Contestaţie la titlu . Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 1037 din data de 22.12.2015
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 20.07.2015 și înregistrată sub nr. de dosar xxx/310/2015 contestatorii S.F.M și G.G. au formulat în contradictoriu cu intimata SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAȚI xxx &ASOCIAȚII contestație la executare și contestație la titlu împotriva executării silite pornite de xxx și xxx în dosarul de executare nr. .../2015 la cererea intimatei în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de asistență juridică nr. ... din data de 18.02.2014 seria .../2014 învestit cu formulă executorie prin încheierea din data de 08 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul .../299/2015, solicitând:
- anularea încheierii de învestire cu formulă executorie din data de 08 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul .../299/2015; anularea încheierii de încuviințare a executării silite emisă la data de 01.07.2015 de xxx și xxx.
- anularea încheierii din data de 02.07.2015 privind cheltuielile de executare;
- anularea adresei de înființare a popririi emisă la data de 02.07.2015 de xxx și xxx;
- anularea tuturor formelor și actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. .../2015 aflat pe rolul xxx și xxx;
- suspendarea executării până la soluționarea contestației;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii contestatorii au arătat următoarele:
I. în ce privește încheierea din data de 08 mai 2015, prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie, solicită anularea acesteia întrucât aceasta a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale: Lipsa caracterului de titlu executoriu al contractului de asistenta juridica (netipizat).
Se apreciază că în cauză Contractul de asistență juridică nr. ... din 18.02.2014 serie 7...... putea fi doar o anexă a contractului tipizat, deoarece doar contractul tipizat (emis de Barou, membru UNBR) poate avea caracter de titlu executoriu. Mai mult, doar contractul tipizat oferă elemente de siguranță (serie și înregistrare în evidențe verificabile) ce au fost avute în vedere de legiuitor pentru conferirea caracterului de titlu executoriu al acestui contract. Logica acestei concluzii este una simplă și are în vedere dispozițiile legale care reglementează aspectele legate de contractul de asistență juridică, cele din Legea 51/1995 și cele din Statutul profesiei de avocat.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 31 alin (3) din Legea 51/1995, "contractul de asistență juridică, legal încheiat, este titlu executoriu". în același timp, dispozițiile art. 108 alin (2) din Statutul profesiei de avocat prevăd că "forma, conținutul și efectele contractului de asistență juridică sunt stabilite prin prezentul statut". De asemenea, art. 122 din Statut prevede la alin. (4): "Contractul de asistență juridică va fi tipărit în formulare tipizate și înseriate ce vor conține sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" și cea a baroului emitent. Seria va avea o componenta literală comună fiecărui barou și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menționarea anului emiterii formularelor. înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei". Norma cuprinsă în alin. 4 al art. 122 este una imperativă onerativă, adică ea prevede în mod expres obligația de a avea o anumită conduită, în cazul nostru obligația ca în contractul de asistență juridică să fie conținute toate elementele enumerate. Altfel, contractul de asistență juridică nu poate fi legal încheiat, din moment ce el nu este legal redactat.
Deci, pentru a fi titlul executoriu, contractul de asistență juridică trebuie să fie legal încheiat și pentru a fi legal încheiat, el trebuie să îndeplinească toate condițiile de formă prevăzute de Statutul profesiei de avocat la art. 122. Pe cale de consecință, dacă nu îndeplinește toate condițiile de formă, el nu poate avea caracter de titlu executoriu.
Dispozițiile procedurale, prin art. 641 alin (3) CPC, prevăd că, pentru a dispune învestirea cu formulă executorie, "instanța va verifica dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege". Adică, rolul judecătorului era de a verifica dacă acest contract conține toate elementele prevăzute de art. 122 alin (4) din Statutul profesiei de avocat (forma contractului). Or, în cazul de față, raportat la cele de mai sus, este evident că judecătorul nu a făcut o verificare reală, ci doar una formală, acordându-i, fără temei, actului prezentat (contractul netipizat, neînseriat conform dispozițiilor legale, fără siglele Baroului își UNBR, fără componentă literală în cadrul seriei) caracter de titlu executoriu.
În consecință, încheierea de admitere a cererii de învestire cu formulă executorie a contractului de asistență juridică prezentat este nelegală, urmând să fie anulată de instanța de executare.
II. În ceea ce privește încheierea de încuviințare a executării silite din data de 01.07.2015, emisă de xxx și xxx, contestatorii invocă următoarele:
A. Lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței
Potrivit dispozițiilor art. 663 CPC, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă. Alin (1) al acestui articol prevede că "executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă".
Alin (2), (3) și (4) ale art. 663 definesc noțiunile de cert, lichid și exigibil. Astfel, "creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu", ea "este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui" și "este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată".
Se arată că intimata, prin executor judecătoresc, a înțeles să demareze această executare silită, contestată în prezenta cauză, având la bază facturi "pro forma". Factura "pro forma" nu reprezintă o solicitare de plată, doar factura fiscală îndeplinind această fost în sensul că intimata va factura un onorariu orar, dar onorariul total nu va putea depăși suma de 10.000 euro.
Pe parcursul derulării contractului, pentru serviciile prestate, intimata transmitea borderourile de activități și părțile agreau împreună, pe baza explicațiilor oferite, cuantumul onorariului datorat. Niciodată nu au achitat și nu au înțeles să achite vreodată sume pe care nu le-au agreat de comun acord cu intimata.
