Contract de gaj comercial. Dreptul directorului de a reprezenta societatea

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

C. com., art. 480 alin. (4)

Semnarea contractului de gaj de către directorul general al societăţii comerciale în calitate de reprezentant al societăţii angajează răspunderea societăţii cu privire la obligaţiile şi drepturile ce i se cuvin.

C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 264 din 4 februarie 1997

(B.J. - bază de date)

Notă: Titlul XIV. Despre gaj (art. 478-489) din Codul comercial a fost abrogat în temeiul art. 105 din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice (M. Of. nr. 236 din 27 mai 1999).

Reclamanta-creditoare Banca R.C.R. SA Credit Bank a solicitat, în contradictoriu cu pârâta debitoare SC R.D.I.E. SRL, autorizarea vânzării prin ordonanţă a gajului comercial constituit de giranta SC F. SA pentru împrumutul contractat de pârâta-debitoare, ca urmare a nerestituirii acestuia.

Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia comercială, a admis cererea şi a încuviinţat vânzarea gajului comercial constituit fără deposedare, prin licitaţie publică şi executori judecătoreşti.

Opoziţia formulată de SC F. SA împotriva ordonanţei a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa nr. 1143 din 26 martie 1996 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, secţia comercială, soluţie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti care, prin decizia nr. 962 din 28 iunie 1996, a respins apelul declarat de garantă.

S-a reţinut că societatea garantă a consimţit să constituie gaj în favoarea creditorului, potrivit art. 480 alin. (4) C. com.

Societatea comercială garantă a declarat recurs, susţinând că, deoarece potrivit statutului, acordarea de garanţii constituie un atribut exclusiv al adunării acţionarilor, contractul de gaj în discuţie, semnat doar de directorul general, este lovit de nulitate absolută.

Recursul nu este fondat.

Astfel, din contractul de împrumut bancar şi contractul de gaj înregistrat în Registrul de transcripţiuni de la notariatul de stat rezultă că SC F. SA Bucureşti a garantat împrumutul pârâtei prin bunuri imobile. Deoarece în cauză nu s-a efectuat plata întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul a cerut încuviinţarea vânzării imobilului dat în gaj, potrivit art. 482 C. com. Cererea îndeplinind condiţiile legii, a fost admisă de instanţă care a

stabilit ca, în absenţa unei înţelegeri exprese a părţilor, vânzarea bunului gajat să se realizeze prin licitaţie publică.

Semnarea contractului de gaj de către directorul general nu duce la concluzia lipsei de consimţământ a societăţii, atâta timp cât persoana menţionată reprezintă pe recurentă, având dreptul legal de a angaja şi semna contractul în virtutea atribuţiilor sale de serviciu. De altfel, contractul de gaj a fost întocmit prin voinţa părţilor contractante şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează materia, respectiv art. 480 şi urm. C. com., situaţie în care instanţa de apel a considerat corect valabil exprimat consimţământul SC F. SA Bucureşti pentru constituirea gajului.

Faţă de cele arătate mai sus, recursul a fost respins.

← Executare silită mobiliară. Poprire bancară. Gaj general al...  Gajarea actiunlor. Constituire →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contract de gaj comercial. Dreptul directorului de a reprezenta societatea