Executare silită mobiliară. Poprire bancară. Gaj general al creditorilor chirografari
Comentarii |
|
C.civ., art. 1718
Conform prevederilor art. 1718 C.civ., debitorii sunt ţinuţi să-şi îndeplinească obligaţiile cu toate bunurile lor mobile şi imobile, prezente şi viitoare.
Ca urmare, atât timp cât debitoarea deţine un cont la terţul poprit, chiar fără disponibil bănesc în momentul judecăţii, trebuie să se valideze poprirea înfiinţată pentru ca eventualele intrări de sume în cont să poată fi puse la dispoziţia creditoarei.
C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 1331 din 20 mai 1997
Tribunalul a admis cererea creditoarei SC A. SA şi a validat poprirea înfiinţată pe contul debitoarei SC S.P. SNC, deschis la terţul poprit Banca A. SA până la concurenţa sumei datorate.
Apelul declarat de terţul poprit a fost respins ca nefondat de către curtea de apel.
Terţul poprit Banca A. SA a declarat recurs, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. susţinând că hotărârile pronunţate sunt nelegale deoarece validează poprirea deşi debitoarea nu deţine suma de bani în cont, încălcând astfel prevederile art. 455-457 C.proc.civ.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 1718 C.civ., debitorii sunt ţinuţi să-şi îndeplinească obligaţiile cu toate bunurile lor mobile şi imobile, prezente şi viitoare. Prin urmare, creditorilor le este asigurată realizarea creanţelor nu numai cu bunurile existente în patrimoniul debitorilor în momentul executării silite, ci şi cu cele care în viitor vor intra în patrimoniul acestora şi aceasta în cadrul dreptului de gaj general pe care creditorii chirografari, cum este cazul în speţa de faţă, îl au asupra patrimoniului debitorilor.
Aceste principii îşi au aplicare deplină şi în cazul executării silite prin poprire, cu atât mai mult în cazul popririi asupra conturilor bancare, caz în care operaţiunile viitoare de intrare-ieşire a sumelor pot avea loc foarte rapid, fără a putea fi corelate cu pronunţarea şi rămânerea definitivă a unei hotărâri de validare a popririi.
Aşa fiind, în mod corect instanţele de fond şi de apel au reţinut în cauza de faţă că, din moment ce debitoarea deţine un cont la terţul poprit, chiar fără disponibil bănesc în momentul de faţă, trebuie să se valideze poprirea înfiinţată pentru ca eventualele intrări de sume în cont să poată fi puse la dispoziţia creditoarei.
Desigur că validarea popririi asupra unui cont lipsit momentan de disponibilităţi nu înseamnă că banca terţ poprit ar fi ţinută să plătească creditorului vreo sumă de bani din fondurile proprii şi nici că banca ar putea răspunde dacă debitorul tranzacţionează cu creditorul sau dacă debitorul
îşi va închide contul şi, eventual, îşi va deschide cont la altă bancă, cum se susţine, fără temei, în motivarea recursului.
în consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.
← Executare silită. Poprire. Instanţa competentă | Poprire. Situaţii în care se poate reţine culpa debitorului... → |
---|