Se mai arată că în cursul lunii septembrie 2014, observând că intimata transmite facturi "pro forma" conținând sume nejustificat de mari, contestatorii au decis să o informeze că doresc renegocierea contractului în sensul de a nu se mai percepe onorariu orar, ci onorariu de succes. Imediat după aceste discuții, dar înainte de semnarea actului adițional, intimata a emis facturile pro forma nr. 2..,2.. și 2.., toate cu aceeași dată, respectiv 11.09.2014, pentru pretinse servicii prestate cu mult înainte de emiterea lor. Mai exact, au fost cuprinse servicii presupus prestate în lunile aprilie, mai, iunie, deși în luna iunie fusese emisă pro forma nr. 190/12.06.2014, pentru servicii prestate până la acea dată. Apariția în cadrul unei facturi ulterioare a acelorași servicii echivalează cu perceperea de două ori a aceluiași onorariu. Cu titlu de exemplu, facturile nr. 1../07.04.2014 și nr. 190/12.06.2014 conțin în borderourile atașate aceleași servicii, respectiv: pregătire anexe pentru depunerea acțiunii în data de 06.03.2014, pregătirea depunerii acțiunii în data de 10.03.2014. (Cristian Paziuc) - activitățile apar identic pe ambele facturi, depunere cerere de chemare în judecată și plata taxa de timbru în data de 10.03.2014, verificare stadiu dosar în zilele de 21 și 23.05.2014 (Marian Bădescu). În aceeași manieră sunt emise toate celelalte facturi "pro forma", adică același serviciu se "facturează" de două ori, în facturi diferite. De asemenea, "pro forma" din data de 15.04.2015 se referă la perioade deja "facturate".
Contestatorii arată că potrivit contractului, de asistență juridică, plata onorariului se efectua lunar. în acest sens, intimata le transmitea, sau ar fi trebuit să transmită în fiecare lună factura "pro forma" însoțită de borderourile de activități aferente, nu după două, nu după trei, nu după 12 luni de la prestarea serviciului și în niciun caz să "factureze" de două ori.
Se mai arată că pro forma 190/12.06.2014 folosit în dosarul de executare, în care este menționat clientul MONDO taxi INC. nu are ce căuta în dosarul de executare.
În drept, contestatorii au invocat dispozițiile art.712 și urm. NCPC, precum și celelalte dispoziții legale amintite în cuprinsul acțiunii.
În susținerea contestației, contestatorii au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriul intimatei, expertiză contabilă, precum și de orice alte probe a căror necesitate ar reieși din cercetarea judecătorească .
La data de 21.07.2015 contestatorii S.F.M și G.G., au depus la dosar cerere precizatoare (file 12-13, vol.I) împotriva executării silite pornite de xxx și xxx în dosarul de executare nr. .../2015 la cererea intimatei SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAȚI xxx & ASOCIAȚII în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de asistență juridică nr. ... din data de 18.02.2014 seria .../2014 învestit cu formulă executorie prin încheierea din data de 08 mai 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul .../299/2015, prin care au completat motivele cererii introductive .
Astfel, contestatorii au arătat că nu recunosc ca executate serviciile pretins prestate de intimata din prezenta cauză, deoarece acestea nu au fost executate.
Astfel, se arată că deși intimata pretinde că a prestat serviciile juridice cuprinse în borderourile de lucru, aceste servicii nu s-au prestat. În plus, nu au solicitat intimatei serviciile juridice pe care aceasta pretinde că le-a prestat și care se regăsesc în borderourile atașate facturilor "pro forma".
De asemenea, se arată că unele servicii au fost tarifate de două ori (același serviciu, regăsit identic pe mai multe facturi). În plus, serviciile de coordonare a activității unor avocați din cadrul societății, de către alți avocați din cadrul aceleiași societăți nu pot fi incluse la servicii juridice prestate subsemnaților. De fapt, acestea nici nu sunt servicii juridice, cu reprezintă activitate de instruire a avocaților biroului.
Contestatorii mai arată că nu au înțeles niciodată să suporte costuri legate de pregătirea sau supervizarea avocaților din cadrul societății. Un avocat care are nevoie de supervizare, nu poate pretinde tarifarea clientului cu de la 60 la 150 de euro pe ora de lucru. Pregătirea profesională a avocaților, în cazul în care ar fi necesară, ar trebui făcută fie pe cheltuiala societății de avocați, fie pe cheltuiala avocatului care beneficiază de pregătire, dar în niciun caz pe cheltuiala clientului.
La data de 31.07.2015 contestatorii xxx și xxx.,au depus la dosar o precizare (file 24-25, vol.I), prin care au arătat că renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
De asemenea, au arătat că nu le-a fost comunicată Încheierea de investire cu formulă executorie din data de 08.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București și au anexat un set de înscrisuri (file 26-49, vol.I).
La data de 21.08.2015 intimata SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAȚI xxx & ASOCIAȚII a formulat întâmpinare (file 51-58, vol.I)), prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În prezentarea situației de fapt intimata a arătat că la data de 18.02.2014, între SCA xxx &Asociații, pe de o parte, xxx și xxx., pe de altă parte, s-a încheiat contractul de asistență juridică nr. ... (în continuare "Contractul de asistență") având ca obiect asigurarea de către subscrisa de servicii juridice constând în realizarea oricăror demersuri juridice necesare pentru valorificarea drepturilor debitorilor privind sau decurgând, direct sau indirect, din aplicația "Star Taxi" și din activitatea cu scop lucrativ bazată pe utilizarea acestei aplicații, inclusiv, dar fără a se limita la redactarea, semnarea și transmiterea sau depunerea de notificări și cereri în justiție, inclusiv cereri de chemare în judecată, precum și reprezentarea celor doi Debitori în fața instanțelor de judecată, inclusiv, dar fără a se limita la societatea xxx SRL, societatea xxx SRL, societatea xxx SRL, societatea xxx SRL, domnii xxx și xxx, precum și la orice alte persoane fizice sau juridice implicate direct sau indirect în realizarea și/sau exploatarea aplicației "xxx". Prin art. 2.1. din Contractul de asistență, părțile au stabilit că "pentru activitățile care fac obiectul contractului, Clientul va plăti onorarii stabilite pe baza timpului efectiv prestat de către avocați, în funcție de ratele orare ale acestora, astfel: Managing Partner - 200 Euro/oră; Partner - 150 Euro/oră; Associate -100 Euro/oră; Junior Lawyer - 60 Euro/oră; La sumele rezultate din însumarea ratelor aferente timpului efectiv lucrat se adaugă TVA ".
