui B., nu lui O. care nu avea dreptul să convoace adunarea.

În ședința AGA s-a aprobat anularea unor hotărâri AGA de competența instanțelor potrivit art. 132 din Legea societăților comerciale, acest punct având pe ordinea de zi indicativul 11 și nu 12.

Din citirea punctului rezultă nu constatarea nulității, ci anularea. Greșit se face referire la hotărârile deja anulate, în hotărâre referirea fiind la anularea tuturor hotărârilor, inclusiv cele 3.

5. Hotărârea s-a luat în lipsa registrului acționarilor.

Din art. 98, 120 și 117 alin. 4 Legea societăților comerciale rezultă că o hotărâre luată în lipsa registrului acționarilor este nulă scop în care societatea va solicita depozitarului central lista acționarilor, în speță necerându-se. Sancțiunea intervine indiferent de contestarea sau nu a calității de acționar sau a numărului de voturi.

6. Hotărârea nu a stabilit remunerația administratorilor.

Art. 15318 Legea societăților comerciale prevede stabilirea remunerației administratorilor prin actul constitutiv sau hotărârea AGA. S-a stabilit o remunerație fără a stabili cuantumul acesteia.

Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 înmatricularea și mențiunile de la registrul comerțului sunt opozabile terților de la publicarea în Monitorul Oficial.

În realitate acționarul majoritar prin O. încearcă să-și creeze avantaje în interes propriu, să falimenteze S.C. R. S.A. și de aceea recurge la ascunderea cuantumului.

7. Hotărârea a fost luată cu încălcarea prevederilor art. 1361 Legea societăților comerciale privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor.

Formularea de hotărâri ale AGA contrare legii sau actului constitutiv permite atacarea unor hotărâri contrare intereselor generale ale societății, favorizând o anumită categorie de acționari.

Interesul social este un pact social între acționari se folosește de poziția de președinte al CA la P.R. pentru a vota în numele acționarului P.R. în ședința AGA a S.C. R. deci este de rea-credință.

Nu a votat acționarul P.R. , ci O.I.

8.Nevalabilitea hotărârii este recunoscută implicit de O.I.

În 25.06.2014 O. a adoptat un înscris denumit hotărârea AGA a S.C. R. S.A. prin care a numit un nou CA îndreptând și alte erori majore ale AGA din 17.03.2014 (convocatorul efectuat de o persoană fără această calitate, numirea cenzorilor, numirea unui administrator al P.R. în lipsa unui contract de administrare încheiat cu această societate.

Cu toate acestea O. a omis că la momentul adoptării acestei hotărâri nu deținea calitatea de reprezentant al P.R. (acționarul majoritar al S.C. P.R., societate în insolvență cu drept de administrare ridicat în dosarul nr. 473/62/2014). A preferat o hotărâre în care nu are calitatea de reprezentant al acționarului în numele căruia votează în detrimentul unei hotărâri cum este cea din 17.03.2014 care nu respectă nici cele mai mici cerințe prevăzute de lege.

Intimata R. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că hotărârea atacată este voința acționarului majoritar, hotărârea a fost convocată și prezidată legal, acționarii au făcut dovada acțiunilor, actul constitutiv permite numirea unor cenzori persoane fizice.

Prin decizia nr. 529 /15.04.2015 Curtea de Apel a admis în parte apelul declarat de reclamanții I.N. și B.R.M. împotriva sentinței civile nr. 635/30 octombrie 2014 pronunțate de Tribunalul Brașov, pe care a schimbat-o în parte în sensul că:

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții I.N. și B.R.M. împotriva pârâtei S.C. R. S.A. , și în consecință:

A anulat în parte Hotărârea Adunării Generale Ordinare a acționarilor S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 în ceea ce privește pct. 11 referitor la anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013 păstrând dispozițiile privind anularea hotărârilor din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013.

A păstrat restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele considerente:

În ceea ce privește convocarea, prezidarea ședinței și semnarea hotărârii astfel cum rezultă din conținutul convocatorului, AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 a fost convocată de președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., care este potrivit actului constitutiv al S.C. R. S.A. - forma actualizată din data de 15.02.2010 persoana juridică S.C. P.R. S.A. prin Hotărârea nr. 1/18.01.2011 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. din data de 18.01.2011, dispunându-se reconfirmarea/prelungirea numirii în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație a S.C. P.R. S.A., pentru o perioadă de 4 ani. La rândul său S.C. P.R. S.A. fiind reprezentată de Președintele Consiliului său de administrație, O.I., astfel că dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 au fost respectate.

Ulterior adoptării Hotărârii AGOA din data de 18.01.2011, au fost adoptate și alte hotărâri ale Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A., hotărâri potrivit cărora s-a dispus numirea unor alte persoane în calitate de membri sau Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., însă toate aceste hotărâri au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile.

Nu se poate reține că Președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. este domnul B.L.Ș., astfel că acesta avea obligația, dar și dreptul de a convoca Hotărârea AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014, întrucât înscrierea în Registrul Comerțului a calității domnului B.L.Ș. de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. are la bază Hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 25.06.2013, Hotărâre anulată prin sentința civilă nr. 152/29.04.2014 a Tribunalului Brașov -, rămasă definitivă prin respingerea apelului promovat potrivit deciziei nr. 526/2014 a Curții de Apel Brașov, nulitatea având efect retroactiv față de societatea S.C. R. S.A. care nu este un terț, deci B.L. nu putea convoca adunarea generală atacată.

Convocarea Hotărârii AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 s-a realizat de către O.I., Președinte al S.C. P.R. S.A. care este președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., care de asemenea a prezidat și semnat hotărârea atacată, fiind respectate dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, art. 129 din Legea nr. 31/1990 și ale art. 15 alin. 3 din actul constitutiv al S.C. R. S.A., precum și dispozițiile art. 131 din Legea nr. 31/1990.

Adunarea generală este convocată de regulă de administratori, însă în cazurile prevăzute de lege (de către cenzori la cererea acționarior sau de către instanța judecătorească la cererea acționarilor) sau de actul constitutiv inițiativa convocării poate aparține și altor persoane. De vreme ce procedura privind convocarea adunării generale este instituită în interesul acționarilor, aceștia pot stabili prin actul constitutiv și alte categorii de persoane care pot avea inițiativa convocării. În speță art. 14 din actul constituiv prevede competența președintelui consiliului de administrație sau a unuia dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte, de a convoca adunarea generală.

Dacă administratorii sunt membrii unui CA și nu se prevede altfel în actul constitutiv, decizia de convocare a adunării trebuie luată de administratori pe baza regulii majorității potrivit art. 15320, însă în speță actul constitutiv dă competența președintelului CA de a convoca adunarea generală, deci convocarea este legală.

Art. 5 și art. 6 din Regulamentul CNVM 1/2006 se referă la vânzarea valorilor mobiliare, respectiv la publicarea prospectului de emisiuni pe website-ul ofertantului și nu la convocarea AGA.

Art. 224 din Legea nr. 297/2004 stabilește obligația de principiu a societăților comerciale tranzacționate pe o piață reglementată de a asigura toate condițiile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite drepturile. Printre aceste drepturi sunt menționate expres dreptul acționarilor de a participa la adunările generale și dreptul la informații suficiente privind problemele supuse dezbaterii adunării.