Intimata arată că a desfășurat în interesul Debitorilor atât activități de consultanță juridică, cât și de reprezentare în fața instanțelor judecătorești, aceștia nu și-au executat obligațiile de plată a onorariilor stabilite de comun acord, de aceea, la data de 09.10.2014, părțile au convenit încheierea Actului Adițional nr. 1 prin care au stabilit, conform art. 2.1.a., că "Clienții vor achita contravaloarea activităților desfășurate până la data încheierii prezentului act adițional", prevederile art. 2.1.e. statuând totodată, că " obligațiile clienților sunt solidare ".
Cu toate acestea, cei doi contestatori au continuat să nu își onoreze obligațiile de plată față de societatea de avocatură, motiv pentru care, la data de 29.04.2015, subscrisa a introdus pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București o cerere de învestire cu formulă executorie a Contractului de asistență, admisă prin încheierea de ședință pronunțată la data de 08.05.2015.
În vederea valorificării creanței împotriva Debitorilor, la data de 01.07.2015, intimata a solicitat xxx și xxx încuviințarea executării silite și desfășurarea executării silite împotriva acestora, în toate modalitățile prevăzute de lege, fiind demarată procedura execuțională.
Intimata consideră că acțiunea formulată este neîntemeiată, având în vedere următoarele motive:
- I. Validitatea contractului de asistență juridică
In viziunea contestatorilor, încheierea de învestire cu formulă executorie a Contractului de asistență este lovită de nulitate deoarece instanța de judecată nu ar fi examinat în ce măsură titlul executoriu respectă cerințele de formă instituite de Legea nr. 51/1995 și de Statutul profesiei de avocat. în susținerea acestui argument, Debitorii dezvoltă următoarea construcție juridică: pentru a fi titlu executoriu, contractul de asistență juridică trebuie să fie legal încheiat. Pentru a fi legal încheiat, el trebuie să îndeplinească toate condițiile de formă prevăzute de Statutul profesiei de avocat la art. 122 (includerea siglei UNBR și a baroului emitent, indicarea componentei literale a seriei de înregistrare etc. - n.n.). Pe cale de consecință, dacă nu îndeplinește toate condițiile de formă, el nu poate avea caracter de titlu executoriu " (pag. 3, para. 2 din cerere). După cum vom demonstra în paragrafele subsecvente, interpretarea propusă de către contestatori este infirmată de prevederile legale și statutare aplicabile în cazul de față.
Astfel, potrivit art. 121 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, "contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem ", teza a II-a a aceleași dispoziții stabilind că "acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții". Din prevederile citate reiese cu claritate faptul că valabilitatea actului juridic în discuție nu este condiționată de îndeplinirea vreunei condiții speciale, fiind suficientă respectarea condițiilor de validitate de drept comun enumerate de dispozițiile art. 1179 C. civ., respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul părților, existența unui obiect determinat și licit și a unei cauze licite și morale.
Se arată că în materia contractului de asistență juridică, elementele de validitate indicate anterior sunt particularizate de dispozițiile art. 122 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, conform cărora: " Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia; b) datele de identificare ale clientului; c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;d) onorariul; e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia; f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client; g) semnăturile părților".
Analizând conținutul Contractului de asistență încheiat cu cei doi debitori, se poate observa faptul că toate cerințele menționate mai sus sunt pe deplin respectate. Astfel, în preambulul convenției sunt precizate în mod explicit atât datele de identificare ale subscrisei, cât și cele ale Debitorilor, iar în cuprinsul art. 1-6 sunt detaliate obiectul, nivelul onorariilor și modalitatea de soluționare a eventualelor litigii născute între părți. Totodată, în conformitate cu art. 122 alin. (1) lit. g) din Statutul profesiei de avocat, contractul cuprinde semnăturile reprezentantului societății de avocatură și ale celor doi debitori.
În aceste circumstanțe, este de necontestat faptul că raporturile juridice dintre părți s-au născut în mod valabil, subscrisa fiind astfel îndreptățită să solicite executarea obligației de plată a onorariilor pentru activitățile profesionale prestate în beneficiul Debitorilor. Lipsa formularului tipizat, a siglei baroului emitent sau a componentei literale a seriei de înregistrare nu poate conduce la o concluzie contrară. Astfel, aceste formalități reprezintă doar elemente de referință ce trebuie avute în vedere de către formele de exercitare a profesiei la momentul perfectării contractelor de asistență, absența lor neputând atrage nulitatea contractului. Această interpretare este confirmată de dispozițiile art. 122 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat ce conferă formelor de exercitare a profesiei dreptul de a personaliza modelul de tipizat pus la dispoziție de către barou.
- II. Caracterele creanței valorificate silit
Cu privire la critica de nelegalitate invocată de către contestatori ce vizează lipsa caracterului cert și exigibil al creanței , intimata apreciază că raționamentul contestatorilor nu are o bază legală, ci ignoră cu bună-știință prevederile contractuale. Potrivit art. 2.2 din Contractul de asistență, "plata onorariului se va efectua lunar, pe baza unei facturi pro forma emise de Avocați, în termen de 10 zile de la data comunicării facturii", iar art. 2.4 statuează totodată faptul că "în termen de 5 zile de la efectuarea plății, Avocații vor emite factura fiscală în vederea întocmirii evidențelor contabile potrivit legii".
Astfel, se arată că părțile au convenit un mecanism contractual specific serviciilor prestate de către o societate de avocatură, stabilind că obligațiile de plată a onorariilor sunt generate exclusiv prin emiterea unei facturi pro forma, iar nu în baza unei facturi fiscale. Aceasta din urmă este întocmită doar ulterior efectuării plății și reprezintă executarea unei obligații distincte ce îi incumbă subscrisei în virtutea calității de prestator de servicii. Așa fiind, debitorii au acceptat în mod expres derogarea de la regimul juridic de drept comun, consimțind să achite onorariile ca urmare a solicitării subscrisei materializată prin intermediul unei facturi pro forma.
Mecanismul este perfect compatibil cu Codul fiscal, care prevede că prestatorul comunică beneficiarului o situație a serviciilor prestate și aceea este considerată data prestării,conform art. 134" alin. (7) și art.155 alin.16 din Codul fiscal.
- III. Motivarea încheierii de încuviințare a executării silite, în opinia debitorilor, un alt viciu al procedurii execuționale ar decurge din conduita executorului judecătoresc, care ar fi emis încheierea de încuviințare a executării silite "bazându-se în exclusivitate pe contractul de asistență juridică ". motivat de faptul că "creanța urmărită în această executare silită nu este una determinată prin titlul executoriu, ci, în cel mai bun caz, ea este determinabilă, cu ajutorul titlului executoriu și al altor înscrisuri (...) în cazul creanțelor determinabile, nu presupusul creditor este cel care trebuie să determine creanța, ci chiar executorul judecătoresc " .
În acest sens intimata apreciază că cei doi debitori califică în mod eronat obligațiile ce îi incumbă executorului judecătoresc la momentul soluționării unei cereri de executare silită. Astfel, în ipoteza în care titlul executoriu de care se prevalează creditorul vizează o creanță determinabilă, iar nu determinată în mod explicit, acesta este ținut să precizeze prin cererea de executare valoarea concretă a creanței sale, anexând totodată înscrisurile justificative din care rezultă cuantumul acesteia. De altfel, este firesc ca partea ce inițiază procedura execuțională să procedeze la individualizarea creanței sale determinabile și să indice criteriile în funcție de care aceasta dobândește caracter determinat.
Organul de executare, pronunțându-se asupra cererii de executare silită, va analiza doar corectitudinea calcului efectuat de către creditor, precum și dacă suma pretinsă reprezintă rezultatul aplicării criteriilor de referință indicate în titlul executoriu. în cazul în care creditorul realizează el însuși calculul creanței sale, executorului judecătoresc îi incumbă doar obligația de a verifica dacă rezultatul este determinat în mod just, nefiind necesar să prezinte în cuprinsul încheierii de încuviințare ansamblul operațiilor efectuate în vederea stabilirii valorii creanței. Cu alte cuvinte, dacă transformarea unei creanțe determinabile într-o creanță determinată constituie un demers al creditorului, organul de executare nu trebuie să detalieze modul de calcul al acesteia, ci doar să precizeze dacă creanța întrunește cerința lichidității și care este cuantumul acesteia.
Intimata apreciază că în speță, prin cererea de executare silită înaintată xxx și xxx, a solicitat obligarea debitorilor la plata sumei 20.059,74 EUR (TVA inclus), anexând în acest sens facturile pro forma care detaliază serviciile juridice prestate în interesul contestatorilor, precum și onorariile aferente.
Intimata mai arată că prin aceeași cerere, s-a menționat expres care sunt criteriile în funcție de care s-a calculat creanța, respectiv schema onorariilor percepute în raport de nivelul de senioritate al avocaților implicați, iar executorul judecătoresc a apreciat în mod corect că prin raportare la înscrisurile depuse de creditoare, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 663 C. proc. civ.
De asemenea, intimata mai arată că debitorii nu demonstrează care este vătămarea suferită prin lipsa indicării, în cadrul încheierii de încuviințare a executării silite, a modului de calcul al creanței deținute de subscrisa. Aceștia nu prezintă niciun argument pentru care valoarea creanței stabilită de organul de executare este eronată și, în acest mod, le sunt lezate interesele. Or, inexistența unei vătămări a debitorului executat silit nu poate antrena nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite.
Pe cale de consecință, critica debitorilor privind obligația executorului judecătoresc de a determina cuantumul creanței subscrisei este nefondată, organul de executare fiind ținut să examineze exclusiv corectitudinea calculelor efectuate de către creditor și a înscrisurilor justificative anexate cererii de executare silită.
- IV. Temeinicia încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare
Intimata arată că în cadrul secțiunii III din contestație, cei doi debitori reclamă vicii ale încheierii executorului judecătoresc din data de 02.07.2015 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, considerând că (i) onorariul organului de executare depășește plafonul legal maximal și că (ii) onorariul aferent consultației acordate subscrisei este nejustificat prin prisma calității creditorului.
In ceea ce privește prima critică, se poate observa că debitorii ignoră modificările legislative intervenite asupra Ordinului nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor maximale și minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. Astfel, acest act normativ a fost modificat prin Ordinul nr. 2561/C/2012 care prevede că onorariul maximal în cazul înființării unei popriri pentru o creanță în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei, iar nu exclusiv 2% din valoarea creanței, cum greșit consideră debitorii.
In situația de față, creanța valorificată silit este în cuantum de 89.765,33 lei (echivalentul sumei de 20.059,74 EUR), astfel că valoarea maximă a onorariului executorului judecătoresc este de 5.900 + 2% x9.765,33 = 5.900 + 195,30 = 6.095,30 lei fără TVA, această sumă fiind chiar cea indicată în încheierea executorului judecătoresc din data de 02.07.2015. Ca atare, rezultă cu claritate că onorariul stabilit de către organul de executare în cazul de față se încadrează în limitele legale stabilite de Ordinul nr. 2561/C/2012.