Regulamentul 1/2006 stabilește condiții suplimentare cu privire la publicarea convocării. Astfel convocarea trebuie publicată cu cel puțin 25 zile înainte de data întrunirii pentru prima oră a adunării, convocarea va avea cel puțin elementele prevăzute în art. 135 alin. 1 din Regulament, art. 135 alin. 1 prevede obligația arătării modalității de distribuire a documentelor și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, conform art. 136 societatea comercială este obligată să pună la dispoziția acționarilor pentru consultare cu minim 5 zile înainte de data adunării generale, la sediul societății sau pe website-ul ei precum și în alte locuri stabilite de societate a tuturor documentelor ce urmează a fi dezbătute în adunarea generală împreună cu materialele informative aferente fiecărui punct înscris pe ordinea de zi. Cât privește modalitatea de publicare a convocării adunării generale, Legea nr. 297/2004 și Regulamentul 1/2006 nu derogă expres de la prevederile art. 117 din Legea societăților comerciale. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale a investitorilor, neexistând nicio prevedere imperativă a publicării convocatorului pe website-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA.

Introducerea unui alineat abrogat sau indicarea în pct. 14 a convocatorului a datei de 10 în loc de 17 a ținerii AGA nu sunt aspecte de nelegalitate, în cuprinsul primului paragraf al convocatorului fiind menționată în mod expres data ședinței Adunării Generale a Acționarilor - 17.03.2014 -, fiind evidentă eroarea materială din cuprinsul pct. 14) al convocatorului, punct la care nu se face referire, de altfel, în mod expres la data la care va avea loc ședința Adunării Generale, ci se face referire la efectele pe care le va produce Hotărârea adoptată de Adunarea Generală.

Regulamentul 1/2006 stabilește condiții suplimentare cu privire la publicarea convocării. Astfel convocarea trebuie publicată cu cel puțin 25 zile înainte de data întrunirii pentru prima oră a adunării, convocarea va avea cel puțin elementele prevăzute în art. 135 alin. 1 din Regulament, art. 135 alin. 1 prevede obligația arătării modalității de distribuire a documentelor și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, conform art. 136 societatea comercială este obligată să pună la dispoziția acționarilor pentru consultare cu minim 5 zile înainte de data adunării generale, la sediul societății sau pe website-ul ei precum și în alte locuri stabilite de societate a tuturor documentelor ce urmează a fi dezbătute în adunarea generală împreună cu materialele informative aferente fiecărui punct înscris pe ordinea de zi. Cât privește modalitatea de publicare a convocării adunării generale, legea nr. 297/2004 și Regulamentul 1/2006 nu derogă expres de la prevederile art. 117 din Legea societăților comerciale. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale a investitorilor, neexistând nicio prevedere imperativă a publicării convocatorului pe website-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA.

În ceea ce privește controlul prin cenzori, acesta este obligatoriu la toate societățile, altele decât cele pentru care există obligația legală a auditului financiar sau cele care au optat pentru auditul financiar. Din art. 160 alin. 12 din Legea societăților comerciale rezultă că la societățile supuse auditului financiar prin lege, pot fi numiți și cenzori.

În speță prin hotărârea atacată s-au numit cenzori, dar și audit, fiind îndeplinită obligația de auditare prevăzută de art. 5 și 3 alin. 1 din OMF 3055/2009 și art. 21 din statut.

Cu privire la anularea tututor hotărârilor AGA adoptate fără legală reprezentare, prin hotărârea AGA din 17.03.2014 s-a aprobat anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013.

Societatea nu poate să-și anuleze propriile hotărâri după efectuarea formalităților de publicitate, art. 132 alin. 2 care prevede că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție.

Menținerea securității raporturilor juridice de drept comercial are la bază instituția aparenței. Celeritatea operațiunilor juridice face imposibilă verificarea constantă, corectă și completă a datelor necesare încheierii unei operațiuni comerciale, motiv pentru care legiuitorul a dat consistență instituției aparenței în materia dreptului comercial, tocmai pentru protejarea terților.