Cât privește caracterul nejustificat al onorariului perceput pentru consultanța acordată subscrisei în vederea constituirii actelor execuționale, trebuie precizat faptul că legea nu distinge în funcție de calitatea de profesionist sau neprofesionist a creditorului. Mai mult, în speță suma percepută de către executor este una modică (200 lei) în raport cu creanța pusă în executare (aprox. 90.000 lei) și reprezintă contravaloarea consultanței privind chestiuni administrative (pregătirea documentelor necesare pentru demararea executării silite), iar nu juridice, cum greșit consideră debitorii. Drept urmare, susținerile contestatorilor privind caracterul nejustificat al acestui tip de onorariu sunt neîntemeiate, neputând fi luate în considerare de către instanța de judecată în aprecierea legalității prezentei proceduri execuționale.
- V. Raportul juridic generator al obligației executate silit
Intimata arată că în cuprinsul ultimei secțiuni a contestației, deși debitorii recunosc încheierea contractului de asistență cu subscrisa, susțin că "discuția și înțelegerea noastră cu societatea de avocați privind onorariul a fost în sensul că intimata va factura un onorariu orar, dar onorariul total nu va putea depăși suma de 10.000 EUR" (pag. 5, para 4. din cerere).
Contrar acestor argumente, este esențial de subliniat faptul că în Contractul de asistență încheiat cu cei doi debitori nu este stipulat niciun plafon maximal al onorariilor, ci doar ratele orare percepute pentru serviciile prestate de fiecare avocat din cadrul societății. Totodată, dispozițiile art. 4.2 stabilesc în mod expres că "raporturile dintre părți nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract". Date fiind aceste circumstanțe, susținerile debitorilor privind existența unei limite a onorariului sunt lipsite de orice relevanță juridică.
Contestatorii pretind totodată că, facturile nr. 1../07.04.2014 și nr. 190/12.06.2014 conțin în borderourile atașate aceleași servicii, respectiv: pregătire anexe pentru depunerea acțiunii în data de 06.03.2014, pregătirea depunerii acțiunii în data de 10.03.2014 (xxx) - activitățile apar identic pe ambele facturi; depunere cerere de chemare în judecată și plată taxă de timbru în data de 10.03.2014, verificare stadiu dosar în zilele de 21 și 23.05.2014 (xxx) " (pag. 6, para. 4 din cerere).
Afirmațiile debitorilor relevă o greșită înțelegere a situației de fapt și a demersurilor juridice întreprinse de subscrisa în favoarea acestora. Astfel, în vederea îndeplinirii obiectului contractului de asistență juridică și pentru ca drepturile debitorilor decurgând din aplicația xxx să fie valorificate în condiții de celeritate, subscrisa a introdus în numele acestora atât o cerere de ordonanță președințială, cât și o acțiune de drept comun. Acest aspect este demonstrat atât de actele procedurale redactate (Anexa 1), cât și de mențiunile existente pe portalul instanțelor de judecată (Anexa 2). Mai mult, dualitatatea demersurilor juridice rezultă și din antetul facturilor invocate de către contestatori, unde se face distincție între serviciile aferente acțiunii de fond, și cele prestate în legătură cu cererea de ordonanță președințială. Așa fiind, serviciile indicate de către contestatori (pregătire anexe, verificarea stadiu dosar) au fost prestate pentru fiecare dintre cele demersuri, nefiind facturate de două ori, cum greșit consideră cei doi debitori.
În dovedirea susținerilor intimata a solicitat proba cu înscrisuri și a anexat un set de acte (file 59-611, vol.I).
În drept, au fost invocat dispozițiile art. 121 alin. (1), 122 alin. (1) și (5) din Statutul profesiei de avocat, art. 663, art. 715 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
La data de 14.08.2015 s-a depus de către xxx și xxx duplicatul dosarului execuțional nr..../2015 (file 613-723, vol.I).
La termenul de judecată din 10.09.2015 instanța a luat act de precizarea contestatorilor în sensul că renunță la capătul de cerere privind suspendarea executării silite (fila 1 , vol.II).
La termenul de judecată din 08.10.2015 instanța a încuviințat părților probele cu înscrisuri și contestatorilor proba cu interogatoriu (fila 4, vol.II).
La data de 15.10.2015 contestatorii au depus la dosar interogatoriul intimatei (file 5-8, 11-17 vol.II).
La termenul de judecată din 05.11.2015 contestatorii au depus la dosar un set de înscrisuri (file 19-23, vol.II).
La termenul de judecată din 12.11.2015 intimata a depus la dosar răspunsurile la interogatoriu (file 25-29, vol.II), precum și un set de înscrisuri (file 30-39, vol.II).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
La data de 01.07.2015 creditoarea-intimată SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAȚI xxx & xxx București a formulat către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați xxx și xxx București cerere de executare silită ( f 616-617 vol.I) împotriva debitorilor - contestatori xxx -xxx. si xxx - in toate modalitățile prevăzute de lege - a obligațiilor de a da suma de 20.059,74 Euro (TVA inclus) rezultată din titlurile executorii constând in Contractul de asistență juridică nr. .../18.02.2014 serie .../2014 si Actul adițional nr. 1 la acest contract încheiat la data de 09.10.2014.
Creditoarea a anexat titlurile executorii menționate ( f 620-624 vol.I), Încheierea din 08.05.2015 dată in dosarul nr. .../299/2015 al Judecătoriei Sector 1 București ( f 619 vol.I) prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. .../18.02.2014 seria .../2014 ; a anexat si facturile pro forma emise in baza contractului (f 625-639 vol.I).
Biroul Executorilor Judecătorești Asociați xxx și xxx București a procedat la formarea dosarului execuțional nr. .../2015, iar prin Încheierea din data de 01.07.2015 a încuviințat executarea silită ce urmează a se efectua conform art. 622 alin. 3 Cod pr. civilă împotriva debitorilor in baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de asistență juridică nr. .../18.02.2014 serie .../2014 investit cu formulă executorie prin Încheierea din data de 08.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București in dosarul nr. .../299/2015 pentru recuperarea creanței in sumă de 20.059,74 Euro cu titlu de debit precum si cheltuieli de executare si a autorizat creditoarea să treacă la executarea silită a obligației cuprinse in titlul executoriu ( f 640 vol.I).
Prin Încheierea din 02.07.2015 s-au stabilit in temeiul art. 669 alin. 4 Cod pr. civilă in sarcina debitorilor cheltuieli executare silită in sumă totală de 7.811,08 lei, determinate in raport cu data prezentei Încheieri , după cum urmează :
- onorariul executorului judecătoresc ( stabilit in conformitate cu Anexa Ordinului nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției , publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. ...6 din 20.11.2006) - 6.295,31 lei , din care : a) onorariu aferent activității de executare silită - 6.095,31 lei si b) onorariul aferent consultanței acordate creditorului in vederea constituirii actelor execuționale - 200 lei;
- taxa pe valoarea adăugată (24% ) aplicată onorariului executorului judecătoresc , taxă care, fiind aferentă unei cheltuieli de executare, respectiv onorariul executor judecătoresc , reprezintă , la rândul său , o cheltuială de executare silită in sensul art. 669 alin. 3 pct. 7 Cod pr. civilă - 1.510,87 lei;
- taxe de expediere poștală pentru comunicarea adreselor către autorități ale administrației publice centrale sau locale - 4,9 lei.
Executorul judecătoresc a dispus la data de 02.07.2015 - cu respectarea disp. art. 783 alin. 1 Cod pr. civilă - înființarea popririi bancare fără somație , in baza Încheierii de încuviințare a executării . Astfel a fost emisă adresă de înființare a popririi nr. .../2015/02.07.2015 către 32 de unități bancare ( f 644-673 vol.I) precizându-se titlul executoriu in temeiul căruia s-a înființat poprirea; adresa a fost comunicată unităților bancare împreună cu Încheierea de încuviințare a executării silite si cu Încheierea de cheltuieli de executare. Despre măsura luată au fost înștiințați debitorii , cărora li s-au comunicat - astfel cum rezultă din procesele verbale de înmânare ( f 703 si 705 vol.I) - următoarele : adresa de înființare a popririi nr. .../2015/02.07.2015 in copie certificată, Încheierea privind cheltuielile de executare din nr. .../2015/02.07.2015 in original, Încheierea privind încuviințarea executării silite din data de 01.07.2015 in copie certificată, Contractul de asistență juridică nr. .../18.02.2014 serie .../2014 investit cu formulă executorie prin Încheierea din data de 08.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București in dosarul nr. .../299/2015 in copie certificată.
Prima critică a debitorilor-contestatori in prezenta contestație vizează Încheierea din data de 08 mai 2015 prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie, solicitându-se anularea acesteia întrucât aceasta a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale: lipsa caracterului de titlu executoriu al contractului de asistenta juridica (netipizat).
Apreciază contestatorii că în cauză contractul de asistență juridică nr. ... din 18.02.2014 serie 7...... putea fi doar o anexă a contractului tipizat, deoarece doar contractul tipizat (emis de Barou, membru UNBR) poate avea caracter de titlu executoriu. Mai mult, doar contractul tipizat oferă elemente de siguranță (serie și înregistrare în evidențe verificabile) ce au fost avute în vedere de legiuitor pentru conferirea caracterului de titlu executoriu al acestui contract conform art. 31 alin. 3 din Legea nr. 51/1995. Contractul nu îndeplinește toate condițiile de formă prev. de art. 122 din Statutul profesiei de avocat , așa încât nu poate avea caracter de titlu executoriu.
Critica este neîntemeiată deoarece, din examinarea contractului de asistență juridică nr. .../18.02.2014 serie .../2014 ( f 620-622 vol.I) rezultă că acesta respectă cerințele impuse de art. 121 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat si anume " este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem si îndeplinește toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții". Se mai constată că acest contract cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 122 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, respectiv :";datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia; b) datele de identificare ale clientului; c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;d) onorariul; e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia; f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client; g) semnăturile părților".
In cuprinsul contractului sunt precizate în mod explicit atât datele de identificare ale intimatei-creditoare, cât și cele ale contestatorilor-debitori, fiind detaliate obiectul, nivelul onorariilor și modalitatea de soluționare a eventualelor litigii născute între părți. Totodată, în conformitate cu art. 122 alin. 1 lit. g din Statutul profesiei de avocat, contractul cuprinde semnăturile reprezentantului societății de avocatură și ale celor doi debitori.
Lipsa formularului tipizat sau a componentei literale a seriei de înregistrare ( in condițiile in care există in antet mențiunea expresă a baroului din care face parte intimata) nu poate conduce in nici un caz la concluzia ca respectivul contract de asistență juridică nu ar fi legal încheiat, astfel cum in mod neîntemeiat pretind contestatorii.
Așa fiind , instanța examinând in cadrul prezentei contestații la executare, conform art. 641 alin. 5 teza a II-a Cod pr. civilă, legalitatea Încheierii din data de 08.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București in dosarul nr. .../299/2015 ( 619 vol.I) - constată legalitatea acesteia , întrucât in mod corect s-a apreciat că înscrisul ( contractul de asistență juridică sus-menționat) întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu ( respectiv cerințele art. 121 alin. 1 si art. 122 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat).
A doua critică vizează Încheierea de încuviințare a executării silite din data de 01.07.2015 emisă de executorul judecătoresc , fiind învederate următoarele aspecte :
- lipsa caracterului cert , lichid si exigibil al creanței , prin prisma disp. art. 663 Cod pr. civilă;
- încheierea nu conține motivele pe care se sprijină;
Relativ la primul aspect, contestatorii învederează că intimata , prin executorul judecătoresc, a demarat executarea silită având la bază facturi pro forma , care nu reprezintă o solicitare de plată , doar factura fiscală îndeplinind această cerință. Contestatorii au arătat că nu recunosc creanța intimatei, existența acesteia nu a fost dovedită prin înscris însușit de părți prin semnătură sau in alt mod admis de lege, facturile pro forma si borderourile de servicii nu au fost niciodată acceptate de ei.