Scopul instituirii obligativității formalităților de publicitate a hotărârilor A.G.A. pentru a le face opozabile terților a fost tocmai de a da acest caracter irevocabil; de altfel această obligativitate a fost corelată și cu art. 51 care prevede că terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte. Dacă am admite contrariul, anume că hotărârea poate fi anulată și după efectuarea publicității, ar fi fără sens ideea de publicitate. Tot așa, scopul publicității este de a oferi din acel moment o protecție sigură terților pentru încheierea unor acte juridice ce au legătură cu o hotărâre A.G.A., chiar legea prevăzând că aceste date sunt opozabile terților.

Hotărârea atacată se referă nu doar la hotărârile AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013 a căror anulare s-a dispus prin instanță, fiind de prisos a se mai anula și prin hotărârea AGOA, ci a tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, ceea ce este inadmisibil, competența anulării hotărârilor AGA revenind doar instanței în baza art. 132 din Legea societăților comerciale, astfel că se impune anularea acestei dispoziții din hotărârea atacată.

În ceea ce privește lipsa registrului acționarilor, art. 98 Legea societăților comerciale se referă la transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă materială prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea făcută pe titlu, semnată de cedent și cesionar sau de mandatarii lor, art. 120 prevede că acționarii exercită dreptul de vot în adunarea generală proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă, art. 117 alin. 4 se referă la convocarea prin scrisoarea recomandată sau pe cale electronică la adresa acționarului înscrisă în registrul acționarilor.

Din art. 98, 120, 117 alin 4 din Legea societăților comerciale nu rezultă nulitatea hotărârii adunării generale luate în lipsa registrului acționarilor, iar pe de altă parte nu s-a contestat calitatea unor acționari de a vota.

Cu privire la stabilirea renumerației administratorilor, art. 15318 din Legea societăților comerciale prevede stabilirea remunerației prin actul constitutiv sau hotărârea AGA. În procesul-verbal al AGA din 17.03.2014 a fost stabilit în mod concret cuantumul acesteia, ca fiind de 500 lei/lună pentru fiecare membru al Consiliului de Administrație. Faptul că în hotărârea AGA publicată nu apare cuantumul remunerației administratorilor nu este un aspect de nelegalitate a acestei adunări. Procesul-verbal al adunării generale este un element esențial pentru valabilitatea hotărârii adunări generale.

Cu privire la motivul de apel privind încălcarea dispozițiilor art. 1361 din Legea societăților comerciale privind exercitarea cu bună credință a drepturilor, art. 1361 consacră prin dispoziții de ordine publică expres cele două limite fundamentale ale exercițiului drepturilor acționarilor: buna-credință și promovarea cu prioritatate a intereselor legitime ale societății. În măsura în care unii acționari dovedesc că hotărârea AGA încalcă interesele legitime ale societății, sau este luată cu rea-credință, se pronunță nulitatea acesteia. În speță nu s-a dovedit că hotărârea atacată ar fi contrară interesului social, iar faptul că O.I. a votat în numele acționarului majoritar P.R. S.A. care deține 91,8622% din capitalul social al S.C. R. S.A , fiind președinte al consiliului de administrație al P.R. S.A. este legal.

În ceea ce privește nevalabilitatea hotărârii recunoscută implicit de O.I. și lipsa sa de reprezentant la S.C. P.R. S.A., obiectul cauzei este hotărârea AGA din 17.03.2014 și nu cea din 25.06.2014.

Prin încheierea din 3.09.2014 pronunțată în dosarul nr. 473/62/2014 Tribunalul Brașov a deschis procedura insolvenței față de debitoarea P.R., însă nu s-a ridicat dreptul de administrare, astfel că O. deținea calitatea de reprezentant al acestei societăți.

← Începând cu 1 ianuarie 2010, acordarea ajutorului de stat...		Solicitarea de emitere a unei declaraţii rectificative, ... →

Anulare hotărâre AGA. Art. 117, art. 136^1, art. 153^18, 160 alin. 1^2 Legea Societăţilor Comerciale.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare hotărâre AGA. Art. 117, art. 136^1, art. 153^18, 160 alin. 1^2 Legea Societăţilor Comerciale.