Aceste apărări nu pot fi primite, in condițiile in care între părți s-a încheiat in mod legal la data de 18.02.2014 contractul de asistență juridică nr. ... serie .../2014 , convenție care are, potrivit disp. art. 1270 alin. 1 Cod civil, putere de lege intre părțile contractante.
Conform clauzelor contractuale convenite de părți , respectiv art. 2.2 : "plata onorariului se va efectua lunar, pe baza unei facturi pro forma emise de Avocați, în termen de 10 zile de la data comunicării facturii" si art. 2.4 : "în termen de 5 zile de la efectuarea plății, Avocații vor emite factura fiscală în vederea întocmirii evidențelor contabile potrivit legii".
Așa fiind , se constată că debitorii au acceptat in mod expres ca obligațiile stabilite in sarcina lor , anume plata onorariilor, să fie generate exclusiv prin emiterea facturilor pro forma, urmând ca facturile fiscale să fie întocmite numai ulterior efectuării plăților.
Creanța este certă si lichidă , întrucât facturile pro forma centralizează prestațiile si determină cuantumul onorariilor astfel cum au fost stabilite de catre părți, in mod convențional, criteriile de determinare prin clauzele de la art. 2.1 si 2.2; creanța este exigibilă deoarece termenul de plată de 10 zile de la data comunicării facturilor - a expirat, intimata făcând dovada acestor comunicări către debitori ( f 69-76 vol.II).
Mai mult, din corespondența prin poșta electronică purtată intre părți (79-83 vol.II) reiese cu certitudine că debitorii au recunoscut caracterul cert , lichid si exigibil al creanței împotriva lor; se apreciază ca fiind in concret relevantă exprimarea contestatorului G.G. in mail-ul adresat către xxx la data de 03.10.2014 : " orice ați decide, voi achita tot ce este de achitat cât de repede pot";.
Relativ la al doilea aspect, anume că Încheierea de încuviințare a executării silite nu conține motivele pe care se sprijină - nici această apărare nu poate fi primită, întrucât aceasta cuprinde toate mențiunile cerute de art. 666 alin. 3 cu raportare la art. 657 alin. 1 Cod pr. civilă.
In concret, in ceea ce privește creanța care face obiectul executării silite , se constată că aceasta a fost individualizată de către creditoare, care a indicat criteriile in funcție de care creanța determinabilă a dobândit caracter determinat. In acest sens, s-au anexat cererii de executare silită ( in care este menționată suma pentru care se solicită executarea , respectiv 20.059,74 Euro) atât titlul executoriu cât si facturile pro forma emise de către creditoare conform prevederilor contractuale convenite de părți.
Executorul judecătoresc a procedat la verificarea înscrisurilor justificative depuse de creditoare anexate cererii de executare silită ( cerere in cadrul căreia creditoarea a detaliat modalitatea in funcție de care a calculat creanța, respectiv prevederile contractuale de la art. 2.1) ; a constatat că această creanță este certă , lichidă si exigibilă, fiind îndeplinite cerințele art. 663 alin. 1 Cod pr. civilă.
In condițiile - in care - Încheierea de încuviințare a executării silite cuprinde toate mențiunile obligatorii cerute de dispozițiile legale anterior invocate si - in care - debitorii nu au făcut dovada vreunei vătămări produse lor prin aceea că ar fi fost calculată greșit valoarea creanței stabilită de executorul judecătoresc - instanța constată ca fiind neîntemeiată cererea debitorilor de anulare a acestei Încheieri.
A treia critică se referă la Încheierea privind cheltuielile de executare silită, susținută pe două aspecte :
- onorariul executorului judecătoresc nu îndeplinește condițiile impuse de Ordinul 2550/2006 al Ministrului Justiției;
- onorariul aferent consultanței acordate creditorului prevăzut la pct. 1 lit. b nu este justificat;
Relativ la primul aspect , contestatorii susțin că executorul judecătoresc și-a calculat greșit onorariul in cuantum de 6.295,31 lei , fără să explice însă ce operațiuni implică activitatea pentru care s-a solicitat onorariul , fiind depășit onorariul maximal impus de Ordinul sus-menționat.
Susținerea contestatorilor este neîntemeiată , deoarece , potrivit pct. 4 lit. c din Anexa la Ordinul nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției modificat prin Ordinul nr. 2561/C/2012 ( in forma in vigoare la data pronunțării Încheierii , 02.07.2015) : pentru creanțele in valoare de peste 80.000 lei dar până la 100.000 lei inclusiv ( cum este si cea de față ,respectiv 89.765,33 lei echivalent al sumei de 20.059,74 Euro ) onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei. Astfel , valoarea maximă a onorariului executorului judecătoresc este de 5.900 + 2% x 9.765,33 = 5.900 + 195,30 = 6.095,30 lei fără TVA, această sumă fiind chiar cea indicată în încheierea executorului judecătoresc privind cheltuielile de executare.
Relativ la al doilea aspect, contestatorii susțin că suma de 200 lei reprezentând consultanță acordată creditorului - nu este justificată, întrucât acesta are calitatea de profesionist in științe juridice, fiind societate de avocatură si, față de onorariul perceput pe ora de lucru, se presupune ca are un înalt standard profesional.
Instanța apreciază că această sumă nu este nejustificată in raport cu suma pusă in executare, considerându-se că se circumscrie consultanței privind documentele necesare in vederea demarării executării silite, aspecte de ordin administrativ.
A patra critică vizează aspecte legate de fondul relațiilor dintre părți.
Astfel , contestatorii susțin că nu datorează creditoarei suma pretinsă, pretinzând că discuția si înțelegerea cu societatea de avocatură a fost in sensul că aceasta va factura un onorariu orar, dar onorariul total nu va putea depăși suma de 10.000 Euro.
De asemenea, au învederat că nu recunosc ca executate serviciile pretins prestate de intimata din prezenta cauză, deoarece acestea nu au fost executate. Deși intimata pretinde că a prestat serviciile juridice cuprinse în borderourile de lucru, aceste servicii nu s-au prestat. În plus, nu au solicitat intimatei serviciile juridice pe care aceasta pretinde că le-a prestat și care se regăsesc în borderourile atașate facturilor "pro forma". Unele servicii au fost tarifate de două ori (același serviciu, regăsit identic pe mai multe facturi). În plus, serviciile de coordonare a activității unor avocați din cadrul societății, de către alți avocați din cadrul aceleiași societăți nu pot fi incluse la servicii juridice prestate contestatorilor. De fapt, acestea nici nu sunt servicii juridice, cu reprezintă activitate de instruire a avocaților biroului.
Au mai invocat contestatorii apariția în cadrul unei facturi ulterioare a acelorași servicii care , in opinia lor,echivalează cu perceperea de două ori a aceluiași onorariu. Cu titlu de exemplu, au indicat facturile nr. 1../07.04.2014 și nr. 190/12.06.2014 conțin în borderourile atașate aceleași servicii, respectiv: pregătire anexe pentru depunerea acțiunii în data de 06.03.2014, pregătirea depunerii acțiunii în data de 10.03.2014. (xxx) - activitățile apar identic pe ambele facturi, depunere cerere de chemare în judecată și plata taxa de timbru în data de 10.03.2014, verificare stadiu dosar în zilele de 21 și 23.05.2014 (xxx). Mai pretind contestatorii că în aceeași manieră sunt emise toate celelalte facturi "pro forma", adică același serviciu se "facturează" de două ori, în facturi diferite. De asemenea, "pro forma" din data de 15.04.2015 se referă la perioade deja "facturate".
Nici aceste apărări nu pot fi primite si critica este neîntemeiată , pentru următoarele considerente :
Susținerea contestatorilor cu privire la înțelegerea dintre părți ca onorariul total să nu depășească suma de 10.000 Euro - nu este dovedită. In convenția încheiată ( respectiv contractul de asistență juridică) nu este prevăzut vreun plafon maximal al onorariului, iar potrivit art. 4.2 : " raporturile dintre părți nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract";.
Nu este întemeiată nici susținerea contestatorilor in sensul apariției în cadrul unei facturi ulterioare a acelorași servicii care , in opinia lor,echivalează cu perceperea de două ori a aceluiași onorariu ( cu referire expresă la facturile nr. 1../07.04.2014 și nr. 190/12.06.2014: pregătire anexe pentru depunerea acțiunii în data de 06.03.2014, pregătirea depunerii acțiunii în data de 10.03.2014 xxx - depunere cerere de chemare în judecată și plata taxa de timbru în data de 10.03.2014, verificare stadiu dosar în zilele de 21 și 23.05.2014 (xxx).
Din examinarea actelor dosarului instanța constată că nu s-a perceput de către intimată , de două ori, același onorariu si nici nu au fost facturate de două ori aceleași servicii. In acest sens , se reține că societatea de avocatură a introdus la data de 10.03.2014 pe rolul Tribunalului București , in vederea îndeplinirii obiectului contractului de asistență juridică încheiat cu debitorii-contestatori, pentru valorificarea drepturilor acestora - două acțiuni distincte si anume : cerea de ordonanță președințială ( f 60-82 vol. I , obiect al dosarului nr. 8221/3/2014) si acțiunea de drept comun ( f 343-367 - obiect al dosarului 8205/3/2014). Dealtfel , si din examinarea celor două facturi pro forma rezultă că acestea sunt emise pentru servicii prestate in două demersuri judiciare diferite . In factura nr. 190/12.06.2014 ( f 625 vol.I ) si in anexa acesteia ( f 626 vol.I ) se face referire la acțiunea de fond , iar in factura nr. 1../07.04.2014 si anexa sa ( f 628,629 vol.I) se face referire la ordonanța președințială.
In concluzie, examinându-se prezenta contestație la executare si la titlu prin prisma tuturor criticilor invocate de către debitori , cu raportare la prevederile legale în materie ( art. 712 și urm. Cod pr. civilă) instanța constată că toate formele de executare au fost emise de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați xxx și xxx București cu respectarea dispozițiilor procedurale .
Conform art. 712 Cod pr.civilă, care reglementează obiectul contestației la executare : împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Deasemenea, se poate face contestație la executare si in cazul in care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită in condițiile legii.
Prin urmare, motivele ce pot fi primite pe calea contestației la executare vizează atât situația în care fie persoanele direct implicate în raporturile execuționale, respectiv creditorul și debitorul, fie orice alte persoane invocă o vătămare adusă prin nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea unui act de executare, cât și situația în care se pretind de către terțe persoane față de executare silită începută un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit.
Instanța constată însă că, în cauza de față, contestatorii-debitori nu au justificat nici una din aceste situații.
Potrivit art. 713 alin. 2 Cod pr. civilă : în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. Criticile contestatorilor si sub acest aspect au fost apreciate ca neîntemeiate, astfel cum s-a expus anterior detaliat.
Pentru toate aceste considerente, constatându-se că executarea silită începută în cauza de față s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor art. 632 și urm. Cod pr.civ., instanța va respinge contestația la executare si la titlu formulată, ca neîntemeiată.
| ← Divorţ. Admitere în parte. Jurisprudență Situaţii la divorţ | ÎNFIINŢAREA SECHESTRUL ASIGURĂTOR ASUPRA BUNURILOR MOBILE ŞI... → |
|---|
